| Thermoacidophile: Un termoacidofile hè un microorganismu estremofilicu chì hè à tempu termofilicu è acidofilicu; vale à dì, pò cresce in cundizioni di alta temperatura è pH bassu. A grande maggioranza di i termoacidofili sò archee o batteri, ancu se esempi eucarioti occasionali sò stati ripurtati. I Thermoacidophiles ponu esse truvati in sorgenti termali è ambienti solfatarici, in i venti di mare profondu, o in altri ambienti di attività geotermica. Si trovanu ancu in ambienti inquinati, cum'è in u drenaggiu à mine acide. | |
| Acidotermus: Acidothermus cellulolyticus hè una spezia di batteri gram-variabili. Hè l'unicu membru di u genaru Acidothermus è di a famiglia Acidothermaceae . | |
| Acidotermus: Acidothermus cellulolyticus hè una spezia di batteri gram-variabili. Hè l'unicu membru di u genaru Acidothermus è di a famiglia Acidothermaceae . | |
| Acidoton: L'Acidoton hè un genaru di pianta di a famiglia Euphorbiaceae descrittu per a prima volta cum'è genere in u 1788. Hè uriginale di e Grandi Antille, di l'America Centrale è di u Sud America tropicale.
| |
| Acidovorax: Acidovorax hè un genaru di Proteobacteria. Tutte e spezie sò facultative. A. avenae provoca macchia di frutti batterici nantu à i culturi cucurbitati. | |
| Acidovorax aerodenitrificans: Acidovorax aerodenitrificans hè un batteriu di u genaru di Acidovorax è di a famiglia di Comamonadaceae. | |
| Acidovorax anthurii: Acidovorax anthurii hè una batteria Gram-negativa chì causa malatie di piante. Sta spezia appartene à Comamonadaceae. | |
| Acidovorax citrulli: Acidovorax citrulli hè un batteriu gram -negativu, biotroficu, pruvoca a macchia di piantine è a macchia di frutti batterici (BFB) di cucurbiti. Sulla basa di l'utilizazione di a fonte di carbonu, di i profili di impronte digitali di DNA, di l'usu di a composizione di acidi grassi à cellula intera è di saggi di patogenicità, A. citrulli hè divisu in dui gruppi distinti. I ceppi di u gruppu I sò principalmente assuciati à e piante senza anguria, mentre u gruppu II include ceppi chì eranu principalmente isolati da l'anguria. | |
| Acidovorax caeni: Acidovorax caeni hè una batteria gram-negativa, catalase- è oxidase-pusitiva, in forma di canna di a famiglia Comamonadaceae chì era isolata da i fanghi attivati di un stabilimentu di trattamentu di acque reflue in Belgio. E culunie sò giallu-marrone. | |
| Acidovorax cattleyae: Acidovorax cattleyae hè un batteriu di a famiglia Comamonadaceae chì provoca macchie marrone nantu à l'orchide. | |
| Acidovorax citrulli: Acidovorax citrulli hè un batteriu gram -negativu, biotroficu, pruvoca a macchia di piantine è a macchia di frutti batterici (BFB) di cucurbiti. Sulla basa di l'utilizazione di a fonte di carbonu, di i profili di impronte digitali di DNA, di l'usu di a composizione di acidi grassi à cellula intera è di saggi di patogenicità, A. citrulli hè divisu in dui gruppi distinti. I ceppi di u gruppu I sò principalmente assuciati à e piante senza anguria, mentre u gruppu II include ceppi chì eranu principalmente isolati da l'anguria. | |
| Acidovorax defluvii: Acidovorax defluvii hè una batteria di u terrenu Gram-negativa. | |
| Acidovorax delafieldii: Acidovorax delafieldii hè una batteria di u terrenu Gram-negativa. Appartene à Comamonadaceae. | |
| Acidovorax facilis: Acidovorax facilis hè una batteria aerobica, chemioorganotrofica aduprata cum'è inoculante di u terrenu in l'agricultura è l'orticultura. | |
| Acidovorax konjaci: Acidovorax konjaci hè una batteria Gram-negativa. Pò causà una malattia vegetale, a foglia di Amorphophallus rivieri , una cultura alimentaria di u Giappone. | |
| Acidovorax oryzae: Acidovorax oryzae hè un batteriu di a famiglia Comamonadaceae chì hè strettamente ligatu à Acidovorax citrulli . Acidovorax oryzae hè statu riclassificatu da l'anticu nome Acidovorax avenae subsp. avenae. Hè statu dimustratu chì l' Acidovorax oryzae hè un patogenu seriu per u risu. | |
| Acidovorax radicis: Acidovorax radicis hè una batteria aerobica gram-negativa, oxidase-positiva, catalase-negativa, mobile, di a famiglia Comamonadaceae chì era isolata da a superficia di e radiche di granu sterilizate. Di fronte à altre spezie Acidovorax ùn hà micca putenziale fitopatogenicu, in più hè statu dimustratu chì prumove l'attività di crescita di e piante. | |
| Acidovorax soli: Acidovorax soli hè una batteria aerobica in forma di canna gram-negativa, catalase-negativa, oxidase-negativa, micca motile, di a famiglia Comamonadaceae chì era isolata da u terrenu di a discarica in Pohang in Corea. E culunie di Acidovorax soli sò di culore giallu luminosu. | |
| Acidovorax temperans: Acidovorax temperans hè una batteria Gram-negativa. | |
| Acidovorax valerianellae: Acidovorax valerianellae hè una batteria Gram-negativa. | |
| Acidovorax wohlfahrtii: Acidovorax wohlfahrtii hè un batteriu di u genaru Acidovorax è di a famiglia Comamonadaceae. | |
| Acidoxantha: Acidoxantha hè un genaru di tephritidi o mosche di a frutta in a famiglia Tephritidae. | |
| Acidoxanthopsis: Acidoxanthopsis hè un genaru di tephritidi o mosche di a frutta in a famiglia Tephritidae. | |
| Ossidu acidicu: L'ossidi acidi , o anidridu acidu , sò ossidi chì reagiscenu cù l'acqua per formà un acidu, o cù una basa per formà un sale. Sò ossidi sia di non metalli sia di metalli in stati di alta ossidazione. A so chimica pò esse capita sistematicamente pigliendu un oxoacid è rimuovendu l'acqua da ellu, finu à chì ferma solu un ossidu. L'ossidu resultante appartene à stu gruppu di sustanzi. Per esempiu, l'acidu sulfuricu (SO 2 ), l'acidu sulfuricu (SO 3 ) è l'acidu carbonicu (CO 2 ) sò ossidi acidi. Un anidridu inorganicu (un termine un pocu arcaicu) hè un anidridu acidu senza una parte organica. | |
| Acid Pro: Acid Pro hè un prugramma di prugramma prufessiunale audio digitale (DAW) attualmente sviluppatu da Magix Software. Originariamente era chjamatu Acid pH1 è publicatu da Sonic Foundry, più tardi da Sony Creative Software cum'è Acid Pro, è da a primavera 2018 da Magix cum'è Acid Pro è una versione simplificata, Acid Music Studio . Acid Pro 8 supporta architetture 32-bit è 64-bit, è hà MIDI, ASIO, VST, VST3, Audio DirectX, è supportu di sonu surround 5.1. | |
| Acidromodi: Acidromodes hè un genaru di falene in a famiglia Geometridae. | |
| Acid: Un acidu hè una molecula o ionu capace di donà un protone (ionu idrogenu H + ) (un acidu Brønsted – Lowry), o, in alternativa, capace di furmà un legame covalente cù una coppia di elettroni (un acidu Lewis). | |
| Acid: Un acidu hè una molecula o ionu capace di donà un protone (ionu idrogenu H + ) (un acidu Brønsted – Lowry), o, in alternativa, capace di furmà un legame covalente cù una coppia di elettroni (un acidu Lewis). | |
| Acidu dicarboxilicu: Un àcitu dicarboxilicu hè un cumpostu organicu chì cuntene dui gruppi funziunali carboxilici (-COOH). A formula moleculare generale per l'acidi dicarboxilici pò esse scritta cum'è HO 2 C-R-CO 2 H, induve R pò esse alifaticu o aromaticu. In generale, l'acidi dicarboxilici mostranu cumpurtamentu chimicu simile è reattività à l'acidi monocarboxilici. L'acidi dicarboxilici sò ancu usati in a preparazione di copolimeri cum'è poliamidi è poliesteri. L'acidu dicarboxilicu u più adupratu in l'industria hè l'acidu adipicu, chì hè un precursore adupratu in a produzzione di nylon. Altri esempi di acidi dicarboxilici includenu l'acidu asparticu è l'acidu glutamicu, dui aminoacidi in u corpu umanu. U nome pò esse abbrevia in diacidu . | |
| Acidi in u vinu: L' acidi in u vinu sò una cumpunente impurtante sia in a vinificazione sia in u pruduttu finitu di u vinu. Sò prisenti in uva è in u vinu, avendu influenze dirette nantu à u culore, l'equilibriu è u gustu di u vinu è ancu a crescita è a vitalità di u levitu durante a fermentazione è prutegge u vinu da i batteri. A misura di a quantità di acidità in u vinu hè cunnisciuta cum'è "acidità titratabile" o "acidità totale", chì si riferisce à a prova chì dà u tutale di tutti l'acidi presenti, mentre a forza di acidità hè misurata secondu u pH, cù a maiò parte di i vini avè un pH trà 2,9 è 3,9. Generalmente, più u pH hè bassu, più alta hè l'acidità in u vinu. Tuttavia, ùn ci hè micca una cunnessione diretta trà l'acidità totale è u pH. In a degustazione di vini, u termine "acidità" si riferisce à l'attributi freschi, acri è acri di u vinu chì sò valutati in quantu à quantu l'acidità equilibra a dolcezza è i cumpunenti amari di u vinu cum'è i tannini. Trè acidi primari si trovanu in l'uva di vinu: acidu tartaricu, malicu è citru. Durante u corsu di a vinificazione è in i vini finiti, l'acidi acetichi, butirrici, lattichi è succinichi ponu ghjucà un rollu significativu. A maiò parte di l'acidi coinvolti cù u vinu sò acidi fissi cù l'eccezzione nutevuli di l'acidu aceticu, soprattuttu truvatu in l'acitu, chì hè volatile è pò cuntribuisce à a colpa di u vinu cunnisciuta cum'è acidità volatile. A volte, l'acidi supplementari, cum'è ascorbic, sorbic è sulphurous acidi, sò usati in vinificazione. | |
| Reazione acida-basa: Una reazzione àcidu-basa hè una reazione chimica chì si faci trà un acidu è una basa. Pò esse adupratu per determinà u pH. Parechji quadri teorichi furniscenu cuncepzioni alternative di i meccanismi di reazione è a so applicazione per risolve i prublemi cunnessi; sò chjamate e teurie àcitu-basa, per esempiu, teoria di l'acidu-basa di Brønsted-Lowry. | |
| PH: In chimica, u pH (, chì denota 'putenziale di l'idrogenu' o 'putenza di l'idrogenu') hè una scala aduprata per specificà l'acidità o a basicità di una soluzione acquosa. E soluzioni acidiche (soluzioni cù concentrazioni più alte di ioni H + ) sò misurate per avè valori di pH inferiori à e soluzioni basiche o alcaline. | |
| Acidi in u vinu: L' acidi in u vinu sò una cumpunente impurtante sia in a vinificazione sia in u pruduttu finitu di u vinu. Sò prisenti in uva è in u vinu, avendu influenze dirette nantu à u culore, l'equilibriu è u gustu di u vinu è ancu a crescita è a vitalità di u levitu durante a fermentazione è prutegge u vinu da i batteri. A misura di a quantità di acidità in u vinu hè cunnisciuta cum'è "acidità titratabile" o "acidità totale", chì si riferisce à a prova chì dà u tutale di tutti l'acidi presenti, mentre a forza di acidità hè misurata secondu u pH, cù a maiò parte di i vini avè un pH trà 2,9 è 3,9. Generalmente, più u pH hè bassu, più alta hè l'acidità in u vinu. Tuttavia, ùn ci hè micca una cunnessione diretta trà l'acidità totale è u pH. In a degustazione di vini, u termine "acidità" si riferisce à l'attributi freschi, acri è acri di u vinu chì sò valutati in quantu à quantu l'acidità equilibra a dolcezza è i cumpunenti amari di u vinu cum'è i tannini. Trè acidi primari si trovanu in l'uva di vinu: acidu tartaricu, malicu è citru. Durante u corsu di a vinificazione è in i vini finiti, l'acidi acetichi, butirrici, lattichi è succinichi ponu ghjucà un rollu significativu. A maiò parte di l'acidi coinvolti cù u vinu sò acidi fissi cù l'eccezzione nutevuli di l'acidu aceticu, soprattuttu truvatu in l'acitu, chì hè volatile è pò cuntribuisce à a colpa di u vinu cunnisciuta cum'è acidità volatile. A volte, l'acidi supplementari, cum'è ascorbic, sorbic è sulphurous acidi, sò usati in vinificazione. | |
| Acidi in u vinu: L' acidi in u vinu sò una cumpunente impurtante sia in a vinificazione sia in u pruduttu finitu di u vinu. Sò prisenti in uva è in u vinu, avendu influenze dirette nantu à u culore, l'equilibriu è u gustu di u vinu è ancu a crescita è a vitalità di u levitu durante a fermentazione è prutegge u vinu da i batteri. A misura di a quantità di acidità in u vinu hè cunnisciuta cum'è "acidità titratabile" o "acidità totale", chì si riferisce à a prova chì dà u tutale di tutti l'acidi presenti, mentre a forza di acidità hè misurata secondu u pH, cù a maiò parte di i vini avè un pH trà 2,9 è 3,9. Generalmente, più u pH hè bassu, più alta hè l'acidità in u vinu. Tuttavia, ùn ci hè micca una cunnessione diretta trà l'acidità totale è u pH. In a degustazione di vini, u termine "acidità" si riferisce à l'attributi freschi, acri è acri di u vinu chì sò valutati in quantu à quantu l'acidità equilibra a dolcezza è i cumpunenti amari di u vinu cum'è i tannini. Trè acidi primari si trovanu in l'uva di vinu: acidu tartaricu, malicu è citru. Durante u corsu di a vinificazione è in i vini finiti, l'acidi acetichi, butirrici, lattichi è succinichi ponu ghjucà un rollu significativu. A maiò parte di l'acidi coinvolti cù u vinu sò acidi fissi cù l'eccezzione nutevuli di l'acidu aceticu, soprattuttu truvatu in l'acitu, chì hè volatile è pò cuntribuisce à a colpa di u vinu cunnisciuta cum'è acidità volatile. A volte, l'acidi supplementari, cum'è ascorbic, sorbic è sulphurous acidi, sò usati in vinificazione. | |
| Acidi in u vinu: L' acidi in u vinu sò una cumpunente impurtante sia in a vinificazione sia in u pruduttu finitu di u vinu. Sò prisenti in uva è in u vinu, avendu influenze dirette nantu à u culore, l'equilibriu è u gustu di u vinu è ancu a crescita è a vitalità di u levitu durante a fermentazione è prutegge u vinu da i batteri. A misura di a quantità di acidità in u vinu hè cunnisciuta cum'è "acidità titratabile" o "acidità totale", chì si riferisce à a prova chì dà u tutale di tutti l'acidi presenti, mentre a forza di acidità hè misurata secondu u pH, cù a maiò parte di i vini avè un pH trà 2,9 è 3,9. Generalmente, più u pH hè bassu, più alta hè l'acidità in u vinu. Tuttavia, ùn ci hè micca una cunnessione diretta trà l'acidità totale è u pH. In a degustazione di vini, u termine "acidità" si riferisce à l'attributi freschi, acri è acri di u vinu chì sò valutati in quantu à quantu l'acidità equilibra a dolcezza è i cumpunenti amari di u vinu cum'è i tannini. Trè acidi primari si trovanu in l'uva di vinu: acidu tartaricu, malicu è citru. Durante u corsu di a vinificazione è in i vini finiti, l'acidi acetichi, butirrici, lattichi è succinichi ponu ghjucà un rollu significativu. A maiò parte di l'acidi coinvolti cù u vinu sò acidi fissi cù l'eccezzione nutevuli di l'acidu aceticu, soprattuttu truvatu in l'acitu, chì hè volatile è pò cuntribuisce à a colpa di u vinu cunnisciuta cum'è acidità volatile. A volte, l'acidi supplementari, cum'è ascorbic, sorbic è sulphurous acidi, sò usati in vinificazione. | |
| Acidi in u vinu: L' acidi in u vinu sò una cumpunente impurtante sia in a vinificazione sia in u pruduttu finitu di u vinu. Sò prisenti in uva è in u vinu, avendu influenze dirette nantu à u culore, l'equilibriu è u gustu di u vinu è ancu a crescita è a vitalità di u levitu durante a fermentazione è prutegge u vinu da i batteri. A misura di a quantità di acidità in u vinu hè cunnisciuta cum'è "acidità titratabile" o "acidità totale", chì si riferisce à a prova chì dà u tutale di tutti l'acidi presenti, mentre a forza di acidità hè misurata secondu u pH, cù a maiò parte di i vini avè un pH trà 2,9 è 3,9. Generalmente, più u pH hè bassu, più alta hè l'acidità in u vinu. Tuttavia, ùn ci hè micca una cunnessione diretta trà l'acidità totale è u pH. In a degustazione di vini, u termine "acidità" si riferisce à l'attributi freschi, acri è acri di u vinu chì sò valutati in quantu à quantu l'acidità equilibra a dolcezza è i cumpunenti amari di u vinu cum'è i tannini. Trè acidi primari si trovanu in l'uva di vinu: acidu tartaricu, malicu è citru. Durante u corsu di a vinificazione è in i vini finiti, l'acidi acetichi, butirrici, lattichi è succinichi ponu ghjucà un rollu significativu. A maiò parte di l'acidi coinvolti cù u vinu sò acidi fissi cù l'eccezzione nutevuli di l'acidu aceticu, soprattuttu truvatu in l'acitu, chì hè volatile è pò cuntribuisce à a colpa di u vinu cunnisciuta cum'è acidità volatile. A volte, l'acidi supplementari, cum'è ascorbic, sorbic è sulphurous acidi, sò usati in vinificazione. | |
| Acidi in u vinu: L' acidi in u vinu sò una cumpunente impurtante sia in a vinificazione sia in u pruduttu finitu di u vinu. Sò prisenti in uva è in u vinu, avendu influenze dirette nantu à u culore, l'equilibriu è u gustu di u vinu è ancu a crescita è a vitalità di u levitu durante a fermentazione è prutegge u vinu da i batteri. A misura di a quantità di acidità in u vinu hè cunnisciuta cum'è "acidità titratabile" o "acidità totale", chì si riferisce à a prova chì dà u tutale di tutti l'acidi presenti, mentre a forza di acidità hè misurata secondu u pH, cù a maiò parte di i vini avè un pH trà 2,9 è 3,9. Generalmente, più u pH hè bassu, più alta hè l'acidità in u vinu. Tuttavia, ùn ci hè micca una cunnessione diretta trà l'acidità totale è u pH. In a degustazione di vini, u termine "acidità" si riferisce à l'attributi freschi, acri è acri di u vinu chì sò valutati in quantu à quantu l'acidità equilibra a dolcezza è i cumpunenti amari di u vinu cum'è i tannini. Trè acidi primari si trovanu in l'uva di vinu: acidu tartaricu, malicu è citru. Durante u corsu di a vinificazione è in i vini finiti, l'acidi acetichi, butirrici, lattichi è succinichi ponu ghjucà un rollu significativu. A maiò parte di l'acidi coinvolti cù u vinu sò acidi fissi cù l'eccezzione nutevuli di l'acidu aceticu, soprattuttu truvatu in l'acitu, chì hè volatile è pò cuntribuisce à a colpa di u vinu cunnisciuta cum'è acidità volatile. A volte, l'acidi supplementari, cum'è ascorbic, sorbic è sulphurous acidi, sò usati in vinificazione. | |
| Xyris serotina: Xyris serotina , l' erba acidata di u giallu giallu , hè una spezia nordamericana di piante da fiore in a famiglia di l'erba gialli. Cresce in a pianura custiera di u sudeste di i Stati Uniti da l'est di Louisiana à e Carolinas. | |
| Tekno gratuitu (musica): Tekno Free , ancu cunnisciutu cum'è tekno , freetekno è hardtek , hè u nome datu à a musica sunata principalmente in feste libere in Europa. L'ortografia di a parolla tekno hè fatta per differenzà deliberatamente u stile musicale da quellu di u tecno. A musica hè rapida è pò varià trà 150 è 185 bpm è hè carattarizata da un tamburinu di calciu ripetitivu. Tuttavia, a distorsione di u tamburinu bassu da u ritagliu hè aduprata menu spessu cum'è in u genere cunnessu di hardcore mainstyle. Oghje ghjornu, certi pruduttori di tekno utilizanu ancu tamburi chì sembranu piuttostu trancey, postu chì parechji membri di a subcultura tekno è ancu di a subcultura psytrance frequentanu spessu i stessi raves è e duie scene sò strettamente cunnesse. | |
| Rumex acetosella: Rumex acetosella , comunemente cunnisciuta cum'è acella rossa, acella di pecura, acella di campu è erbaccia acida , hè una spezia di pianta à fiore di a famiglia di u sarracenu Polygonaceae. Originaria di Eurasia è di l'Isule Britanniche, a pianta è e so sottuspezie sò erbacce perenni cumuni. Hà e foglie in forma di punta di freccia verde è steli rossi tinte prufundamente arricati, è spunta da un rizoma aggressivu è diffusione. I fiori emergenu da un troncu altu è verticale. I fiori femini sò di culore marrone. | |
| Acidulante: L'acidulanti sò cumposti chimichi chì conferenu un sapore acru, acru o acidicu à l'alimenti. Differenu da i regulatori di l'acidità, chì sò additivi alimentari destinati à mudificà a stabilità di l'alimentu o di l'enzimi in questu. L'acidulanti tipichi sò l'acidu aceticu è l'acidu citricu. Parechje bevande, cum'è e colas, cuntenenu acidu fosforicu. I dolci acidi sò spessu formulati cù acidu malicu. | |
| Acidu esafluorosilicicu: L'acidu esafluorosilicicu hè un cumpostu inorganicu cù a formula chimica H | |
| Acidu esafluorosilicicu: L'acidu esafluorosilicicu hè un cumpostu inorganicu cù a formula chimica H | |
| Acqua acidulata: L'acqua acidulata hè acqua induve si aghjusta una sorta d'acidu - spessu suchju di limonu, suchju di lime, o acetu - per impedisce chì i frutti o ligumi tagliati o spellati si rughjinu per mantene a so apparenza. Alcuni ligumi è frutti spessu posti in acqua acidulata sò pomi, avocati, sedia, patate è pere. Quandu u fruttu o a verdura hè cacciatu da u mischju, di solitu risisterà à u rossu per almenu una ora o duie, ancu s'ellu hè espostu à l'ossigenu. | |
| Acidu glutamicu: L'acidu glutamicu hè un α-aminoacidu chì hè adupratu da guasi tutti l'esseri viventi in a biosintesi di e proteine. Ùn hè micca essenziale in l'omu, significendu chì u corpu pò sintetizzallu. Hè ancu un neurotrasmettitore eccitante, in realtà u più abbundante, in u sistema nervosu di i vertebrati. Serve da precursore per a sintesi di l'acidu gamma-aminobutirrico inibitorio (GABA) in i neuroni GABA-ergici. | |
| Aciduliprofundum: Aciduliprofundum hè un genaru di l'Euryarchaeota. | |
| Aciduliprofundum boonei: Aciduliprofundum boonei hè un archaea termoacidofilica obbligatoria chì appartene à u filu Euryarchaeota. Isolatu da l'ambienti acidi di ventilazione idrotermale, A. boonei hè u primu riprisentante cultivatu di un clade biogeochimicamente significativu di archee termoacidofiliche cunnisciutu cum'è "Deep-Sea Hydrothermal Vent Euryarchaeota 2 (DHVE2)". | |
| Acidum: Acidum , un aggettivu latinu chì significheghja acidu, pò riferisce à:
| |
| Acidum: Acidum , un aggettivu latinu chì significheghja acidu, pò riferisce à:
| |
| Àcitu Hydrochloric: L'acidu cloridricu , cunnisciutu ancu cum'è acidu muriaticu , hè una soluzione acquosa di clorur di idrogenu. Hè una soluzione incolore cun un odore piccante distintivu. Hè classificatu cum'è un acidu forte. Hè un cumpunente di l'acidu gastricu in i sistemi digestivu di a maiò parte di e spezie animali, cumprese l'omu. L'acidu cloridru hè un impurtante reagente di laburatoriu è chimicu industriale. | |
| Diossidu di carbonu: U diossidu di carbonu hè un gas incolore cù una densità circa 53% superiore à quella di l'aria secca. E molecule di diossidu di carbonu sò custituite da un atomu di carbonu legatu covalente à dui atomi di ossigenu. Si faci in modu naturale in l'atmosfera di a Terra cum'è un gas traccia. A cuncintrazione attuale hè di circa 0,04% (412 ppm) in volumu, avendu risuscitatu da livelli preindustriali di 280 ppm. E fonti naturali includenu vulcani, sorgenti termali è geysers, è hè liberatu da e rocce carbonate per dissoluzione in acqua è acidi. Perchè u diossidu di carbonu hè solubile in acqua, si presenta naturalmente in acque sotterranee, fiumi è laghi, calotte di ghiaccio, ghiacciai è acqua di mare. Hè prisente in i dipositi di petroliu è di gas naturale. U diossidu di carbonu hà un odore acutu è acidu è genera u gustu di l'acqua soda in bocca. Tuttavia, à concentrazioni nurmalmente scontru hè inodore. | |
| Diossidu di carbonu: U diossidu di carbonu hè un gas incolore cù una densità circa 53% superiore à quella di l'aria secca. E molecule di diossidu di carbonu sò custituite da un atomu di carbonu legatu covalente à dui atomi di ossigenu. Si faci in modu naturale in l'atmosfera di a Terra cum'è un gas traccia. A cuncintrazione attuale hè di circa 0,04% (412 ppm) in volumu, avendu risuscitatu da livelli preindustriali di 280 ppm. E fonti naturali includenu vulcani, sorgenti termali è geysers, è hè liberatu da e rocce carbonate per dissoluzione in acqua è acidi. Perchè u diossidu di carbonu hè solubile in acqua, si presenta naturalmente in acque sotterranee, fiumi è laghi, calotte di ghiaccio, ghiacciai è acqua di mare. Hè prisente in i dipositi di petroliu è di gas naturale. U diossidu di carbonu hà un odore acutu è acidu è genera u gustu di l'acqua soda in bocca. Tuttavia, à concentrazioni nurmalmente scontru hè inodore. | |
| Acidu tannicu: L'acidu tannicu hè una forma specifica di tanninu, un tipu di polifenolu. A so acidità debule ( pK a circa 6) hè duvuta à i numerosi gruppi fenolichi in a struttura. A formula chimica per l'acidu tannicu cummerciale hè spessu data cum'è C 76 H 52 O 46 , chì currisponde cù u decagalloyl glucose, ma in fattu hè un mischju di glucose poligalloyl o esteri di l'acidu polygalloyl quinic cù u numeru di galloyl moieties per molécula chì varieghja da 2 finu à 12 secondu a fonte vegetale aduprata per estrà l'acidu tannicu. L'acidu tannicu cummerciale hè di solitu estrattu da una di e parti di e piante chì seguitanu: baccelli di Tara ( Caesalpinia spinosa ), gallnuts da Rhus semialata o Quercus infectoria o foglie di sumacu sicilianu ( Rhus coriaria ). | |
| Acidemia organica: Acidemia organica , hè un termine adupratu per classificà un gruppu di disordini metabolichi chì disturbanu u metabolismu nurmale di l'aminoacidi, in particulare amminicidi à catena ramificata, pruvucendu un accumulu di acidi chì di solitu ùn sò micca presenti. | |
| Acidus: Acidus , un aggettivu latinu chì significa acru, acru o acidu, pò riferisce à:
| |
| Acidus: Acidus , un aggettivu latinu chì significa acru, acru o acidu, pò riferisce à:
| |
| Ptychagnostus: Ptychagnostus hè un membru di l'agnostida chì hà campatu durante u periodu Cambrian. I Ptychagnostidae generalmente ùn superanu micca un centimetru di lunghezza. I so resti si trovanu raramente in tubi vioti di u vermu polichetu Selkirkia . U genus hà probabilmente variatu in tutta a colonna d'acqua. Hà dui lobi glabellari, è trè lobi pygidiali ,. | |
| Ptychagnostus atavus: Ptychagnostus atavus hè una spezia di trilobitu agnostidu. Fu urigginariamente descrittu da u paleontologu svedese Sven Axel Tullberg cum'è Agnostus atavus in u 1880. Hè adupratu in biostratigrafia cum'è indice fossile. A so prima apparizione in a sezzione GSSP in u Wheeler Shale di l'Utah hè definita cum'è l'iniziu di l'Era Drumiana di u Miaolingianu. | |
| Desmarestia: Desmarestia hè un genaru d'alga bruna truvata in u mondu sanu. Hè chjamatu ancu erbaccia acida , acidweed , oseille de mer , acella marina ,ウ ル シ グ サ, stacheltang , capelli di sirena , parrucca di a patrona , o gruagach . Tuttavia, u 'sorrel di mare' pò ancu riferisce specificamente à Desmarestia viridis . I membri di stu genaru ponu esse annuale o perenne. I membri annuali di stu genaru stanu l'acidu sulfuricu in vacuole intracellulari. Quandu sò esposti à l'aria liberanu l'acidu, distruggendu cusì elli stessi è l'alga marina vicina in u prucessu. Si trovanu in e zone intertidal pocu fonde. | |
| Benn Jordan: Benn Lee Jordan hè un musicista americanu di jazz mudernu è elettronicu chì opera sottu parechji pseudonimi. Dapoi u 1999 a so musica elettronica a più largamente distribuita hè stata liberata sottu u nome di The Flashbulb . Altri nomi chì Benn hà publicatu cum'è sò Acidwolf, Human Action Network è FlexE. | |
| Reazione acida-basa: Una reazzione àcidu-basa hè una reazione chimica chì si faci trà un acidu è una basa. Pò esse adupratu per determinà u pH. Parechji quadri teorichi furniscenu cuncepzioni alternative di i meccanismi di reazione è a so applicazione per risolve i prublemi cunnessi; sò chjamate e teurie àcitu-basa, per esempiu, teoria di l'acidu-basa di Brønsted-Lowry. | |
| Custante di dissuciazione àcida: Una costante di dissuciazione àcida , K a , hè una misura quantitativa di a forza di un acidu in soluzione. Hè a custante di equilibriu per una reazione chimica | |
| Disordine Acidu-basa: U sbilanciu acidu-basu hè un'anormalità di u bilanciu nurmale di l'acidi è di e basi di u corpu umanu chì face chì u pH di u plasma si svia fora di u rangu nurmale. In u fetu, a gamma nurmale differisce secondu u campu di u vasu ombelicale. Pò esiste in vari livelli di gravità, alcuni minacciendu a vita. | |
| Custante di dissuciazione àcida: Una costante di dissuciazione àcida , K a , hè una misura quantitativa di a forza di un acidu in soluzione. Hè a custante di equilibriu per una reazione chimica | |
| Omeostasi acida-basa: L'omeostasi acida-basa hè a regulazione omeostatica di u pH di u fluidu extracellulare di u corpu (ECF). U giustu equilibriu trà l'acidi è e basi in l'ECF hè cruciale per a fisiologia nurmale di u corpu, è u metabolismu cellulare. U pH di u fluidu intracellulare è di u fluidu extracellulare deve esse mantenutu à un livellu custante. | |
| Disordine Acidu-basa: U sbilanciu acidu-basu hè un'anormalità di u bilanciu nurmale di l'acidi è di e basi di u corpu umanu chì face chì u pH di u plasma si svia fora di u rangu nurmale. In u fetu, a gamma nurmale differisce secondu u campu di u vasu ombelicale. Pò esiste in vari livelli di gravità, alcuni minacciendu a vita. | |
| Omeostasi acida-basa: L'omeostasi acida-basa hè a regulazione omeostatica di u pH di u fluidu extracellulare di u corpu (ECF). U giustu equilibriu trà l'acidi è e basi in l'ECF hè cruciale per a fisiologia nurmale di u corpu, è u metabolismu cellulare. U pH di u fluidu intracellulare è di u fluidu extracellulare deve esse mantenutu à un livellu custante. | |
| Reazione acida-basa: Una reazzione àcidu-basa hè una reazione chimica chì si faci trà un acidu è una basa. Pò esse adupratu per determinà u pH. Parechji quadri teorichi furniscenu cuncepzioni alternative di i meccanismi di reazione è a so applicazione per risolve i prublemi cunnessi; sò chjamate e teurie àcitu-basa, per esempiu, teoria di l'acidu-basa di Brønsted-Lowry. | |
| Reazione acida-basa: Una reazzione àcidu-basa hè una reazione chimica chì si faci trà un acidu è una basa. Pò esse adupratu per determinà u pH. Parechji quadri teorichi furniscenu cuncepzioni alternative di i meccanismi di reazione è a so applicazione per risolve i prublemi cunnessi; sò chjamate e teurie àcitu-basa, per esempiu, teoria di l'acidu-basa di Brønsted-Lowry. | |
| Reazione acida-basa: Una reazzione àcidu-basa hè una reazione chimica chì si faci trà un acidu è una basa. Pò esse adupratu per determinà u pH. Parechji quadri teorichi furniscenu cuncepzioni alternative di i meccanismi di reazione è a so applicazione per risolve i prublemi cunnessi; sò chjamate e teurie àcitu-basa, per esempiu, teoria di l'acidu-basa di Brønsted-Lowry. | |
| Titulazione Acidu-Base: Una titrazione acidu-basa hè un metudu di analisi quantitativa per determinà a concentrazione di un acidu o basa neutralizendulu esattamente cù una soluzione standard di basa o acidu avendu cuncentrazione cunnisciuta. Un indicatore di pH hè adupratu per monitorà u prugressu di a reazione acidu-basa. Se a costante di dissociazione àcida (p K a ) di a costante di dissociazione àcida o basica (p K b ) di a basa in a soluzione analita hè cunnisciuta, a so concentrazione di soluzione (molarità) pò esse determinata. In alternativa, u p K a pò esse determinatu se a soluzione analita hà una concentrazione di soluzione cunnisciuta custruendu una curva di titrazione. | |
| Acid-citrate-destrosiu: A soluzione Acid-citrate-dextrose o acid-citrate-dextrose , cunnisciuta ancu cum'è soluzione anticoagulante-citrata-destrosia o anticoagulante-citrata-destrosia hè qualsiasi soluzione di acidu citru, citrato di sodiu è destrosiu in acqua. Hè adupratu principalmente cum'è anticoagulante per preservà campioni di sangue richiesti per a tipografia di tissuti. Hè ancu adupratu durante e prucedure cum'è a plasmaferesi invece di l'eparina. | |
| Acid-CoA ligase (furmendu PIB): In enzimologia, una acida-CoA ligase (PIB-formante) hè un enzima chì catalizza a reazione chimica
| |
| Acie: Acie hè un nome datu, è pò riferisce à:
| |
| Acie Earl: Acie Boyd Earl hè un anzianu ghjucadore prufessiunale di basket americanu, chì hè apparutu in quattru stagioni di l'Associazione Naziunale di Basketball (NBA), cum'è un centru di 6 ft 10 in (2.08 m), 240 lb (110 kg). | |
| Acie Griggs: Asa Griggs , cugnumatu "Skeet" , era un secondu basman di a liga Negra Americana in l'anni 1940 è 1950. | |
| Legge Acie: Acie Law IV hè un anzianu ghjucadore prufessiunale di basket americanu. In e so quattru stagioni à l'Università Texas A&M, Law hà ottenutu 1,653 punti è hè statu creditu di 540 assist. Cugnumatu "Captain Clutch" per a so capacità di ripiglià u ghjocu in ritardu, Law hè ben cunnisciuta trà i fan di u basket di Texas A&M Aggie per "The Shot", u so buzzer-beatter 3-pointer per batte l'archi rivale Texas Longhorns in Reed Arena in U 1u di marzu di u 2006, è ancu per u so ghjocu in a vittoria 69-66 di l'Agies contr'à Kansas u 3 di ferraghju di u 2007. A causa di i so cuntributi à Texas A&M, u dipartimentu atleticu Texas A&M hà appesu u maglia n ° 1 di Law à i travi. in Reed Arena. Hè diventatu u primu Aggie in ogni sport à avè l'onore. | |
| Legge Acie: Acie Law IV hè un anzianu ghjucadore prufessiunale di basket americanu. In e so quattru stagioni à l'Università Texas A&M, Law hà ottenutu 1,653 punti è hè statu creditu di 540 assist. Cugnumatu "Captain Clutch" per a so capacità di ripiglià u ghjocu in ritardu, Law hè ben cunnisciuta trà i fan di u basket di Texas A&M Aggie per "The Shot", u so buzzer-beatter 3-pointer per batte l'archi rivale Texas Longhorns in Reed Arena in U 1u di marzu di u 2006, è ancu per u so ghjocu in a vittoria 69-66 di l'Agies contr'à Kansas u 3 di ferraghju di u 2007. A causa di i so cuntributi à Texas A&M, u dipartimentu atleticu Texas A&M hà appesu u maglia n ° 1 di Law à i travi. in Reed Arena. Hè diventatu u primu Aggie in ogni sport à avè l'onore. | |
| Acie Lumumba: Lumumba William Gerald Mutumanje , cunnisciutu cum'è Acie Lumumba , hè un omu puliticu in Zimbabwe. Hà fattu accusazioni di corruzzione è di cattiva condotta contr'à i principali pulitichi è istituzioni zimbabweani. Hè statu brevemente capu di cumunicazioni per u Ministeriu di e Finanze è di u Sviluppu Economicu in Ottobre 2018, è hè statu dopu accusatu di corruzzione. | |
| Legge Acie: Acie Law IV hè un anzianu ghjucadore prufessiunale di basket americanu. In e so quattru stagioni à l'Università Texas A&M, Law hà ottenutu 1,653 punti è hè statu creditu di 540 assist. Cugnumatu "Captain Clutch" per a so capacità di ripiglià u ghjocu in ritardu, Law hè ben cunnisciuta trà i fan di u basket di Texas A&M Aggie per "The Shot", u so buzzer-beatter 3-pointer per batte l'archi rivale Texas Longhorns in Reed Arena in U 1u di marzu di u 2006, è ancu per u so ghjocu in a vittoria 69-66 di l'Agies contr'à Kansas u 3 di ferraghju di u 2007. A causa di i so cuntributi à Texas A&M, u dipartimentu atleticu Texas A&M hà appesu u maglia n ° 1 di Law à i travi. in Reed Arena. Hè diventatu u primu Aggie in ogni sport à avè l'onore. | |
| Acie Lumumba: Lumumba William Gerald Mutumanje , cunnisciutu cum'è Acie Lumumba , hè un omu puliticu in Zimbabwe. Hà fattu accusazioni di corruzzione è di cattiva condotta contr'à i principali pulitichi è istituzioni zimbabweani. Hè statu brevemente capu di cumunicazioni per u Ministeriu di e Finanze è di u Sviluppu Economicu in Ottobre 2018, è hè statu dopu accusatu di corruzzione. | |
| Acielle: L' Acielle era un ketch di legnu di 21 metri chì hè statu distruttu à 24 km à sudu di Smoky Cape, New South Wales l'11 di settembre di u 1929. | |
| Acielle: L' Acielle era un ketch di legnu di 21 metri chì hè statu distruttu à 24 km à sudu di Smoky Cape, New South Wales l'11 di settembre di u 1929. | |
| Epigrafia Telugu iniziale: I storichi anu decifratu scritti nantu à i muri di i tempii chì descrivenu i nomi è i gotra di alcuni dirigenti telugu è i cuntributi da elli à i tempii è e cità. | |
| Cassandre: Cassandre , pseudonimu di Adolphe Jean-Marie Mouron hè statu un pittore francese, affissatore commerciale è designer di caratteri tipografici. | |
| Acierage: | |
| Porpita: A Porpita hè un genaru d'idrozoi in a famiglia Porpitidae. Hà duie spezie ricunnisciute è hè u genaru tippu di a so famiglia. | |
| Aćif Hadžiahmetović: Aćif Hadžiahmetović , cunnisciutu cum'è Aćif Bljuta , era un puliticu albanese in a regione Sanjak di Novi Pazar di u Regnu di Jugoslavia in u periodu di entre guerre è durante a seconda guerra mundiale. In u periodu di entre guerre hè statu merre di Novi Pazar è deputatu di Džemijet dopu l'elezzioni di u 1923. Dopu l'invasione di l'Asse in Jugoslavia in aprile 1941, hè statu numinatu merre di Novi Pazar sottu u guvernu militare tedescu di u Territoriu di u Cumandante Militare in Serbia è in u 1943-44 era deputatu di Mitrovica in u parlamentu albanese. Era ancu membru di u cumitatu centrale di a Seconda Lega di Prizren. Versu a fine di a guerra, hè statu esecutatu da i Partigiani Jugoslavi per a so cullaburazione cù l'Asse per crimini di guerra massicci contr'à i Serbi è l'uccisioni di Albanesi chì eranu contru à u so regnu. | |
| Acifluorfen: Acifluorfen hè un erbicida. Hè efficace contr'à e erbacee à foglia larga è erbe è hè adupratu agriculu in campi chì crescenu soia, arachidi, piselli è risu. | |
| Folate: U folatu , cunnisciutu ancu cum'è vitamina B 9 è folacina , hè una di e vitamine B. L' acidu folicu fabbricatu, chì hè cunvertitu in folatu da u corpu, hè adupratu cum'è supplementu dieteticu è in furtificazione alimentaria postu chì hè più stabile durante a trasfurmazione è l'archiviazione. U folatu hè necessariu per u corpu per fà DNA è RNA è metabolizà aminoacidi necessarii per a divisione cellulare. Cum'è l'omu ùn pò micca fà u folatu, hè necessariu in a dieta, chì ne face un nutriente essenziale. Accade naturalmente in parechji alimenti. L'ingestione quotidiana raccomandata da adulti in folatu in i Stati Uniti hè 400 microgrammi da alimenti o supplementi dietetichi. | |
| Acifran: Acifran hè un agonistu di u receptore di a niacina. | |
| Esaclorofenu: L'esaclorofene , cunnisciutu ancu cum'è Nabac , hè un compostu organocloru chì era una volta largamente adupratu cum'è disinfettante. U compostu si presenta cum'è un solidu biancu inodore, ancu se i campioni cummerciali ponu esse biancu è pussedenu un odore pocu fenolicu. Hè insolubile in acqua ma si dissolve in acetone, etanolu, dietil etere è cloroformu. In medicina, l'esaclorofene hè utile cum'è agente topicu antiinfettivu, antibattericu, spessu adupratu in savoni è pasta di denti. Hè ancu adupratu in l'agricultura cum'è fungicida di u terrenu, bactericida vegetale è acaricida. | |
| Acidu glutamicu: L'acidu glutamicu hè un α-aminoacidu chì hè adupratu da guasi tutti l'esseri viventi in a biosintesi di e proteine. Ùn hè micca essenziale in l'omu, significendu chì u corpu pò sintetizzallu. Hè ancu un neurotrasmettitore eccitante, in realtà u più abbundante, in u sistema nervosu di i vertebrati. Serve da precursore per a sintesi di l'acidu gamma-aminobutirrico inibitorio (GABA) in i neuroni GABA-ergici. | |
| Acigné: Acigné hè una cumuna di u dipartimentu di l'Ile-et-Vilaine in Bretagna, in u nordupunente di a Francia. | |
| Acigné: Acigné hè una cumuna di u dipartimentu di l'Ile-et-Vilaine in Bretagna, in u nordupunente di a Francia. | |
| Acıgöl: Acıgöl , anzianu Dobada , hè una cità è distrettu di a Pruvincia di Nevşehir in a regione di l'Anatolia Centrale in Turchia. Sicondu u censimentu di u 2010, a pupulazione di u distrettu hè 15.040 di i quali 5.825 campanu in a cità di Acıgöl, è u restu in i paesi circundanti. U distrettu copre una superficie di 497 km 2 (192 sq mi), è a cità si trova à un'altitudine media di 1.256 m (4.121 ft). Acıgöl hà 5 cità è 8 paesi. | |
| Acıgöl – Nevşehir: Acıgöl – Nevşehir hè un vulcanu in Turchia cù un'altitudine di 1.689 metri (5.541 ft). | |
| Lago Acıgöl: Acıgöl hè un lagu in a Regione Egeea interna di a Turchia, in un bacinu endoreicu à a junzione trà a Pruvincia di Denizli, a Pruvincia di Afyonkarahisar è a Pruvincia di Burdur. A so superficia varieghja assai à traversu e stagioni, cù 100 km² in primavera è 35 km² à a fine di l'estate, cù una prufundità massima di 1,63 m. U lavu hè nutevule per e so riserve di sulphate di sodiu largamente aduprate in l'industria è e più grande operazioni cummerciale di produzzione di sulfate di sodiu in Turchia sò basate quì. Hè situatu à 60 km à l'est di a cità di Denizli. I distretti è e cità circundanti di u lagu sò, da ovest à est, Bozkurt, Çardak, Dazkırı è Başmakçı. | |
| Aphanius transgrediens: Aphanius transgrediens , a sciarpa Acı Göl o Acipinar killifish , hè una spezia di pesci d'acqua dolce di a famiglia Cyprinodontidae. Hè endemicu di e surgenti di u lagu Acıgöl in Turchia. Hè minacciata da una riduzzione di e precipitazioni da u cambiamentu climaticu, è da l'estrazione di l'acqua da e surgenti. L'introduzione di u moschitofish orientale non nativu minaccia ancu sta spezia. | |
| Euclystis: Euclystis hè un genaru di falene di a famiglia Erebidae. | |
| Friedlanderia cicatricella: Friedlanderia cicatricella hè una spezia di falena di a famiglia di i Crambidae. Si trova in Auropa. | |
| Occidentalia: Occidentalia hè un genaru di falena monotipica di a famiglia Crambidae descrittu da Harrison Gray Dyar Jr. è Carl Heinrich in u 1927. Contene una sola spezia, Occidentalia comptulatalis , descritta da George Duryea Hulst in u 1886. Si trova in l'America di u Nordu, induve statu arregistratu in Alberta, Indiana, Maine, Manitoba, Minnesota, New York, Ontario, Quebec è Saskatchewan. | |
| Euclystis manto: Euclystis manto hè una spezia di falena di a famiglia Erebidae. A spezia si trova in l'America Centrale è in Sud America. | |
| Acetildigitossina: L'acetildigitossina hè un glicosidu cardiacu. Hè un derivatu acetilicu di digitossina, truvatu in e foglie di e spezie Digitalis . Hè adupratu per trattà l'insufficienza cardiaca, in particulare quella associata à a tachicardia. | |
| Acıgöl: Acıgöl , anzianu Dobada , hè una cità è distrettu di a Pruvincia di Nevşehir in a regione di l'Anatolia Centrale in Turchia. Sicondu u censimentu di u 2010, a pupulazione di u distrettu hè 15.040 di i quali 5.825 campanu in a cità di Acıgöl, è u restu in i paesi circundanti. U distrettu copre una superficie di 497 km 2 (192 sq mi), è a cità si trova à un'altitudine media di 1.256 m (4.121 ft). Acıgöl hà 5 cità è 8 paesi. | |
| Lago Acıgöl: Acıgöl hè un lagu in a Regione Egeea interna di a Turchia, in un bacinu endoreicu à a junzione trà a Pruvincia di Denizli, a Pruvincia di Afyonkarahisar è a Pruvincia di Burdur. A so superficia varieghja assai à traversu e stagioni, cù 100 km² in primavera è 35 km² à a fine di l'estate, cù una prufundità massima di 1,63 m. U lavu hè nutevule per e so riserve di sulphate di sodiu largamente aduprate in l'industria è e più grande operazioni cummerciale di produzzione di sulfate di sodiu in Turchia sò basate quì. Hè situatu à 60 km à l'est di a cità di Denizli. I distretti è e cità circundanti di u lagu sò, da ovest à est, Bozkurt, Çardak, Dazkırı è Başmakçı. | |
| Aciclovir: Aciclovir ( ACV ), cunnisciutu ancu cum'è aciclovir , hè un medicamentu antivirale. Hè adupratu principalmente per u trattamentu di l'infezioni da u virus herpes simplex, a varicella è l'herpes zoster. Altri usi includenu a prevenzione di l'infezioni da citomegalovirus dopu u trapianto è cumplicazioni gravi di l'infezione da u virus Epstein-Barr. Pò esse presu per bocca, applicatu cum'è crema, o iniettatu. | |
| Assassin's Creed II: Assassin's Creed II hè un ghjocu video d'azione-avventura 2009 sviluppatu da Ubisoft Montreal è publicatu da Ubisoft. Hè a seconda tappa maiò di a serie Assassin's Creed , una sequenza di l' Assassin's Creed di u 2007. U ghjocu hè statu liberatu per a prima volta nantu à PlayStation 3 è Xbox 360 in nuvembre di u 2009, è hè statu dopu messu à dispusizione nantu à Microsoft Windows di marzu 2010 è OS X d'ottobre 2010. Parechje funzioni minere relative à u ghjocu pudianu esse riscattate nantu à Uplay è trè pack d'espansione scaricabili eranu publicatu nantu à Xbox Live. | |
| Oliver Acii: Oliver Acii hè un sprinter ugandese in pensione. | |
| Acija Alfirević: Acija Alfirević hè un accademicu, cunferenzatore, prufessore, feminista, scientistu, scrittore è traduttore literariu. | |
| Acija Alfirević: Acija Alfirević hè un accademicu, cunferenzatore, prufessore, feminista, scientistu, scrittore è traduttore literariu. | |
| Acija Alfirević: Acija Alfirević hè un accademicu, cunferenzatore, prufessore, feminista, scientistu, scrittore è traduttore literariu. | |
| Açık: Açık pò riferisce à:
| |
| Açık Radyo: Açık Radyo (Open Radio 94.9) hè una stazione di radio indipendente chì trasmette da Istanbul à Istanbul metropolitana è e zone circundanti. U furmatu di a stazione include nutizie, musica è talk radio. | |
| Acıkuyu, Şereflikoçhisar: Acıkuyu hè un quartieru in Şereflikoçhisar, Ankara, Turchia. Prima era cunsideratu un paese prima di a riorganizazione di u guvernu lucale turcu di u 2013. | |
| Açıkyazı, Ardahan: Açıkyazı hè un paese in u Distrettu di Ardahan, Pruvincia di Ardahan, in Turchia. | |
| Acila: Acila hè un genaru di bivalvi di a famiglia di i Nuculidi. | |
| Lactulosa: A lactulosa hè un zuccheru micca assorbibile adupratu in u trattamentu di stinzia è di l'encefalopatia epatica. Hè adupratu da a bocca per a stinzia è da a bocca o in u rettu per l'encefalopatia epatica. In generale cumencia à travaglià dopu à 8-12 ore, ma pò piglià finu à 2 ghjorni per migliurà a stinzia. | |
| Acilacris: Acilacris hè un genaru di katididi di scudo in a sottofamiglia Meconematinae, truvatu in l'Africa australe. Contene dui sottugeneri , Acilacris è Aroegas , è nove spezie: | |
| Mount Coke falsu schernu: U falsu schernu di Mount Coke hè un ortopteru tettigoniide chì hè endemicu di una sola piccula località in Pruvincia di u Capu Orientale, in Sudafrica. Ùn hè statu vistu dapoi a so scuperta originale in u 1965. | |
| U falsu scudu di Kristin: U falsu scudu di Kristin hè un ortopteru tettigoniide chì hè endemicu di duie località in a furesta di Malta in Limpopo, in Sudafrica. Hè minacciatu da a deforestazione è cambiamenti in u so microclima. |
Saturday, February 27, 2021
Thermoacidophile, Acidothermus, Acidothermus
Subscribe to:
Post Comments (Atom)
No comments:
Post a Comment