| Acidimicrobium ferrooxidans: L'Acidimicrobium ferrooxidans hè un batteriu, a spezia tipu di u so genaru. Hè una batteria ferrosa-ossidante, moderatamente termofila è acidofila. | |
| Cristina Acidini: Cristina Acidini hè una autore taliana è storica di l'arti. U so nome apparisce ancu cum'è Cristina Acidini Luchinat . Hè l'anzianu Soprintendente di Musei è Patrimoniu Statale di u Patrimoniu Artisticu per a zona di Firenze da u 1991 à u 1999. | |
| Acidinu: Manlius Acidinus era un giuvanottu di a Roma antica chì avia da seguità i so studii à Atene à tempu à un ghjovanu Cicerone, in u 45 nanzu à Cristu. Hè forse u listessu Acidinu chì hà mandatu intelligenza à Ciciarone rispettendu a morte di Marcellu. | |
| Acidinus (cognomen): Acidinu era un cognome, o nome di famiglia distintivu, di a gens Manlia in a Roma antica. Alcuni Acidini notevuli includenu:
| |
| Acidiostigma: Acidiostigma hè un genaru di tephritidi o di mosche di a frutta in a famiglia Tephritidae. | |
| Acidiphilium: L'Acidiphilium hè un genaru in u filu Proteobacteria (Batterie). | |
| Acidiphilium cryptum: L'Acidiphilium cryptum hè una spezia di batteri eterotrofi, a spezia tipu di u so genaru. Hè gramnegativu, aerobicu, mesofilicu è in forma di verga. Ùn forma micca endospore è alcune cellule sò mobili per mezu di un flagellu polare o di dui flagelli laterali Lhet2 hè u tippu di ceppu. | |
| Lactobacillus acidophilus: Lactobacillus acidophilus hè una spezia di batteri gram pusitivi in u genaru Lactobacillus . L. acidophilus hè una spezia omofermentativa, microaerofilica, chì fermenta i zucaroli in acidu latticu, è cresce prestu à valori di pH piuttostu bassi è hà una temperatura di crescita ottima di circa 37 ° C (99 ° F). L. acidophilus si trova in u trattu gastrointestinale umanu è animale è in a bocca.Certi ceppi di L. acidophilus ponu esse cunsiderati chì anu caratteristiche probiotiche. Sti ceppi sò aduprati cummercialmente in parechji prudutti casgili, qualchì volta assemi à Streptococcus thermophilus è Lactobacillus delbrueckii subsp. bulgaricus in a produzzione di yogurt di tipu acidophilus, o acidophiline. U so genomu hè statu sequenziatu. | |
| Acidipila: Acidipila hè un genaru battericu di a famiglia di l'Acidobacteriaceae. Tutti l'esempii ripurtati sò stati isolati da sustrati acidichi è sò capaci di cresce nantu à i zucaroli | |
| Acidipila dinghuensis: Acidipila dinghuensis hè una batteria chimioorganotrofica , aerobica è senza mutile di u genaru Acidipila chì hè stata isolata da a furesta di a Riserva di Biosfera Dinghushan in a Pruvincia di Guangdong in Cina. | |
| Acidipila dinghuensis: Acidipila dinghuensis hè una batteria chimioorganotrofica , aerobica è senza mutile di u genaru Acidipila chì hè stata isolata da a furesta di a Riserva di Biosfera Dinghushan in a Pruvincia di Guangdong in Cina. | |
| Acidipila rosea: Acidipila rosea hè una batteria Gram-negativa, chemioorganotrofica, acidofilica è senza mutile di u genaru di Acidipila chì hè stata isolata da un drenaggiu di mine acide. | |
| Acidiplasma: Acidiplasma hè un genaru in u filu Euryarchaeota (Archaea). | |
| Acidiplasma: Acidiplasma hè un genaru in u filu Euryarchaeota (Archaea). | |
| Acidiplasma: Acidiplasma hè un genaru in u filu Euryarchaeota (Archaea). | |
| Acidipropionibacterium: Acidipropionibacterium hè un genaru battericu di a famiglia di Propionibacteriaceae. | |
| Acidiscus: Acidiscus Rasetti, 1966, hè un genere di trilobite Eodiscinidi chì appartene à a famiglia Weymouthiidae Kobayashi T. (1943), Ordine Agnostida Salter (1864). Hà campatu durante u stadiu Botomian = tardu Cambrian Inferiore Stage 4; a cunfina Botomiana superiore currisponde à a basa di u stadiu Cambrianu Mediu, Serie Miaolingiana è Wuliuan. | |
| Acid Pro: Acid Pro hè un prugramma di prugramma prufessiunale audio digitale (DAW) attualmente sviluppatu da Magix Software. Originariamente era chjamatu Acid pH1 è publicatu da Sonic Foundry, più tardi da Sony Creative Software cum'è Acid Pro, è da a primavera 2018 da Magix cum'è Acid Pro è una versione simplificata, Acid Music Studio . Acid Pro 8 supporta architetture 32-bit è 64-bit, è hà MIDI, ASIO, VST, VST3, Audio DirectX, è supportu di sonu surround 5.1. | |
| Acid Pro: Acid Pro hè un prugramma di prugramma prufessiunale audio digitale (DAW) attualmente sviluppatu da Magix Software. Originariamente era chjamatu Acid pH1 è publicatu da Sonic Foundry, più tardi da Sony Creative Software cum'è Acid Pro, è da a primavera 2018 da Magix cum'è Acid Pro è una versione simplificata, Acid Music Studio . Acid Pro 8 supporta architetture 32-bit è 64-bit, è hà MIDI, ASIO, VST, VST3, Audio DirectX, è supportu di sonu surround 5.1. | |
| Acidisoma: L'Acidisoma hè un genaru in u filu Proteobacteria (Batterie). Contene duie spezie, Acidisoma tundrae è Acidisoma sibiricum , duie batterie acidofile è psicrotoleranti (2-30 ° C) cù granuli poli-β-idrossibutirrati, isolati da a tundra acida dominata da Sphagnum è di e zone umide siberiane in Russia. | |
| Acidisphaera: Acidisphaera hè un genaru in u filu Proteobacteria (Batterie). U genaru cuntene una sola spezia, à dì A. rubrifaciens cù e caratteristiche seguenti:
| |
| Aciditerrimonas: Aciditerrimonas hè un genaru di a famiglia di l'Acidimicrobiaceae cù una spezia cunnisciuta. | |
| Aciditerrimonas ferrireducens: Aciditerrimonas ferrireducens hè un batteriu Gram-pusitivu, riduttore di ferru, moderatamente termofilu, à forma di canna corta, acidofilicu è mobile batteriu di u genaru Aciditerrimonas chì hè statu isolatu da u terrenu da un campu solfataricu in Ōwakudani in Giappone. | |
| Acidithiobacillus: Acidithiobacillus hè un genaru di l' Acidithiobacillia in a "Proteobacteria" . U generu include urganismi acidofilici capaci di ferru è / o di ossidazione di zolfu. Cum'è tutte e "Proteobatterie" , Acidithiobacillus spp. sò Gram-negativi. Sò dinò impurtanti generatori di drenaggiu à mine acide, chì hè un prublema ambientale maiò in u mondu in a minera. | |
| Acidithiobacillales: L' Acidithiobacillales sò un ordine di batteri in a classa Acidithiobacillia è cumprende i generi Acidithiobacillus è Thermithiobacillus . À l'origine, tramindui eranu inclusi in u genaru Thiobacillus , ma ùn sò micca liati à a spezia di tipu, chì appartene à a Betaproteobacteria . | |
| Acidithiobacillia: Acidithiobacillia hè una classa di e " Proteobacteria ". U so ordine di tippu, l' Acidithiobacillales , era anzianu classificatu in i Gammaproteobacteria , è comprende duie famiglie di autotrofi ossidanti di zolfu, l' Acidithiobacillaceae è i Thermithiobacillaceae , chì a so volta includenu i generi Acidithiobacillus è Thermithiobacillus | |
| Acidithiobacillus: Acidithiobacillus hè un genaru di l' Acidithiobacillia in a "Proteobacteria" . U generu include urganismi acidofilici capaci di ferru è / o di ossidazione di zolfu. Cum'è tutte e "Proteobatterie" , Acidithiobacillus spp. sò Gram-negativi. Sò dinò impurtanti generatori di drenaggiu à mine acide, chì hè un prublema ambientale maiò in u mondu in a minera. | |
| Acidithiobacillus caldus: Acidithiobacillus caldus appartenia à u genaru Thiobacillus prima di u 2000, quandu hè statu riclassificatu cù unepoche di altre spezie batteriche in unu di i trè generi novi chì classificanu megliu l'acidofili oxidanti sulforati. Cum'è membru di a classa Gammaproteobacteria di Proteobacteria, A. caldus pò esse identificatu cum'è una batteria Gram-negativa chì si trova spessu in coppie. Consideratu unu di i microbi più cumuni impegnati in a biomina, hè capace di ossidà i cumposti di zolfu inorganicu riduttu (RISC) chì si formanu durante a ripartizione di i minerali sulfidi. U significatu di u prefissu acidi- in u nome Acidithiobacillus vene da a parolla latina acidus , significendu chì i membri di stu genaru amanu un ambiente acide è acide. Thio deriva da a parolla greca thios è descrive l'usu di u zolfu cum'è fonte d'energia, è u bacillu descrive a forma di sti microorganismi, chì sò piccule verge. U nome di a spezia, caldus , deriva da a parolla latina per caldu o caldu, denotendu l'amore di sta spezia per un ambiente caldu. | |
| Acidithiobacillus: Acidithiobacillus hè un genaru di l' Acidithiobacillia in a "Proteobacteria" . U generu include urganismi acidofilici capaci di ferru è / o di ossidazione di zolfu. Cum'è tutte e "Proteobatterie" , Acidithiobacillus spp. sò Gram-negativi. Sò dinò impurtanti generatori di drenaggiu à mine acide, chì hè un prublema ambientale maiò in u mondu in a minera. | |
| Acidithiobacillus thiooxidans: Acidithiobacillus thiooxidans , anticamente noto come Thiobacillus thiooxidans fino alla sua riclassificazione nel nuovo genere Acidithiobacillus designato della sottoclasse Acidithiobacillia di Proteobacteria, è un batterio Gram-negativo a forma di canna che utilizza il zolfo come sua fonte di energia primaria. Hè mesofilicu, cù una temperatura ottima di 28 ° C. Stu batteriu si trova cumunemente in u terrenu, i canali di stagnu è i biofilmi rupestri chjamati snottiti. A. thiooxidans hè adupratu in a tecnica mineraria cunnisciuta cum'è bioleaching, induve i metalli sò estratti da i so minerali per l'azzione di i microbi. | |
| Aciditrix: Acidithrix hè un genaru di a famiglia di l'Acidimicrobiaceae cù una spezia cunnisciuta. | |
| Acidithrix ferrooxidans: Acidithrix ferrooxidans hè un batteriu eterotroficu, acidofilicu è Gram-pusitivu di u genaru di Acidithrix. U ceppu tipicu di sta spezia, A. ferrooxidans Py-F3 hè statu isolatu da un flussu acidicu chì drenava da una minera di rame in Galles. Sta spezia cresce in una varietà di ambienti acidi cum'è flussi, mine o siti geotermali. I laghi di mine cù una redoxcline sustenenu a crescita cù u ferru ferru cum'è donatore di elettroni. A. ferrooxidans cresce rapidamente in streamer macroscopicu, producendu densità di cellule più grande chì l'altri microbichi chì formanu streamer. L'utilizazione in un bioreattore per rimediate i rifiuti di a minera hè stata pruposta per via di a densità cellulare è di l'ossidazione rapida di l'ossidazione di u ferru ferrosu in u drenaggiu acidu di a minera. A produzzione di exopolisaccaridi durante u metabolismu di u sustratu metallicu, cum'è l'ossidazione di u ferru aiuta à prevene l'incrustazione cellulare da i minerali. | |
| Acid: Un acidu hè una molecula o ionu capace di donà un protone (ionu idrogenu H + ) (un acidu Brønsted – Lowry), o, in alternativa, capace di furmà un legame covalente cù una coppia di elettroni (un acidu Lewis). | |
| Acidità (novelette): Acidità hè una distopia, cyber novelette scritta da u ghjurnalista è scrittore pakistanu, Nadeem F. Paracha. Scritta solu per u situ Chowk.com in u 2003, hè diventata un cultu favuritu controvertitu trà parechji ghjovani Pakistani è Indiani. | |
| Acidità (album): Acidità hè u quintu album di u gruppu di metallu avant-garde indonesianu Kekal. Hè statu arregistratu in celebrazione di u dicèsimu anniversariu di a banda, è hè statu un album ufficiale di riunione per a banda. Hà marcatu u ritornu di u chitarrista Leo Setiawan à a banda, è include i talenti vocali di u membru fundatore Newbabe. L'album hè statu publicatu dopu à a riescita di u mini-tour europeu di u 2004, è un cuncertu promozionale è una festa di liberazione hè stata fatta per l'album u 13 di marzu di u 2005 in Indonesia. Hè statu cunsideratu da parechji cum'è u travagliu u più forte di a banda finu à oghje, è hè unu di i quattru album dispunibuli per u scaricamentu gratuitu da a banda nantu à u so situ web. | ![]() |
| Acidità (novelette): Acidità hè una distopia, cyber novelette scritta da u ghjurnalista è scrittore pakistanu, Nadeem F. Paracha. Scritta solu per u situ Chowk.com in u 2003, hè diventata un cultu favuritu controvertitu trà parechji ghjovani Pakistani è Indiani. | |
| Acidità (novelette): Acidità hè una distopia, cyber novelette scritta da u ghjurnalista è scrittore pakistanu, Nadeem F. Paracha. Scritta solu per u situ Chowk.com in u 2003, hè diventata un cultu favuritu controvertitu trà parechji ghjovani Pakistani è Indiani. | |
| Acidità (novelette): Acidità hè una distopia, cyber novelette scritta da u ghjurnalista è scrittore pakistanu, Nadeem F. Paracha. Scritta solu per u situ Chowk.com in u 2003, hè diventata un cultu favuritu controvertitu trà parechji ghjovani Pakistani è Indiani. | |
| Acidi in u vinu: L' acidi in u vinu sò una cumpunente impurtante sia in a vinificazione sia in u pruduttu finitu di u vinu. Sò prisenti in uva è in u vinu, avendu influenze dirette nantu à u culore, l'equilibriu è u gustu di u vinu è ancu a crescita è a vitalità di u levitu durante a fermentazione è prutegge u vinu da i batteri. A misura di a quantità di acidità in u vinu hè cunnisciuta cum'è "acidità titratabile" o "acidità totale", chì si riferisce à a prova chì dà u tutale di tutti l'acidi presenti, mentre a forza di acidità hè misurata secondu u pH, cù a maiò parte di i vini avè un pH trà 2,9 è 3,9. Generalmente, più u pH hè bassu, più alta hè l'acidità in u vinu. Tuttavia, ùn ci hè micca una cunnessione diretta trà l'acidità totale è u pH. In a degustazione di vini, u termine "acidità" si riferisce à l'attributi freschi, acri è acri di u vinu chì sò valutati in quantu à quantu l'acidità equilibra a dolcezza è i cumpunenti amari di u vinu cum'è i tannini. Trè acidi primari si trovanu in l'uva di vinu: acidu tartaricu, malicu è citru. Durante u corsu di a vinificazione è in i vini finiti, l'acidi acetichi, butirichi, lattichi è succinici ponu ghjucà un rolu impurtante. A maiò parte di l'acidi coinvolti cù u vinu sò acidi fissi cù l'eccezzione nutevuli di l'acidu aceticu, soprattuttu truvatu in l'acitu, chì hè volatile è pò cuntribuisce à a colpa di u vinu cunnisciuta cum'è acidità volatile. A volte, l'acidi supplementari, cum'è ascorbic, sorbic è sulphurous acidi, sò usati in vinificazione. | |
| Custante di dissuciazione àcida: Una costante di dissuciazione àcida , K a , hè una misura quantitativa di a forza di un acidu in soluzione. Hè a custante di equilibriu per una reazione chimica | |
| Custante di dissuciazione àcida: Una costante di dissuciazione àcida , K a , hè una misura quantitativa di a forza di un acidu in soluzione. Hè a custante di equilibriu per una reazione chimica | |
| Funzione di acidità: Una funzione d'acidità hè una misura di l'acidità di un sistema mediu o solvente, generalmente espressa in termini di a so capacità di donà protoni à un solutu. A scala di pH hè di gran lunga a funzione di acidità a più usata, è hè ideale per soluzioni acquose diluite. Altre funzioni d'acidità sò state pruposte per ambienti diversi, in particulare a funzione d'acidità Hammett, H 0 , per i media superacidi è a so versione modificata H - per i media superbasici. U termine funzione acidità hè ancu adupratu per e misurazioni fatte nantu à i sistemi di basa, è u termine funzione basicità hè pocu cumunu. | |
| Acidi in u vinu: L' acidi in u vinu sò una cumpunente impurtante sia in a vinificazione sia in u pruduttu finitu di u vinu. Sò prisenti in uva è in u vinu, avendu influenze dirette nantu à u culore, l'equilibriu è u gustu di u vinu è ancu a crescita è a vitalità di u levitu durante a fermentazione è prutegge u vinu da i batteri. A misura di a quantità di acidità in u vinu hè cunnisciuta cum'è "acidità titratabile" o "acidità totale", chì si riferisce à a prova chì dà u tutale di tutti l'acidi presenti, mentre a forza di acidità hè misurata secondu u pH, cù a maiò parte di i vini avè un pH trà 2,9 è 3,9. Generalmente, più u pH hè bassu, più alta hè l'acidità in u vinu. Tuttavia, ùn ci hè micca una cunnessione diretta trà l'acidità totale è u pH. In a degustazione di vini, u termine "acidità" si riferisce à l'attributi freschi, acri è acri di u vinu chì sò valutati in quantu à quantu l'acidità equilibra a dolcezza è i cumpunenti amari di u vinu cum'è i tannini. Trè acidi primari si trovanu in l'uva di vinu: acidu tartaricu, malicu è citru. Durante u corsu di a vinificazione è in i vini finiti, l'acidi acetichi, butirichi, lattichi è succinici ponu ghjucà un rolu impurtante. A maiò parte di l'acidi coinvolti cù u vinu sò acidi fissi cù l'eccezzione nutevuli di l'acidu aceticu, soprattuttu truvatu in l'acitu, chì hè volatile è pò cuntribuisce à a colpa di u vinu cunnisciuta cum'è acidità volatile. A volte, l'acidi supplementari, cum'è ascorbic, sorbic è sulphurous acidi, sò usati in vinificazione. | |
| Acidi in u vinu: L' acidi in u vinu sò una cumpunente impurtante sia in a vinificazione sia in u pruduttu finitu di u vinu. Sò prisenti in uva è in u vinu, avendu influenze dirette nantu à u culore, l'equilibriu è u gustu di u vinu è ancu a crescita è a vitalità di u levitu durante a fermentazione è prutegge u vinu da i batteri. A misura di a quantità di acidità in u vinu hè cunnisciuta cum'è "acidità titratabile" o "acidità totale", chì si riferisce à a prova chì dà u tutale di tutti l'acidi presenti, mentre a forza di acidità hè misurata secondu u pH, cù a maiò parte di i vini avè un pH trà 2,9 è 3,9. Generalmente, più u pH hè bassu, più alta hè l'acidità in u vinu. Tuttavia, ùn ci hè micca una cunnessione diretta trà l'acidità totale è u pH. In a degustazione di vini, u termine "acidità" si riferisce à l'attributi freschi, acri è acri di u vinu chì sò valutati in quantu à quantu l'acidità equilibra a dolcezza è i cumpunenti amari di u vinu cum'è i tannini. Trè acidi primari si trovanu in l'uva di vinu: acidu tartaricu, malicu è citru. Durante u corsu di a vinificazione è in i vini finiti, l'acidi acetichi, butirichi, lattichi è succinici ponu ghjucà un rolu impurtante. A maiò parte di l'acidi coinvolti cù u vinu sò acidi fissi cù l'eccezzione nutevuli di l'acidu aceticu, soprattuttu truvatu in l'acitu, chì hè volatile è pò cuntribuisce à a colpa di u vinu cunnisciuta cum'è acidità volatile. A volte, l'acidi supplementari, cum'è ascorbic, sorbic è sulphurous acidi, sò usati in vinificazione. | |
| Acidi in u vinu: L' acidi in u vinu sò una cumpunente impurtante sia in a vinificazione sia in u pruduttu finitu di u vinu. Sò prisenti in uva è in u vinu, avendu influenze dirette nantu à u culore, l'equilibriu è u gustu di u vinu è ancu a crescita è a vitalità di u levitu durante a fermentazione è prutegge u vinu da i batteri. A misura di a quantità di acidità in u vinu hè cunnisciuta cum'è "acidità titratabile" o "acidità totale", chì si riferisce à a prova chì dà u tutale di tutti l'acidi presenti, mentre a forza di acidità hè misurata secondu u pH, cù a maiò parte di i vini avè un pH trà 2,9 è 3,9. Generalmente, più u pH hè bassu, più alta hè l'acidità in u vinu. Tuttavia, ùn ci hè micca una cunnessione diretta trà l'acidità totale è u pH. In a degustazione di vini, u termine "acidità" si riferisce à l'attributi freschi, acri è acri di u vinu chì sò valutati in quantu à quantu l'acidità equilibra a dolcezza è i cumpunenti amari di u vinu cum'è i tannini. Trè acidi primari si trovanu in l'uva di vinu: acidu tartaricu, malicu è citru. Durante u corsu di a vinificazione è in i vini finiti, l'acidi acetichi, butirichi, lattichi è succinici ponu ghjucà un rolu impurtante. A maiò parte di l'acidi coinvolti cù u vinu sò acidi fissi cù l'eccezzione nutevuli di l'acidu aceticu, soprattuttu truvatu in l'acitu, chì hè volatile è pò cuntribuisce à a colpa di u vinu cunnisciuta cum'è acidità volatile. A volte, l'acidi supplementari, cum'è ascorbic, sorbic è sulphurous acidi, sò usati in vinificazione. | |
| Acidi in u vinu: L' acidi in u vinu sò una cumpunente impurtante sia in a vinificazione sia in u pruduttu finitu di u vinu. Sò prisenti in uva è in u vinu, avendu influenze dirette nantu à u culore, l'equilibriu è u gustu di u vinu è ancu a crescita è a vitalità di u levitu durante a fermentazione è prutegge u vinu da i batteri. A misura di a quantità di acidità in u vinu hè cunnisciuta cum'è "acidità titratabile" o "acidità totale", chì si riferisce à a prova chì dà u tutale di tutti l'acidi presenti, mentre a forza di acidità hè misurata secondu u pH, cù a maiò parte di i vini avè un pH trà 2,9 è 3,9. Generalmente, più u pH hè bassu, più alta hè l'acidità in u vinu. Tuttavia, ùn ci hè micca una cunnessione diretta trà l'acidità totale è u pH. In a degustazione di vini, u termine "acidità" si riferisce à l'attributi freschi, acri è acri di u vinu chì sò valutati in quantu à quantu l'acidità equilibra a dolcezza è i cumpunenti amari di u vinu cum'è i tannini. Trè acidi primari si trovanu in l'uva di vinu: acidu tartaricu, malicu è citru. Durante u corsu di a vinificazione è in i vini finiti, l'acidi acetichi, butirichi, lattichi è succinici ponu ghjucà un rolu impurtante. A maiò parte di l'acidi coinvolti cù u vinu sò acidi fissi cù l'eccezzione nutevuli di l'acidu aceticu, soprattuttu truvatu in l'acitu, chì hè volatile è pò cuntribuisce à a colpa di u vinu cunnisciuta cum'è acidità volatile. A volte, l'acidi supplementari, cum'è ascorbic, sorbic è sulphurous acidi, sò usati in vinificazione. | |
| Acidi in u vinu: L' acidi in u vinu sò una cumpunente impurtante sia in a vinificazione sia in u pruduttu finitu di u vinu. Sò prisenti in uva è in u vinu, avendu influenze dirette nantu à u culore, l'equilibriu è u gustu di u vinu è ancu a crescita è a vitalità di u levitu durante a fermentazione è prutegge u vinu da i batteri. A misura di a quantità di acidità in u vinu hè cunnisciuta cum'è "acidità titratabile" o "acidità totale", chì si riferisce à a prova chì dà u tutale di tutti l'acidi presenti, mentre a forza di acidità hè misurata secondu u pH, cù a maiò parte di i vini avè un pH trà 2,9 è 3,9. Generalmente, più u pH hè bassu, più alta hè l'acidità in u vinu. Tuttavia, ùn ci hè micca una cunnessione diretta trà l'acidità totale è u pH. In a degustazione di vini, u termine "acidità" si riferisce à l'attributi freschi, acri è acri di u vinu chì sò valutati in quantu à quantu l'acidità equilibra a dolcezza è i cumpunenti amari di u vinu cum'è i tannini. Trè acidi primari si trovanu in l'uva di vinu: acidu tartaricu, malicu è citru. Durante u corsu di a vinificazione è in i vini finiti, l'acidi acetichi, butirichi, lattichi è succinici ponu ghjucà un rolu impurtante. A maiò parte di l'acidi coinvolti cù u vinu sò acidi fissi cù l'eccezzione nutevuli di l'acidu aceticu, soprattuttu truvatu in l'acitu, chì hè volatile è pò cuntribuisce à a colpa di u vinu cunnisciuta cum'è acidità volatile. A volte, l'acidi supplementari, cum'è ascorbic, sorbic è sulphurous acidi, sò usati in vinificazione. | |
| Indicatore PH: Un indicatore di pH hè un cumpostu chimicu alocromaticu aghjuntu in piccule quantità à una soluzione per chì u pH (acidità o basicità) di a soluzione sia determinabile visivamente. Dunque, un indicatore di pH hè un rilevatore chimicu per ioni hydronium (H 3 O + ) o ioni idrogenu (H + ) in u mudellu Arrhenius. Normalmente, l'indicatore face cambià u culore di a suluzione secondu u pH. L'indicatori ponu ancu mostrà cambiamenti in altre proprietà fisiche; per esempiu, l'indicatori olfattivi mostranu cambiamenti in u so odore. U valore di pH di una soluzione neutra hè 7,0 à 25 ° C (cundizioni standard di laburatoriu). E soluzioni cù un valore di pH inferiore à 7,0 sò cunsiderate acide è e suluzioni cù un valore di pH superiore à 7,0 sò basiche (alcaline). Cum'è a maiò parte di i cumposti organichi naturali sò protoliti deboli, acidi carboxilici è amine, l'indicatori di pH trovanu parechje applicazioni in biologia è chimica analitica. Inoltre, l'indicatori di pH formanu unu di i trè tippi principali di cumposti indicatori aduprati in analisi chimiche. Per l'analisi quantitativa di cationi metallici, l'usu di indicatori cumpletometrici hè preferitu, mentre a terza classe cumposta, l'indicatori redox, sò aduprati in titrazioni chì implicanu una reazione redox cume a basa di l'analisi. | |
| Regulatore di l'acidità: I regulatori di l'acidità , o agenti di cuntrollu di pH , sò additivi alimentari aduprati per cambià o mantene u pH. Pò esse acidi organici o minerali, basi, agenti neutralizanti, o agenti tamponi. L'agenti tipichi includenu i seguenti acidi è i so sali di sodiu: acidu sorbicu, acidu aceticu, acidu benzoicu è acidu propionicu. I regulatori di l'acidità sò indicati da u so numeru E, cum'è E260, o semplicemente elencati cum'è "acidu alimentariu". | |
| Acidi in u vinu: L' acidi in u vinu sò una cumpunente impurtante sia in a vinificazione sia in u pruduttu finitu di u vinu. Sò prisenti in uva è in u vinu, avendu influenze dirette nantu à u culore, l'equilibriu è u gustu di u vinu è ancu a crescita è a vitalità di u levitu durante a fermentazione è prutegge u vinu da i batteri. A misura di a quantità di acidità in u vinu hè cunnisciuta cum'è "acidità titratabile" o "acidità totale", chì si riferisce à a prova chì dà u tutale di tutti l'acidi presenti, mentre a forza di acidità hè misurata secondu u pH, cù a maiò parte di i vini avè un pH trà 2,9 è 3,9. Generalmente, più u pH hè bassu, più alta hè l'acidità in u vinu. Tuttavia, ùn ci hè micca una cunnessione diretta trà l'acidità totale è u pH. In a degustazione di vini, u termine "acidità" si riferisce à l'attributi freschi, acri è acri di u vinu chì sò valutati in quantu à quantu l'acidità equilibra a dolcezza è i cumpunenti amari di u vinu cum'è i tannini. Trè acidi primari si trovanu in l'uva di vinu: acidu tartaricu, malicu è citru. Durante u corsu di a vinificazione è in i vini finiti, l'acidi acetichi, butirichi, lattichi è succinici ponu ghjucà un rolu impurtante. A maiò parte di l'acidi coinvolti cù u vinu sò acidi fissi cù l'eccezzione nutevuli di l'acidu aceticu, soprattuttu truvatu in l'acitu, chì hè volatile è pò cuntribuisce à a colpa di u vinu cunnisciuta cum'è acidità volatile. A volte, l'acidi supplementari, cum'è ascorbic, sorbic è sulphurous acidi, sò usati in vinificazione. | |
| Acid Pro: Acid Pro hè un prugramma di prugramma prufessiunale audio digitale (DAW) attualmente sviluppatu da Magix Software. Originariamente era chjamatu Acid pH1 è publicatu da Sonic Foundry, più tardi da Sony Creative Software cum'è Acid Pro, è da a primavera 2018 da Magix cum'è Acid Pro è una versione simplificata, Acid Music Studio . Acid Pro 8 supporta architetture 32-bit è 64-bit, è hà MIDI, ASIO, VST, VST3, Audio DirectX, è supportu di sonu surround 5.1. | |
| Acid Pro: Acid Pro hè un prugramma di prugramma prufessiunale audio digitale (DAW) attualmente sviluppatu da Magix Software. Originariamente era chjamatu Acid pH1 è publicatu da Sonic Foundry, più tardi da Sony Creative Software cum'è Acid Pro, è da a primavera 2018 da Magix cum'è Acid Pro è una versione simplificata, Acid Music Studio . Acid Pro 8 supporta architetture 32-bit è 64-bit, è hà MIDI, ASIO, VST, VST3, Audio DirectX, è supportu di sonu surround 5.1. | |
| Cuntruversa di plagiu Timbaland: A canzone dance-pop di u 2007 "Do It" interpretata da a cantautrice canadiana Nelly Furtado presenta elementi plagiati da "Acidjazzed Evening", una pista in stile chiptune cumposta da l'artista demoscena finlandese Janne Suni. Timbaland, u produtore di a canzone, hà ammessu di "campionà" l'opera di Suni, ma ùn hà micca cridutu chì u so usu custituisca "rubu", chjamendu l'allegazioni "ridicule". Ancu se l'utilizatori avianu nutatu e similitudini trà e duie tracce nantu à i fori demoscene finlandesi in lugliu 2006, a cuntruversa di u plagiu Timbaland hà attiratu l'attenzione principale in ghjennaghju di u 2007, quandu l'utilizatori d'Internet anu publicatu video à YouTube chì dicenu chì Timbaland avia plagiatu u travagliu di Suni. Pocu dopu, a cuntruversia hà attiratu l'attenzione di u portale di nutizie finlandese eDome, è di i siti Web MTV è Rolling Stone, chì tutti anu publicatu articuli chì detalianu l'avvenimenti di a cuntruversa. "Do It" hè statu liberatu cum'è u quintu singulu nordamericanu da Loose u 24 di lugliu di u 2007. | |
| Cuntruversa di plagiu Timbaland: A canzone dance-pop di u 2007 "Do It" interpretata da a cantautrice canadiana Nelly Furtado presenta elementi plagiati da "Acidjazzed Evening", una pista in stile chiptune cumposta da l'artista demoscena finlandese Janne Suni. Timbaland, u produtore di a canzone, hà ammessu di "campionà" l'opera di Suni, ma ùn hà micca cridutu chì u so usu custituisca "rubu", chjamendu l'allegazioni "ridicule". Ancu se l'utilizatori avianu nutatu e similitudini trà e duie tracce nantu à i fori demoscene finlandesi in lugliu 2006, a cuntruversa di u plagiu Timbaland hà attiratu l'attenzione principale in ghjennaghju di u 2007, quandu l'utilizatori d'Internet anu publicatu video à YouTube chì dicenu chì Timbaland avia plagiatu u travagliu di Suni. Pocu dopu, a cuntruversia hà attiratu l'attenzione di u portale di nutizie finlandese eDome, è di i siti Web MTV è Rolling Stone, chì tutti anu publicatu articuli chì detalianu l'avvenimenti di a cuntruversa. "Do It" hè statu liberatu cum'è u quintu singulu nordamericanu da Loose u 24 di lugliu di u 2007. | |
| Acidman: Acidman hè un gruppu di rock giappunese. U gruppu hè statu furmatu in u 1997 cù quattru membri, Shiibashi Takeshi, Urayama Ichigo, Satou Masatoshi è Ohki Nobuo. Anu creatu duie bande demo inseme in u 1998, ma l'ex vocalista Shiibashi Takeshi si n'hè andatu in u 1999. Ohki hà pigliatu a so piazza è hè diventatu u capimachja di u gruppu. Continuonu à ghjucà cuncerti in diretta, è sò stati eventualmente firmati à Toshiba-EMI. A banda hè spessu classificata cum'è musica punk o rock alternativu ma u so stile musicale hè più largu è si dice chì mischia vari tipi di peculiarità individuali. | |
| Motivu RNA Acido-1: U mutivu Acido-1 RNA hè una struttura di RNA cunservata identificata da bioinformatica. Si trova solu in acidobatterie, è pare esse un RNA non codificante perchè ùn hà micca una associazione consistente cù geni codificatori di proteine. | |
| Motivu RNA Acido-Lenti-1: U mutivu RNA Acido-Lenti-1 descrive un RNA non codificante previstu chì si trova in batteri in i fili acidobatteri è lentisphaerae. A volte si trova vicinu à l'introni di u gruppu II, ma a ragione di sta apparente associazione hè scunnisciuta. | |
| Ácido Argentino: Ácido Argentino hè u secondu album di studio di u gruppu argentinu di thrash metal Hermética, esciutu in u 1991 da Trípoli Discos. | ![]() |
| Acidobatteri: L'Acidobatteria hè un filu di batteri. I so membri sò fisiologicamente diversi è onnipresenti, in particulare in i terreni, ma sò sottorepresentati in cultura. | |
| Acidobacteriaceae: L' Acidobacteriaceae sò una famiglia d'Acidobacteria. | |
| Acidobacteriaceae: L' Acidobacteriaceae sò una famiglia d'Acidobacteria. | |
| Acidobacteriaceae: L' Acidobacteriaceae sò una famiglia d'Acidobacteria. | |
| Acidobacteriaceae: L' Acidobacteriaceae sò una famiglia d'Acidobacteria. | |
| Acidobacterium capsulatum: Acidobacterium capsulatum hè un batteriu. Hè un batteriu chemioorganotroficu acidofilicu chì cuntene menaquinone. Hè gramnegativu, anaerobicu facultativu, mesofilicu, senza spore, capsulatu, saccaroliticu è in forma di verga. Hè ancu mobile da flagelli peritricosi. U so tipu di ceppa hè JCM 7670. | |
| Acidocalcisome: L'acidocalcisomi sò organelli acidi arrotondati à densità di elettroni, ricchi di calciu è polifosfatu è di diametru trà 100 nm è 200 nm. | |
| Acidocella: Acidocella hè un genaru in u filu Proteobacteria (Batterie). I so membri sò acidofili. | |
| Acidocerini: L'Acidocerinae hè una sottofamiglia di a famiglia Hydrophilidae di coleotteri acquatichi, è cuntene quasi 300 spezie in 13 generi. [2] | |
| Acidocrotone: L'Acidocroton hè un genaru di piante sottu a famiglia Euphorbiaceae descritta per a prima volta cù questu nome in u 1859. Hè uriginariu di a Culumbia è di e Grandi Antille. | |
| Acidocroton gentryi: Acidocroton gentryi hè una spezia di pianta di a famiglia Euphorbiaceae. Hè endemica di a Culumbia. | |
| Acidocroton verrucosus: Acidocroton verrucosus hè una spezia di pianta di a famiglia Euphorbiaceae. Hè endemica di a Giamaica. | |
| Acidofilia: Acidofilia hè u decimu album in studio di u gruppu polaccu di thrash metal Acid Drinkers. Hè statu esciutu u 13 di maghju di u 2002. L'album hè statu masterizatu in High-End Studio da Grzegorz Piwkowski. Hè stata rilanciata in u 2008 da Metal Mind cù un bonus video per a canzona "Acidofilia". Hè l'ultimu album per presentà Przemek "Perła" Wejmann. | ![]() |
| Acidogenesi: L'acidogenesi hè a seconda tappa di e quattru tappe di a digestione anaerobica:
| |
| Acidogenesi: L'acidogenesi hè a seconda tappa di e quattru tappe di a digestione anaerobica:
| |
| Acidogona: Acidogona hè un genaru di tephritidi o mosche di a frutta in a famiglia Tephritidae. | |
| Acidogona dichromata: Acidogona dichromata hè una spezia di tephritid o di mosche di u fruttu in u genaru Acidogona di a famiglia Tephritidae. | |
| Acidogona melanura: Acidogona melanura hè una spezia di tephritidi o di mosche di u fruttu in u genaru Acidogona di a famiglia Tephritidae. | |
| Acidogona melanura: Acidogona melanura hè una spezia di tephritidi o di mosche di u fruttu in u genaru Acidogona di a famiglia Tephritidae. | |
| Acidogona pendula: Acidogona pendula hè una spezia di tephritidi o di mosche di u fruttu in u genaru Acidogona di a famiglia Tephritidae. | |
| Acidogona stecki: Acidogona stecki hè una spezia di tephritidi o di mosche di u fruttu in u genaru Acidogona di a famiglia Tephritidae. | |
| Trimetilglicina: A trimetilglicina ( TMG ) hè un derivatu di aminoacidi chì si trova in e piante. A trimetilglicina hè stata a prima betaina scuperta; à l'origine era simpliciamente chjamata betaina perchè, à u XIXu seculu, hè stata scuperta in a betula zuccherina. Da tandu, parechje altre betaine sò state scuperte, è u nome più specificu glicina betaine a distingue. | |
| Titulazione Acidu-Base: Una titrazione acidu-basa hè un metudu di analisi quantitativa per determinà a concentrazione di un acidu o basa neutralizendulu esattamente cù una soluzione standard di basa o acidu avendu cuncentrazione cunnisciuta. Un indicatore di pH hè adupratu per monitorà u prugressu di a reazione acidu-basa. Se a costante di dissociazione àcida (p K a ) di a costante di dissociazione àcida o basica (p K b ) di a basa in a soluzione analita hè cunnisciuta, a so concentrazione di soluzione (molarità) pò esse determinata. In alternativa, u p K a pò esse determinatu se a soluzione analita hà una concentrazione di soluzione cunnisciuta custruendu una curva di titrazione. | |
| Acidomomi: L'Acidomomia hè un mammiferu plesiadapiforme, vale à dì chì hè un precursore di i primati o assai strettu cun elli. Appartene à a famiglia Paromomyidae. | |
| Acidomonas: Acidomonas hè un genaru in u filu Proteobacteria (Batterie). U genus cuntene spezie uniche, vale à dì A. methanolica , anzianu cunnisciutu cum'è Acetobacter methanolicus | |
| Acidomonas methanolica: Acidomonas methanolica hè una batteria acidofilica, metilotrofica facoltativa di u genaru di Acidomonas chì era isolata da u lievu di metanol setticu in Germania Orientale. Acidomonas methanolica hè l'unica spezia cunnisciuta da u genaru Acidomonas . | |
| Acidon: Acidon hè un genaru di falene di a famiglia Erebidae. U genus hè statu erettu da George Hampson in u 1896. | |
| Acidon bigrammica: Acidon bigrammica hè una falena di a famiglia Erebidae descritta per a prima volta da Max Saalmüller in u 1880. Si trova in Madagascar. | |
| Acidon nigribasis: Acidon nigribasis hè una falena di a famiglia Erebidae descritta per a prima volta da George Hampson in u 1895. Si trova in India, Sri Lanka è Borneo. | |
| Acidon nigribasis: Acidon nigribasis hè una falena di a famiglia Erebidae descritta per a prima volta da George Hampson in u 1895. Si trova in India, Sri Lanka è Borneo. | |
| Acidonia: Acidonia microcarpa hè una spezia di machja di a famiglia di e piante Proteaceae. Hè l'unica spezia di u genaru Acidonia . Hè endemicu di a costa sud di a Pruvincia Botanica di u Suduveste di l'Australia Occidentale. | |
| Acidonia: Acidonia microcarpa hè una spezia di machja di a famiglia di e piante Proteaceae. Hè l'unica spezia di u genaru Acidonia . Hè endemicu di a costa sud di a Pruvincia Botanica di u Suduveste di l'Australia Occidentale. | |
| Cellula acidofila: In a pituitaria anteriore, u termine "acidofilu" hè adupratu per discrive dui tippi differenti di cellule chì si macchianu bè cù i tinti acidi.
| |
| Cellula acidofila: In a pituitaria anteriore, u termine "acidofilu" hè adupratu per discrive dui tippi differenti di cellule chì si macchianu bè cù i tinti acidi.
| |
| Acidofili: Acidofili o urganismi acidofili sò quelli chì prosperanu in cundizioni altamente acide. Sti urganismi si ponu truvà in sfarenti rami di l'arburu di a vita, cumprese Archaea, Bacteria è Eukarya. | |
| Acidophile (disambiguazione): Un acidofile hè un urganisimu chì prospera in cundizioni altamente acide. | |
| Acidofile (istologia): Acidofile hè un termine adupratu da i istologhi per discrive un mudellu particulare di macchie di cellule è tessuti quandu si usanu macchie di ematossilina è eosina. Specificamente, u nome si riferisce à strutture chì "amanu" l'acidu, è u piglianu prestu. Più specificamente, l'acidofilia pò esse descritta da gruppi cationici di e più spessu proteine in a cellula reagendu prontamente cù macchie acide. | |
| Acidofili: Acidofili o urganismi acidofili sò quelli chì prosperanu in cundizioni altamente acide. Sti urganismi si ponu truvà in sfarenti rami di l'arburu di a vita, cumprese Archaea, Bacteria è Eukarya. | |
| Acidofili: Acidofili o urganismi acidofili sò quelli chì prosperanu in cundizioni altamente acide. Sti urganismi si ponu truvà in sfarenti rami di l'arburu di a vita, cumprese Archaea, Bacteria è Eukarya. | |
| Acidofili in u drenaggiu à mine acide: U flussu di liquidi acidi è altri inquinanti da e mine hè spessu catalizatu da i microorganismi amanti di l'acidi; quessi sò l' acidofili in u drenaghju acidu di a minera . | |
| Acidofili: Acidofili o urganismi acidofili sò quelli chì prosperanu in cundizioni altamente acide. Sti urganismi si ponu truvà in sfarenti rami di l'arburu di a vita, cumprese Archaea, Bacteria è Eukarya. | |
| Acidofili: Acidofili o urganismi acidofili sò quelli chì prosperanu in cundizioni altamente acide. Sti urganismi si ponu truvà in sfarenti rami di l'arburu di a vita, cumprese Archaea, Bacteria è Eukarya. | |
| Acidofili: Acidofili o urganismi acidofili sò quelli chì prosperanu in cundizioni altamente acide. Sti urganismi si ponu truvà in sfarenti rami di l'arburu di a vita, cumprese Archaea, Bacteria è Eukarya. | |
| Acidofilina: L'Acidofilina (in russo: ацидофилин) hè un tipu di yogurt potable, cù Lactobacillus acidophilus cum'è cultura di partenza. U levitu di Kefir hè ancu aghjuntu. Hà proprietà antibatteriche è hè adupratu in l'anziani paesi di u Bloc Suvieticu per trattà malatie intestinali cum'è colite è enterocolite. L'acidofilina zuccherata hè stata ampiamente prodotta in l'URSS, trà altre bevande di latte fermentatu, cum'è kefir è ryazhenka. | |
| Acidofili: Acidofili o urganismi acidofili sò quelli chì prosperanu in cundizioni altamente acide. Sti urganismi si ponu truvà in sfarenti rami di l'arburu di a vita, cumprese Archaea, Bacteria è Eukarya. | |
| Cellula acidofila: In a pituitaria anteriore, u termine "acidofilu" hè adupratu per discrive dui tippi differenti di cellule chì si macchianu bè cù i tinti acidi.
| |
| Lactobacillus acidophilus: Lactobacillus acidophilus hè una spezia di batteri gram pusitivi in u genaru Lactobacillus . L. acidophilus hè una spezia omofermentativa, microaerofilica, chì fermenta i zucaroli in acidu latticu, è cresce prestu à valori di pH piuttostu bassi è hà una temperatura di crescita ottima di circa 37 ° C (99 ° F). L. acidophilus si trova in u trattu gastrointestinale umanu è animale è in a bocca.Certi ceppi di L. acidophilus ponu esse cunsiderati chì anu caratteristiche probiotiche. Sti ceppi sò aduprati cummercialmente in parechji prudutti casgili, qualchì volta assemi à Streptococcus thermophilus è Lactobacillus delbrueckii subsp. bulgaricus in a produzzione di yogurt di tipu acidophilus, o acidophiline. U so genomu hè statu sequenziatu. | |
| Lactobacillus acidophilus: Lactobacillus acidophilus hè una spezia di batteri gram pusitivi in u genaru Lactobacillus . L. acidophilus hè una spezia omofermentativa, microaerofilica, chì fermenta i zucaroli in acidu latticu, è cresce prestu à valori di pH piuttostu bassi è hà una temperatura di crescita ottima di circa 37 ° C (99 ° F). L. acidophilus si trova in u trattu gastrointestinale umanu è animale è in a bocca.Certi ceppi di L. acidophilus ponu esse cunsiderati chì anu caratteristiche probiotiche. Sti ceppi sò aduprati cummercialmente in parechji prudutti casgili, qualchì volta assemi à Streptococcus thermophilus è Lactobacillus delbrueckii subsp. bulgaricus in a produzzione di yogurt di tipu acidophilus, o acidophiline. U so genomu hè statu sequenziatu. | |
| Acidophobe: I termini Acidophobe / Acidophobia / Acidophoby / Acidophobic si riferiscenu à l'intolleranza à l'ambienti acidici. U termine hè appiicatu diversamente à e piante, batteri, protozoi, animali, cumposti chimichi, ecc. U termine antonimu hè "acidofile". Cf. "alkalifile". | |
| Acidophobe: I termini Acidophobe / Acidophobia / Acidophoby / Acidophobic si riferiscenu à l'intolleranza à l'ambienti acidici. U termine hè appiicatu diversamente à e piante, batteri, protozoi, animali, cumposti chimichi, ecc. U termine antonimu hè "acidofile". Cf. "alkalifile". | |
| Acidophobe: I termini Acidophobe / Acidophobia / Acidophoby / Acidophobic si riferiscenu à l'intolleranza à l'ambienti acidici. U termine hè appiicatu diversamente à e piante, batteri, protozoi, animali, cumposti chimichi, ecc. U termine antonimu hè "acidofile". Cf. "alkalifile". | |
| Acidopore: L' acidopuru hè una cumpunente di l'anatomia di e furmicule; un orifiziu tondu situatu annantu à l'addome circundatu da peli chì tipifica a sottofamiglia Formicinae. A struttura cunica si cunnessa à l'estremità posteriore di a gaster di una formica induve l'acidu formicu è altri idrocarburi sò furmati, cumpresu cumunamente u velenu. Sta struttura hè unica, ma micca prisente in tutti i membri di a sottofamiglia di e furmicine Formicinae. Hè chjamatu acidopore perchè hè u poru, o foru, da u quale si spruzza l'acidu formicu. | |
| Xanthoidea: Xanthoidea hè una superfamiglia di granchi, cumposta da e trè famiglie Xanthidae, Panopeidae è Pseudorhombilidae. Nanzu, unepoche di altre famiglie eranu incluse in Xanthoidea, ma assai di queste sò state poi trasferite in altre superfamiglie. Questi includenu Carpilioidea, Eriphioidea, Hexapodoidea, Pilumnoidea è Trapezioidea. Ancu in questu statu ridottu, Xanthoidea ferma una di e superfamiglie di granchi più ricche in spezie. | |
| Bicarbonatu di sodiu: U bicarbonatu di sodiu (nome IUPAC: carbonato di sodiu idrogenu ), comunemente cunnisciutu cum'è bicarbonatu di sodiu o bicarbonatu di soda (in parechje lingue di u nordu / centru europeu u termine latinu Natrium (nome banale : Natron ) hè adupratu invece di Sodiu), hè un cumpostu chimicu cù a formula NaHCO 3 . Hè un sale cumpostu da un catione di sodiu ( Na + ) è un anione bicarbonatu ( HCO 3 - ). U bicarbonatu di sodiu hè un solidu biancu chì hè cristallinu, ma apparisce spessu cum'è una polvera fina. Hà un gustu un pocu salatu, alcalinu chì s'assumiglia à u lavatu di soda (carbonatu di sodiu). A forma minerale naturale hè nahcolite. Hè una cumpunente di u natron minerale è si trova sciolta in parechje surgenti minerali. | |
| Acidosasa: Acidosasa hè un genaru di bambù d'Asia Orientale di a famiglia di l'erba. | |
| Acidosasa chienouensis: Acidosasa chienouensis hè una spezia di bambù originaria di a Cina. Pò ghjunghje à altezze finu à 5 m è un diametru di u troncu finu à 2 cm. | |
| Acidosasa edulis: Acidosasa edulis hè una spezia di bambù uriginaria di a China. Hè cultivatu per i so germogli commestibili in e pruvince di Fujian, Zhejiang è Jiangxi, cù rendimenti fino à 20.000 chilogrammi per ettari. | |
| Acidosi: L'acidosi hè un prucessu chì face cresce l'acidezza in u sangue è in altri tessuti di u corpu. S'ellu ùn hè più qualificatu, si riferisce di solitu à l'acidità di u plasma di sangue. | |
| Acidosi: L'acidosi hè un prucessu chì face cresce l'acidezza in u sangue è in altri tessuti di u corpu. S'ellu ùn hè più qualificatu, si riferisce di solitu à l'acidità di u plasma di sangue. | |
| Acidosi lattica: L'acidosi lattica hè una cundizione medica caratterizata da l'accumulazione di lattatu in u corpu, cù a furmazione di un pH eccessivamente bassu in u sangue. Hè una forma d'acidosi metabolica, in chì l'acidu eccessivu s'acumula per via di un prublema cù u metabolismu oxidativu di u corpu. | |
| Acidosi iperchloremica: L'acidosi iperchloremica hè una forma d'acidosi metabolica assuciata à un gap anionicu nurmale, una diminuzione di a concentrazione di bicarbonate di plasma è un aumento di a concentrazione di cloruru di plasma. Ancu se u gap di anioni di plasma hè normale, sta cundizione hè spessu associata à un gap di anioni di urina aumentatu , à causa di l'incapacità di i reni di secreti ammoniaca. | |
| Acidosi respiratoria: L'acidosi respiratoria hè un statu induve a diminuzione di a ventilazione (ipoventilazione) aumenta a concentrazione di diossidu di carbonu in u sangue è diminuisce u pH di u sangue. | |
| Acidota: Acidota hè un genaru di scarabeci chì appartene à a famiglia Staphylinidae. |
Saturday, February 27, 2021
Acidimicrobium ferrooxidans, Cristina Acidini, Acidinus
Subscribe to:
Post Comments (Atom)



No comments:
Post a Comment