| Limpopo false shieldback: U falsu schernu Limpopo hè un ortopteru tettigoniide chì hè endemicu di Limpopo è Mpumalanga, Sudafrica. | |
| Resistenza Siriana: A Resistenza Siriana , prima cunnisciuta cum'è u Fronte Populare per a Liberazione di i Sanjak di Iskandarun , hè un gruppu militare armatu sirianu pro-guvernu chì opera in u norduveste di a Siria, rivendicendu un'ideulugia marxista-leninista. | |
| Acilepidopsis: Acilepidopsis hè un genaru monotipicu di a famiglia Asteraceae. Cuntene solu e spezie Acilepidopsis echtifolia è si pò truvà in Sud America. | |
| Acilepidopsis: Acilepidopsis hè un genaru monotipicu di a famiglia Asteraceae. Cuntene solu e spezie Acilepidopsis echtifolia è si pò truvà in Sud America. | |
| Acilepis: Acilepis hè un genaru di piante asiatiche in e Vernonieae in a famiglia di e margherite. | |
| Pacourina: Pacourina hè un genaru di piante à fiore sudamericane in a tribù diabolica di a famiglia di e margherite.
| |
| Acilepis ornata: Acilepis ornata hè una spezia di pianta è uriginaria di l'India. A spezia hè stata discritta per a prima volta da William Alexander Talbot in u 1898 cum'è Vernonia ornata . | |
| Cucina turca: A cucina turca hè largamente u patrimoniu di a cucina ottumana, chì pò esse descritta cum'è una fusione è raffinamentu di cucine mediterranee, balcaniche, mediorientale, asiatiche centrali, europee orientali è armenie. A cucina turca hà a so volta influenzatu quelle è altre cucine vicine, cumprese quelle di l'Europa sudorientale (Balcani), di l'Europa Centrale è di l'Europa Occidentale. L'ottomani anu unitu varie tradizioni culinarie di u so regnu cù influenze di cucine levantine, cucina egiziana, cucina greca, cucina balcanica, cù elementi tradiziunali turchi di l'Asia Centrale, creendu una vasta gamma di specialità. | |
| Acilia: Acilia est un quartier et une frazione de Rome, en Italie, situé à mi-chemin entre Rome et Ostia, le long de la Via Ostiense. Cù una populazione 66.932 in u 2008 hè a terza più grande frazione italiana dopu Ostia è Mestre. | |
| Acilia gens: A gens Acilia era una famiglia plebeia in a Roma antica, chì fiurì da a metà di u terzu seculu aC finu à almenu u V seculu d.C., un periudu di settecentu anni. U primu di i gens à uttene impurtanza hè statu Caius Acilius Glabrio, chì era questore in u 203 è tribunu di a plebe in u 197 a.C. | |
| Minucius Acilianus: Minucius Acilianus hè natu in Brixia, è era u figliolu di Minucius Macrinus, chì era scrittu da Vespasianu trà quelli di rangu pretorianu. Cum'è u so babbu, era ancu un amicu di Pliniu u Ghjovanu. Acilianus fù successivamente questore, tribunu è pretore, è à a so morte lasciò à Plinio parte di a so prupietà. | |
| Acilia gens: A gens Acilia era una famiglia plebeia in a Roma antica, chì fiurì da a metà di u terzu seculu aC finu à almenu u V seculu d.C., un periudu di settecentu anni. U primu di i gens à uttene impurtanza hè statu Caius Acilius Glabrio, chì era questore in u 203 è tribunu di a plebe in u 197 a.C. | |
| Manius Acilius Glabrio: Manius Acilius Glabrio era u nome (tria nomina) adupratu da parechji antichi omi Rumani di a gens Acilia , cumpresu:
| |
| Aciliini: Aciliini hè una tribù di scarabeci di immersione predacee di a famiglia Dytiscidae. Ci sò circa 7 generi è almenu 70 spezie discritte in Aciliini. | |
| Acılıqbinə: Acılıqbinə hè un paese in u Rayon Balakan di l'Azerbaigian. U paese face parte di a cumuna di Qullar. | |
| Acılıqbinə: Acılıqbinə hè un paese in u Rayon Balakan di l'Azerbaigian. U paese face parte di a cumuna di Qullar. | |
| Hachdeanq: Hachdeanq era una regione è famiglia in Armenia c. 400-800. Hè cunnisciutu ancu Acilisene in opere greche è latine è ეკლეცი [eḳleci] in fonti georgiane. Era una striscia di terra longu l'Eufrate Superiore o Arsanias currispondente à pocu pressu à a Pruvincia Erzincan di Turchia d'oghje. E so cità principali eranu Երզնկա cunnisciute ancu in fonti bizantine cum'è Celtzene è Անի-Կամախ vicinu à l'antica necropoli di i rè Arsacidi d'Armenia. A valle di Erznka, attraversata da l'Eufrate Superiore era u locu di u santuariu precristianu più impurtante in Armenia, dedicatu à a dea armena Anahit. U tempiu, chì u situ ùn hè ancu statu identificatu, era in un insediamentu chjamatu Erez. | |
| Săliște: Săliște hè una cità di u cuntatu di Sibiu in u centru di a Romania, à 21 km à l'ouest di a capitale di a cuntea, Sibiu, a principale località in a zona Mărginimea Sibiului. | |
| Viaduc d'Aciliu: U Viaduttu Aciliu hè un viaduttu situatu annantu à u percorsu di a sezione Orăștie-Sibiu di 82 km (51 mi) di lunghezza di l'Autostrada A1 trà Orăștie in a Contea di Hunedoara è Sibiu in a Contea di Sibiu, in Romania. Più precisamente si trova trà u cumunu di Apoldu de Jos è a cità di Săliște situati tramindui in u cuntestu di Sibiu in u centru di a Romania. | |
| Acilius: Acilius pò riferisce à:
| |
| Acilius (scarabeu): Acilius hè un genere olarticu di scarabeci di immersione in a famiglia Dytiscidae è hà tipicamente un ciclu di vita chì hè univoltinu. Contene e seguenti spezie:
| |
| Acilius (scarabeu): Acilius hè un genere olarticu di scarabeci di immersione in a famiglia Dytiscidae è hà tipicamente un ciclu di vita chì hè univoltinu. Contene e seguenti spezie:
| |
| Caius Calpurnius Aviola: Caius Calpurnius Acilius Aviola era senatore di l'Imperu Rumanu. Il était suffis consul en 24 d.C. avec Publius Cornelius Lentulus Scipio comme collègue. Aviola hè ancu registratu cum'è guvernatore di l'Asia in 37/38. Aviola hè statu identificatu cum'è u babbu di Manius Acilius Aviola, consul in u 54. | |
| Manius Acilius Glabrio (consul 191 avant J.-C.): Manius Acilius Glabrio era un generale rumanu è cunsule di a Republica Rumana in u 191 nanzu à Cristu. Ellu venia da una famosa famiglia plebeiana ( gens ) chì i so membri avianu magistrature in tutta a Republica è in l'era Imperiale. | |
| Acilius Rufus: Acilius Rufus hè u nome di un senatore rumanu, chì era suffule consul in u nundinium di marzu à aprile 107; ùn ci hè chjaru chì cunsule ordinariu di l'annu Rufu hà rimpiazzatu, Luciu Licinu Sura o Quintu Sosiu Seneciu. U cunsensu di i sperti accunsente chì Rufu duveria esse identificatu cù l'Acilius Rufus chì Pliniu u Ghjovanu ammenta in e so lettere nantu à u prucessu di Varenus Rufus chì hè statu perseguitu per malfattura mentre guvernatore di Bitinia è Pontu. | |
| Acilius Severus: Acilius Severus era un membru di l'aristocrazia rumana di u IV seculu d.C. Hè cunnisciutu per esse cunsule cun Vettius Rufinus cum'è u so cullega, è per esse servitu cum'è prefettu urbanu di Roma. | |
| Acilius abbreviatus: Acilius abbreviatus hè una spezia di scarabeci di scavu predaceu di a famiglia Dytiscidae. Si trova in l'America di u Nordu. | |
| Acilius athabascae: Acilius athabascae hè una spezia di scarabeci di scavu predaceu di a famiglia di i Dytiscidae. Si trova in l'America di u Nordu. | |
| Acilius confusus: Acilius confusus hè una spezia di scarabeci di immersione predacee di a famiglia di i Dytiscidae. Si trova in l'America di u Nordu. | |
| Acilius duvergeri: Acilius duvergeri hè una spezia di scarabeu di a famiglia Dytiscidae. Si trova in Algeria, Italia, Maroccu, Portugallu è Spagna. | |
| Acilius fraternus: Acilius fraternus hè una spezia di scarabeci di scavu predaceu di a famiglia di i Dytiscidae. Si trova in l'America di u Nordu. | |
| Acilius (scarabeu): Acilius hè un genere olarticu di scarabeci di immersione in a famiglia Dytiscidae è hà tipicamente un ciclu di vita chì hè univoltinu. Contene e seguenti spezie:
| |
| Acilius mediatus: Acilius mediatus hè una spezia di scarabeci di immersione predacee di a famiglia Dytiscidae. Si trova in l'America di u Nordu. | |
| Acilius semisulcatus: Acilius semisulcatus hè una spezia di scarabeci di immersione predaceu di a famiglia di i Dytiscidae. Si trova in l'America di u Nordu. | |
| Acilius sulcatus: Acilius sulcatus hè una spezia di scarabeci d'acqua di a famiglia Dytiscidae. Hè abbastanza grande, cù variazioni di culore mostrate in tutta a so gamma. Tipicamente hè giallu è neru. | |
| Acilius sylvanus: Acilius sylvanus hè una spezia di scarabeci di scavu predaceu di a famiglia di i Dytiscidae. Si trova in l'America di u Nordu. | |
| Ampicillina: L'ampicillina hè un antibioticu adupratu per prevene è trattà una serie di infezioni batteriche, cume infezioni di e vie respiratorie, infezioni di l'urine, meningite, salmonellosi è endocardite. Pò esse ancu adupratu per prevene l'infezzione streptococcica di u gruppu B in i neonati. Hè adupratu per bocca, per iniezione in un musculu, o per via endovenosa. L'effetti secundarii cumuni includenu rash, nausea è diarrea. Ùn deve micca esse adupratu in e persone allergiche à a penicillina. Effetti secundarii gravi ponu include colite di Clostridium difficile o anafilassi. Mentre utilizabile in quelli chì anu prublemi di rene, a dosa pò esse necessaria per esse diminuita. U so usu durante a gravidanza è l'allattamentu pare esse generalmente sicuru. | |
| Athis (falena): Athis hè un genaru di falene in a famiglia Castniidae. Hè stata discritta da Jacob Hübner in u 1819. | |
| Athis palatinus: Athis palatinus hè una falena di a famiglia di i Castniidae. Si trova da u Messicu à u sudu finu à u Perù è u Brasile. | |
| Athis superba: Athis superba hè una falena di a famiglia di i Castniidae. Si trova in u Perù è a Guiana francese. | |
| Athis palatinus: Athis palatinus hè una falena di a famiglia di i Castniidae. Si trova da u Messicu à u sudu finu à u Perù è u Brasile. | |
| Athis rutila: Athis rutila hè una falena di a famiglia di i Castniidae. Si trova in Brasile, Venezuela, Guiana Francese è Perù. | |
| Un Cursu in Miraculi: A Course in Miracles hè un libru di 1976 da Helen Schucman. A premessa sottostante hè chì u più grande "miraculu" hè l'attu di ottene simpliciamente una "consapevolezza di a presenza di l'amore" in a propria vita. Schucman hà dichjaratu chì u libru li era statu dittatu, parolla per parolla, via "dittatura interna" da Cristu. U libru hè cunsideratu chì hà pigliatu in prestitu da varia letteratura di u muvimentu New Age. | |
| Koreni (rumanzu): Koreni hè u sicondu rumanzu di l'autore serbu Dobrica Ćosić. U rumanzu hè statu publicatu in u 1954. U so generu literariu hè epics. Hè dinò un rumanzu psiculogicu. | |
| Acima: Acima hè una catena di supermercati in Maroccu. Face parte di u Marjane Groupe è hè detenutu à 100% da a SNI, a holding di Mohammed VI. | |
| Aciman: Aciman hè un cugnome. E persone notevuli cù u cognome sò:
| |
| Alexander Aciman: Alexander Aciman hè un scrittore è ghjurnalistu americanu. U so travagliu hè apparsu in Tablet Magazine , The New York Times , Vox , The New Republic , The New Yorker in linea, a rivista Time , è The Paris Review in linea. Hè diplomatu à l'Università di Chicago, è quandu era un novu studiente coautore di Twitterature: I più grandi libri di u mondu in vinti tweets o menu , publicatu da Penguin Classics | |
| André Aciman: André Aciman hè un scrittore italo -americanu. Natu è cresciutu in Alessandria d'Egittu, hè attualmente prufessore distintu à u Graduate Center di a City University di New York, induve insegna a storia di a teoria literaria è l'opere di Marcel Proust. Aciman hà insegnatu in precedenza a scrittura creativa à l'Università di New York è a letteratura francese à u Princeton and Bard College. | |
| Acimed: Acimed hè una rivista in lingua spagnola di informatica medica publicata da u Centru Naziunale di Informazione nantu à e Scienze Mediche in Cuba. Hè stata publicata per a prima volta in u 1993 è hè a prima rivista in lingua spagnola publicata annantu à u sughjettu di l'informatica medica. Hè publicatu cù u scopu di sparghje i risultati di e ricerche di i prufessiunali di l'infurmazioni è di a cumunicazione, in particulare quelli ligati à i servizii di salute in u paese, è ancu per prumove u scambiu di sperienze trà i paesi di l'America Latina. | |
| Akimerus schaefferi: Akimerus schaefferi hè una spezia di scarabeu à longa corna (famiglia. Appartene à a sottofamiglia Lepturinae. Stu scarabeu hè distribuitu in gran parte di l'Europa cuntinentale, chì varieghja da l'Iberia à a Pulonia è l'Ungheria, è ancu in Bulgaria è Grecia. | |
| Metionina: A metionina hè un aminoacidu essenziale in l'omu. Cum'è sustratu per altri aminòcidi cum'è cisteina è taurina, cumposti versatili cum'è SAM-e, è l'importante glutatione antioxidante, a metionina hà un rolu criticu in u metabolismu è a salute di parechje spezie, cumprese l'omu. Hè codificatu da u codone AUG. | |
| Acimetopus: Acimetopus Rasetti, 1966, hè un genaru di trilobite Eodiscinidi chì appartene à a famiglia Weymouthiidae Kobayashi (1943), Ordine Agnostida Salter (1864). Hà campatu durante a tappa Botomiana. = tardu Cambrian Lower Stage 4; a cunfina Botomiana superiore currisponde à a basa di u stadiu Cambrianu Mediu, Serie Miaolingiana è Wuliuan. | |
| Aspirina: L'aspirina , cunnisciuta ancu cum'è acidu acetilsalicilicu ( ASA ), hè un medicamentu adupratu per riduce u dolore, a frebba o l'infiammazione. E cundizioni infiammatorie specifiche chì l'aspirina hè aduprata per trattà includenu a malattia di Kawasaki, a pericardite è a febbre reumatica. L'aspirina data pocu dopu un attaccu di core riduce u risicu di morte. L'aspirina hè ancu aduprata à longu andà per aiutà à prevene ulteriori attacchi di core, colpi ischemichi è coaguli di sangue in e persone à risicu elevatu. Pò dinò calà u risicu di certi tipi di cancheru, in particulare u cancaru culettale. Per u dolore o a frebba, l'effetti tipicamente cumincianu in 30 minuti. L'aspirina hè un medicamentu antiinfiammatoriu non steroidale (AINE) è funziona simile à l'altri AINE, ma suprime ancu u normale funziunamentu di e piastrine. | |
| Moschea Äcem: Moschea Äcem ; hè una moschea cattedrale impurtante in Kazan, Tatarstan, Russia. Hè situatu in a parti sudu di u Vechju Quartieru Tatar, un distrittu storicu populatu da tatari, è face parte di una decina di moschee storiche in u distrettu. | |
| Reda Acimi: Mohamed Reda Acimi hè un anzianu ghjucadore di football algerianu chì hà ghjucatu cum'è guardianu. | |
| Reda Acimi: Mohamed Reda Acimi hè un anzianu ghjucadore di football algerianu chì hà ghjucatu cum'è guardianu. | |
| Acumincum: Acumincum era un anticu insediamentu rumanu, situatu in l'attuale cità di Stari Slankamen, in Serbia. | |
| Aćimović: Aćimović hè un cugnome serbu, un patronimicu derivatu da u nome datu Aćim . Hè scrittu Ačimovič in Slovenia. Si pò riferisce à:
| |
| Amoxicillina: L'amoxicillina hè un antibioticu adupratu per trattà parechje infezioni batteriche. Questi includenu infezioni di l'arechja media, strep gola, pneumonia, infezioni di a pelle, è infezioni di e vie urinarie trà altri. Si piglia per bocca, o menu cumunamente per iniezione. | |
| Acin: Acin hè un cugnome . E persone notevuli cù u cognome sò:
| |
| Açina: Açina , ancu ššina , hè statu unu di l'ultimi rè di u regnu d'Elam, è hà guvernatu brevemente in u 522 a.C. Hè statu tombu da Dariu I è dopu riprisentatu in catene in a Scrizzione Behistun. | |
| Acinaces: L' acinace , ancu scrittu akinakes o akinaka hè un tipu di pugnale o spada corta aduprata principalmente in u primu millenniu a.C. in a regione orientale di u Mediterraniu, in particulare da i Medi, Sciti è Persiani, dopu da i Grechi. | |
| Acinacodus: Acinacodus hè un genere estintu di anfidontidi "eutriconodont" chì esistia in a località di Shestakovo 1 in Siberia Occidentale, in Russia durante u principiu di u Cretaceu. Hè stata discritta da AV Lopatin, EN Maschenko è AO Averianov in u 2010, è a spezia tipu hè Acinacodus tagaricus . | |
| Acinacodus: Acinacodus hè un genere estintu di anfidontidi "eutriconodont" chì esistia in a località di Shestakovo 1 in Siberia Occidentale, in Russia durante u principiu di u Cretaceu. Hè stata discritta da AV Lopatin, EN Maschenko è AO Averianov in u 2010, è a spezia tipu hè Acinacodus tagaricus . | |
| Joe Acinapura: Joe N. Acinapura hè un puliticu ripubblicanu chì hè statu elettu è attualmente serve in a Camera di Rapprisintanti di u Vermont. Riprisenta u Distrittu Rappreżentativu di Rutland-7. | |
| Joe Acinapura: Joe N. Acinapura hè un puliticu ripubblicanu chì hè statu elettu è attualmente serve in a Camera di Rapprisintanti di u Vermont. Riprisenta u Distrittu Rappreżentativu di Rutland-7. | |
| Acinus: Un acinu si riferisce à qualsiasi cluster di cellule chì s'assumiglia à una "bacca" assai lobulata, cum'è un lampone. A terminazione in forma di bacca di una glàndula esocrina, induve a secrezione hè prodotta, hè acinar in forma, cum'è u saccu alveolare chì cuntene alveoli multipli in i pulmoni. | |
| Cella Centroacinar: E cellule Centroacinar sò cellule in forma di fusu in u pancreas esocrinu. Rapprisentanu una estensione di u conduttu intercalatu in ogni acinu pancreaticu. Queste cellule sò comunemente cunnisciute cum'è cellule conduttive, è secernenu una soluzione acquosa di bicarbonatu sottu stimolazione da l'ormone secretina. Anu secretu mucina. | |
| Adenocarcinoma acinar: L'adenocarcinoma Acinar hè un sottotipu istologicu di u cancheru chì forma a ghiandola chì hè diagnosticatu quandu e cellule maligne di forma cuboidale è / o colonna in u tessutu neoplasticu formanu acini è tubuli. Hè una forma cumuna di cancheru chì si verifica in i pulmoni è in a ghiandola prostatica. | |
| Cella Centroacinar: E cellule Centroacinar sò cellule in forma di fusu in u pancreas esocrinu. Rapprisentanu una estensione di u conduttu intercalatu in ogni acinu pancreaticu. Queste cellule sò comunemente cunnisciute cum'è cellule conduttive, è secernenu una soluzione acquosa di bicarbonatu sottu stimolazione da l'ormone secretina. Anu secretu mucina. | |
| Carcinoma di cellule acinarie di u pancreas: U carcinoma à cellule acinarie , ancu carcinoma à cellule acinarie , hè un raru tumore esocrinu malignu di u pancreas. Raprisenta 5% di tutti i tumori esocrini di u pancreas, chì ne face u secondu tippu u più cumunu di cancheru pancreaticu. Hè abbreviata ACC . Hè tipicamente un pronosticu custoditu. | |
| Carcinoma di cellule acinarie di u pancreas: U carcinoma à cellule acinarie , ancu carcinoma à cellule acinarie , hè un raru tumore esocrinu malignu di u pancreas. Raprisenta 5% di tutti i tumori esocrini di u pancreas, chì ne face u secondu tippu u più cumunu di cancheru pancreaticu. Hè abbreviata ACC . Hè tipicamente un pronosticu custoditu. | |
| Cella Centroacinar: E cellule Centroacinar sò cellule in forma di fusu in u pancreas esocrinu. Rapprisentanu una estensione di u conduttu intercalatu in ogni acinu pancreaticu. Queste cellule sò comunemente cunnisciute cum'è cellule conduttive, è secernenu una soluzione acquosa di bicarbonatu sottu stimolazione da l'ormone secretina. Anu secretu mucina. | |
| Glàndula alveolare: Sì e glàndule sò categurizate per forma, e glàndule alveolare cuntrastanu cù e ghiandole tubulari. E ghiandole alveolari anu una parte secretoria saclike, è sò chjamate ancu ghiandole sacculari . Di solitu anu un lumen ingranditu (cavità), da quì u nome simile à l'alveoli, i sacchetti d'aria assai picculi in i pulmoni. | |
| Costus: Costus hè un gruppu di piante erbacee perenni di a famiglia (Costaceae) descritte da Linnaeus cum'è genere in u 1753. Era prima cunnisciutu cum'è Hellenia dopu à u botanicu finlandese Carl Niclas von Hellens. Hè diffusu attraversu e regioni tropicali è subtropicali di l'Asia, l'Africa è l'America. | |
| Aquincum: Aquincum era una cità antica, situata à i cunfini nordeste di a pruvincia di Pannonia in l'Imperu Rumanu. E ruvine di a cità si ponu truvà oghje in Budapest, a capitale di l'Ungheria. Si crede chì Marcu Aureliu hà scrittu almenu una parte di u so libru Meditazioni à Aquincum. | |
| Septimius Acindynus: Settimiu Acindinu era un cunsule rumanu cù Valerius Proculus in u 340 d.C. Era guvernatore di Antiochia quandu imprigiunò un omu chì ùn era statu capace di pagà una libbra d'oru in u tesoru publicu. L'hà liberatu dopu à a moglia, cù a so propria sanzione, "hà ascultatu e cunvinzioni" di un omu riccu; ma l'omu riccu avia pienu a so borsa cù a terra invece di l'oru. Hà palisatu a so froda à Acindinu. Cundannendusi per u rigore chì avia purtatu à u crimine, Acindinu hà pagatu l'oru ellu stessu, è hà datu à a donna u campu da u quale a terra era stata purtata. | |
| Acindynus (Carrhae): Acindinu era un guvernatore bizantinu di Carrhae (Harran), attivu durante u regnu di l'imperatore Maurice. Hè statu accusatu di esse paganu è hè statu esecutatu. E fonti principali intornu à ellu sò e cronache siriache, in particulare a Cronaca di Michele u Sirianu è a Cronaca di u 1234. A fonte di i dui conti era a cronaca persa di Dionisiu Telmaharensis. | |
| Acineta: Acineta , abbreviata in Acn in u cummerciu orticulu , hè un picculu genaru chì appartene à a famiglia di l'orchidee (Orchidaceae). U nome deriveghja da a parolla greca 'akinetos' (immobile), riferendusi à u labellu rigidu (labbra). | |
| Acineta barkeri: Acineta barkeri hè una spezia d'orchidea chì si trova da u Messicu à u Guatemala. | |
| Acineta barkeri: Acineta barkeri hè una spezia d'orchidea chì si trova da u Messicu à u Guatemala. | |
| Acineta chrysantha: Acineta chrysantha hè una spezia d'orchidea chì si trova in a furesta di u Guatemala, El Salvador, Costa Rica è Panama. | |
| Acineta superba: Acineta superba hè una spezia d'orchidea è di e spezie tipiche di u genaru Acineta truvata in Venezuela, Culumbia, Ecuador è Perù. | |
| Acineta superba: Acineta superba hè una spezia d'orchidea è di e spezie tipiche di u genaru Acineta truvata in Venezuela, Culumbia, Ecuador è Perù. | |
| Acineta superba: Acineta superba hè una spezia d'orchidea è di e spezie tipiche di u genaru Acineta truvata in Venezuela, Culumbia, Ecuador è Perù. | |
| Acineta superba: Acineta superba hè una spezia d'orchidea è di e spezie tipiche di u genaru Acineta truvata in Venezuela, Culumbia, Ecuador è Perù. | |
| Acineta superba: Acineta superba hè una spezia d'orchidea è di e spezie tipiche di u genaru Acineta truvata in Venezuela, Culumbia, Ecuador è Perù. | |
| Acineta superba: Acineta superba hè una spezia d'orchidea è di e spezie tipiche di u genaru Acineta truvata in Venezuela, Culumbia, Ecuador è Perù. | |
| Acineta superba: Acineta superba hè una spezia d'orchidea è di e spezie tipiche di u genaru Acineta truvata in Venezuela, Culumbia, Ecuador è Perù. | |
| Acineta chrysantha: Acineta chrysantha hè una spezia d'orchidea chì si trova in a furesta di u Guatemala, El Salvador, Costa Rica è Panama. | |
| Acinetactis: Acinetactis hè un pussibule genere di protistu descrittu per a prima volta in u 1886 da AC Stokes, chì hà descrittu ancu e spezie di tippu A. mirabilis . In u 1928, Valkanov hà riferitu a scuperta di una seconda spezia, A. arnaudovii . U più recente campione registratu di A. mirabilis hè statu riportatu in u 1940, nisun campione d'Acinetactis hè statu riportatu dapoi. | |
| Acinetobacter: Acinetobacter hè un genere di batteri Gram-negativi chì appartenenu à a classa più larga di Gammaproteobacteria. E spezie d' Acinetobacter sò oxidase-negative, presentanu una mutilità contraria, è si trovanu in coppie sottu ingrandimentu. | |
| Acinetobacter lwoffii: Acinetobacter lwoffii , prima cunnisciutu cum'è Mima polymorpha o Acinetobacter calcoaceticus var. lwoffii , hè una batteria di bacillu Gram-negativu micca fermentativa chì face parte di u genaru Acinetobacter . Hè cunsiderata flora cutanea nurmale è pò ancu abità in l'orofaringe umana è in perineu finu à u 25% di a pupulazione. Pò causà infezioni in ospiti umani, in particulare infezioni associate à cateteru in pazienti immunocompromessi. Hè statu ancu assuciatu cù almenu un casu di gastroenterite. Per via di a so capacità di sopravvivere à e cundizioni secche, u pH bassu, è una vasta gamma di temperature, A. lwoffii , cù A. johnsonni , hè statu trovu in alimenti congelati, pancetta, ova, latte pasturizatu è pesci. Hè ancu resistente à parechji disinfettanti, irradiazioni è dessiccazione. Ci hè ancu assai ceppi ambientali di A. lwoffii originarii per esempiu da un permafrost o una antica minera d'oru. | |
| Acinetobacter albensis: Acinetobacter albensis hè una batteria di u genaru di Acinetobacter chì hè stata isolata da l'acqua è u terrenu di a Repubblica Ceca. | |
| Acinetobacter apis: Acinetobacter apis hè una batteria aerobica gram-negativa, obligata è micca motile di u genaru Acinetobacter chì hè stata isolata da u trattu intestinale di l'ape Apis mellifera . A. apis hà dimustratu una crescita ottima à 25 gradi Celsius, pH 6-7, è in presenza di 1% (p / v) NaCl in media brodu di soia trypticase. Stu batteriu hè statu primu caratterizatu in 2014. | |
| Acinetobacter baumannii: Acinetobacter baumannii hè una batteria Gram-negativa tipicamente corta, guasi tonda, in forma di canna (coccobacillus). Hè chjamatu dopu à u bacteriologu Paul Baumann. Pò esse un patogenu opportunistu in l'omu, affettendu e persone cun sistemi immunitari compromessi, è diventa sempre più impurtante cum'è infezione derivata da l'ospedale (nosocomiale). Mentre altre spezie di u genaru Acinetobacter si trovanu spessu in campioni di terra, hè guasgi solu isolata da l'ambienti ospedalieri. Ancu se occasionalmente hè statu trovu in campioni di terra è d'acqua ambientali, u so habitat naturale ùn hè ancu cunnisciutu. | |
| Acinetobacter baumannii: Acinetobacter baumannii hè una batteria Gram-negativa tipicamente corta, guasi tonda, in forma di canna (coccobacillus). Hè chjamatu dopu à u bacteriologu Paul Baumann. Pò esse un patogenu opportunistu in l'omu, affettendu e persone cun sistemi immunitari compromessi, è diventa sempre più impurtante cum'è infezione derivata da l'ospedale (nosocomiale). Mentre altre spezie di u genaru Acinetobacter si trovanu spessu in campioni di terra, hè guasgi solu isolata da l'ambienti ospedalieri. Ancu se occasionalmente hè statu trovu in campioni di terra è d'acqua ambientali, u so habitat naturale ùn hè ancu cunnisciutu. | |
| Acinetobacter baylyi: Acinetobacter baylyi hè una spezia batterica di u genaru Acinetobacter . Cum'è cù altre spezie di Acinetobacter, si caratterizza per esse un coccobacillus non negativu è gram negativu Cresce in condizioni aerobiche, hè catalase pusitiva è ossidasa negativa. A. baylyi hè cunnisciutu per esse naturale cumpetente, vale à dì chì pò piglià DNA esogenu da u so circondu è incorpore u DNA in u so propiu DNA cromusomicu per trasfurmazione (genetica) | |
| Acinetobacter beijerinckii: Acinetobacter beijerinckii hè una batteria gram-negativa, strettamente aerobica di u genaru di Acinetobacter chì era isolata da campioni umani è animali è da diverse fonti ambientali. | |
| Acinetobacter bereziniae: Acinetobacter bereziniae hè una batteria gram-negativa, strettamente aerobica di u genaru Acinetobacter . | |
| Acinetobacter bohemicus: Acinetobacter bohemicus hè una batteria di u genaru Acinetobacter chì hè stata isolata da l'ecosistema di u terrenu è di l'acqua in a Repubblica Ceca. | |
| Acinetobacter boissieri: Acinetobacter boissieri hè una batteria non-motile strettamente aerobica gram-negativa, oxidase-negativa, catalase-positiva da u genaru Acinetobacter chì era isolata da u nettaru florale di e piante impollinate da insetti salvatichi di u Mediterraniu. Acinetobacter boissieri hè chjamatu dopu à u botanicu Pierre Edmond Boissier. | |
| Acinetobacter bouvetii: Acinetobacter bouvetii hè una batteria gram-negativa, strettamente aerobica di u genaru Acinetobacter chì era isolata da i fanghi attivati. Acinetobacter bouvetii hè chjamatu dopu à u microbiologu francese Philippe Bouvet. | |
| Acinetobacter brisouii: Acinetobacter brisouii hè una batteria non- motile gram-negativa, strettamente aerobica, senza spore, di u genere Acinetobacter isolata da una strata di torba in Yongneup in Corea di Sud. | |
| Acinetobacter calcoaceticus: Acinetobacter calcoaceticus hè una spezia batterica di u genaru Acinetobacter . Hè un coccobacillus non negativu, gram negativu. Cresce in condizioni aerobiche, hè catalase pusitiva è ossidasa negativa. A. calcoaceticus hè una parte di l'A. Calcoaceticus-A. cumplessu baumannii cun Acinetobacter baumannii , Acinetobacter nosocomialis , Acinetobacter pitti è Acinetobacter seifertii . | |
| Acinetobacter: Acinetobacter hè un genere di batteri Gram-negativi chì appartenenu à a classa più larga di Gammaproteobacteria. E spezie d' Acinetobacter sò oxidase-negative, presentanu una mutilità contraria, è si trovanu in coppie sottu ingrandimentu. | |
| Acinetobacter lwoffii: Acinetobacter lwoffii , prima cunnisciutu cum'è Mima polymorpha o Acinetobacter calcoaceticus var. lwoffii , hè una batteria di bacillu Gram-negativu micca fermentativa chì face parte di u genaru Acinetobacter . Hè cunsiderata flora cutanea nurmale è pò ancu abità in l'orofaringe umana è in perineu finu à u 25% di a pupulazione. Pò causà infezioni in ospiti umani, in particulare infezioni associate à cateteru in pazienti immunocompromessi. Hè statu ancu assuciatu cù almenu un casu di gastroenterite. Per via di a so capacità di sopravvivere à e cundizioni secche, u pH bassu, è una vasta gamma di temperature, A. lwoffii , cù A. johnsonni , hè statu trovu in alimenti congelati, pancetta, ova, latte pasturizatu è pesci. Hè ancu resistente à parechji disinfettanti, irradiazioni è dessiccazione. Ci hè ancu assai ceppi ambientali di A. lwoffii originarii per esempiu da un permafrost o una antica minera d'oru. | |
| Acinetobacter lwoffii: Acinetobacter lwoffii , prima cunnisciutu cum'è Mima polymorpha o Acinetobacter calcoaceticus var. lwoffii , hè una batteria di bacillu Gram-negativu micca fermentativa chì face parte di u genaru Acinetobacter . Hè cunsiderata flora cutanea nurmale è pò ancu abità in l'orofaringe umana è in perineu finu à u 25% di a pupulazione. Pò causà infezioni in ospiti umani, in particulare infezioni associate à cateteru in pazienti immunocompromessi. Hè statu ancu assuciatu cù almenu un casu di gastroenterite. Per via di a so capacità di sopravvivere à e cundizioni secche, u pH bassu, è una vasta gamma di temperature, A. lwoffii , cù A. johnsonni , hè statu trovu in alimenti congelati, pancetta, ova, latte pasturizatu è pesci. Hè ancu resistente à parechji disinfettanti, irradiazioni è dessiccazione. Ci hè ancu assai ceppi ambientali di A. lwoffii originarii per esempiu da un permafrost o una antica minera d'oru. | |
| Acinetobacter celticus: Acinetobacter celticus hè una batteria psicrotolerante di u genaru di Acinetobacter chì si trova in terra è in acqua. | |
| Acinetobacter colistiniresistens: Acinetobacter colistiniresistens hè una batteria di u genaru di Acinetobacter chì hè stata isolata da infezioni umane. | |
| Acinetobacter courvalinii: Acinetobacter courvalinii hè un batteriu di u genaru di Acinetobacter . | |
| Acinetobacter defluvii: Acinetobacter defluvii hè una batteria gram-negativa è micca motile di u genaru Acinetobacter chì hè stata isolata da e fognature di l'ospedale da l'Ospedale Cina Occidentale in Cina. | |
| Acinetobacter dijkshoorniae: Acinetobacter dijkshoorniae hè una batteria di u genaru di Acinetobacter . | |
| Acinetobacter dispersus: Acinetobacter dispersus hè una batteria di u genaru di Acinetobacter . | |
| Acinetobacter equi: Acinetobacter equi hè una batteria aerobica Gram-negativa, in forma di canna è ubligata di u genaru di Acinetobacter chì hè stata isolata da e feci di cavalli. | |
| Acinetobacter gandensis: Acinetobacter gandensis hè una batteria di u genaru Acinetobacter chì hè stata isolata da steralli cavalli è bovini in Merelbeke in Belgio. | |
| Acinetobacter gerneri: Acinetobacter gerneri hè una batteria Gram-negativa, strettamente aerobica di u genaru Acinetobacter chì era isolata da fanghi attivati. | |
| Acinetobacter junii: Acinetobacter junii hè una spezia di batteri. U so tipu di ceppa hè ATCC 17908. Pò esse patogenu. Stu batteriu hè statu ligatu à infezioni nosocomiali cumpresi infezioni di flussu di sangue in cateteru è cellulite. | |
| Acinetobacter guangdongensis: Acinetobacter guangdongensis hè una batteria gram-negativa è micca motile di u genaru Acinetobacter chì hè stata isolata da una minera di minerale di piombu-zincu in a Contea di Mei in Meizhou in Cina. | |
| Acinetobacter guerrae: Acinetobacter guerrae hè una spezia di batteri Gram-negativi di u genaru Acinetobacter chì hè stata discritta in u 2020. A spezia hè stata discritta secondu a caratterizazione di dui ceppi, isolati da carne cruda di pollu, in Porto, Portugallu. Inoltre, duie sequenze di genomu abbozzu dispunibili publicamente sò state ancu identificate cum'è membri di A. guerrae , una di elle isolata da sputum umanu in Kanagawa, Giappone, è una isolata da e acque reflue di l'ospedale in Sichuan, Cina. U prugettu di sequenza di genomu di u ceppu di tippu hè depositu in DNA Data Bank di u Giappone, Archiviu Nucleotidicu Europeu, è GenBank sottu u numeru di accessione LXGN00000000 . | |
| Acinetobacter guillouiae: Acinetobacter guillouiae hè una batteria gram-negativa, strettamente aerobica di u genaru Acinetobacter isolata da l'effluenti di a gaseria. |
Saturday, February 27, 2021
Limpopo false shieldback, Syrian Resistance, Acilepidopsis
Subscribe to:
Post Comments (Atom)
No comments:
Post a Comment