Sunday, March 28, 2021

Al-Muqtataf (magazine), Makuria, Almoravid dynasty

Al-Muqtataf (rivista):

Al-Muqtaṭaf era una rivista araba di scienze pupulare. U giurnale hè statu publicatu mensilmente da u 1876 à u 1952 in Beirut è u Cairo cun un totale di 121 numeri. Insemi cù Al-Manar è Al-Hilal , era una di e trè riviste più famose di u mondu arabu à l'iniziu di u 20u seculu.

Makuria:

Makuria era un regnu nubianu situatu in ciò chì hè oghje u Sudan di u Nordu è u Sud di l'Egittu. Makuria urigginariamente hà cupertu a zona longu u fiume Nilu da a Terza Cataratta à qualchì parte à u sudu di Abu Hamad è ancu in parte di u nordu di Kordofan. A so capitale era Dongola, è u regnu hè qualchì volta cunnisciutu cù u nome di a so capitale.

Dinastia almoravida:

A dinastia almoravida era una dinastia musulmana berbera imperiale centrata in Maroccu. Hà stabilitu un imperu à l'XI seculu chì si stendia nantu à u Maghreb occidentale è Al-Andalus. Fundata da Abdallah ibn Yasin, a capitale almoravida era Marrakech, una cità chì a casa regnante hè stata fundata in u 1062. A dinastia hè uriginaria trà i Lamtuna è i Gudala, tribù berbere nomadi di u Sahara, attraversendu u territoriu trà i Draa, u Niger è u Fiumi Senegal.

Al Ain:

Al Ain hè una cità di a Regione Orientale di l'Emiratu di Abu Dhabi, à a fruntiera di l'Emirati Arabi Uniti cù l'Oman, accantu à a cità di Al-Buraimi. Hè a più grande cità di l'internu di l'Emirati, a quarta cità più grande, è a seconda più grande di l'Emiratu di Abu Dhabi. L'autostrade chì cunnettanu Al-Ain, Abu Dhabi è Dubai formanu un triangulu geograficu in u paese, ogni cità si trova à circa 130 chilometri (81 mi) da l'altri dui.

Dinastia almoravida:

A dinastia almoravida era una dinastia musulmana berbera imperiale centrata in Maroccu. Hà stabilitu un imperu à l'XI seculu chì si stendia nantu à u Maghreb occidentale è Al-Andalus. Fundata da Abdallah ibn Yasin, a capitale almoravida era Marrakech, una cità chì a casa regnante hè stata fundata in u 1062. A dinastia hè uriginaria trà i Lamtuna è i Gudala, tribù berbere nomadi di u Sahara, attraversendu u territoriu trà i Draa, u Niger è u Fiumi Senegal.

Dinastia almoravida:

A dinastia almoravida era una dinastia musulmana berbera imperiale centrata in Maroccu. Hà stabilitu un imperu à l'XI seculu chì si stendia nantu à u Maghreb occidentale è Al-Andalus. Fundata da Abdallah ibn Yasin, a capitale almoravida era Marrakech, una cità chì a casa regnante hè stata fundata in u 1062. A dinastia hè uriginaria trà i Lamtuna è i Gudala, tribù berbere nomadi di u Sahara, attraversendu u territoriu trà i Draa, u Niger è u Fiumi Senegal.

Al-Mourabitoun (gruppu militante):

Al-Mourabitoun era una urganizazione jihadista militante africana furmata da una fusione trà Ahmed Ould Amer, alias Muvimentu per l'unicità di Ahmed al-Tilemsi è Jihad in Africa occidentale è Al-Mulathameen di Mokhtar Belmokhtar. U 4 di Dicembre di u 2015, hà aderitu à Al-Qaeda in u Maghreb Islamicu (AQIM). U gruppu cerca di mette in opera a legge Sharia in Mali, Algeria, sud-ovest di Libia è Niger.

Al-Mourabitoun:

U Muvimentu Nasseritu Indipendente - INM o simpliciamente Al-Murabitoun , chjamatu ancu diversamente Mouvement des Nasséristes Indépendants (MNI) in francese, Organizazione Nasserita Indipendente (INO) , o Movement of Independent Nasserists (MIN) , hè un partitu puliticu nasseristu in Libanu.

Hesham Ashmawy:

Hesham Ali Ashmawy Mos'ad Ibrahim era un terruristu cundannatu chì prima era un ufficiale di l'armata egiziana, suspettatu da u guvernu d'avè orchestratu è participatu à una serie d'attentati terroristi nantu à obiettivi di sicurità è istituzioni statali, cumprese l'emboscata Farafra 2014 è u 2015 assassiniu di u Procuratore generale Hisham Barakat.

Hesham Ashmawy:

Hesham Ali Ashmawy Mos'ad Ibrahim era un terruristu cundannatu chì prima era un ufficiale di l'armata egiziana, suspettatu da u guvernu d'avè orchestratu è participatu à una serie d'attentati terroristi nantu à obiettivi di sicurità è istituzioni statali, cumprese l'emboscata Farafra 2014 è u 2015 assassiniu di u Procuratore generale Hisham Barakat.

Al-Muradi:

al-Muradi pò riferisce à:

  • Abu Jafar al-Muradi, un grammaticu egizianu di u X seculu
  • Ibn Khalaf al-Muradi, ingegnere andalusu di u XI seculu
  • Khalil al-Muradi, storicu sirianu di u XVIIIu seculu
  • Muhammad Bey al-Muradi, un bey tunisinu di u XVIIu seculu
Al-Muradi:

al-Muradi pò riferisce à:

  • Abu Jafar al-Muradi, un grammaticu egizianu di u X seculu
  • Ibn Khalaf al-Muradi, ingegnere andalusu di u XI seculu
  • Khalil al-Muradi, storicu sirianu di u XVIIIu seculu
  • Muhammad Bey al-Muradi, un bey tunisinu di u XVIIu seculu
Un dialogu Shi'i-Sunni:

Un Dialogu Shī'ī – Sunnī , traduttu ancu cum'è A Via Ghjusta , hè un libru scrittu da u clericu libanese Shī'ī è l'autorità religiosa 'Abdul-Ḥusayn Sharaf ad-Dīn al-Mūsawī in arabu cum'è al-Murāja'āt , allora hè statu traduttu in più di dece lingue cumpresu l'inglese.

Un dialogu Shi'i-Sunni:

Un Dialogu Shī'ī – Sunnī , traduttu ancu cum'è A Via Ghjusta , hè un libru scrittu da u clericu libanese Shī'ī è l'autorità religiosa 'Abdul-Ḥusayn Sharaf ad-Dīn al-Mūsawī in arabu cum'è al-Murāja'āt , allora hè statu traduttu in più di dece lingue cumpresu l'inglese.

Al-Murajjam:

Al-Murajjam hè una cità situata in u nordu di Ajloun, trà Ajloun è Irbid. A maiò parte di e persone travaglianu in impieghi di u guvernu è privati, è menu di u 10% di e persone chì travaglianu in l'agricultura.

Al-Murassas:

Al-Murassas , era un paese arabu palestinese in u distrettu di Baysan. Hè statu spupulatu da e Forze di Difesa d'Israele durante a Guerra di u 1948 u 16 di Maghju di u 1948. U paese hè statu attaccatu in u quadru di l'Operazione Gideon.

Al Murrah:

L' Al Murrah hè una tribù araba discendente da a famosa tribù Banu Yam. I membri di Al Murrah finiscenu i so nomi cù "Al Murry" ancu scrittu "Al Marri" per currisponde à a prununcia araba è ancu "Al Romahi" Residenu in paesi cum'è Qatar, Arabia Saudita, Emirati Arabi Uniti, Kuwait, Bahrain è Wadi Amad di u Yemen. Storicamente, Al Murrah era una tribù di nomadi pastori di cammelli, chì cuntrullava è viaghjava per una vasta zona di a penisula araba.

Al-Marrakushi:

Al-Marrakushi pò riferisce à:

Al-Mursalat:

al-Mursalāt hè u 77esimu capitulu (sura) di u Quran cù 50 versi. U capitulu piglia u so nome da a parolla wal-mursalat in u primu versu. U sughjettu hè vistu per furnisce evidenze chì hè statu rivelatu in u primu periodu in Makkah. Se questa Surah hè letta cù e duie Surah chì a precedenu, vale à dì Al-Qiyamah è Ad-Dahr, è e duie Surah chì a seguitanu, à dì An-Naba è An-Naziat, diventa evidente chì tutte queste Surah sò e Rivelazioni di u listessu periodu, è trattanu unu è u listessu tema, chì hè statu impressiunatu nantu à a ghjente di a Mecca in modi diversi.

Al-Mursalat:

al-Mursalāt hè u 77esimu capitulu (sura) di u Quran cù 50 versi. U capitulu piglia u so nome da a parolla wal-mursalat in u primu versu. U sughjettu hè vistu per furnisce evidenze chì hè statu rivelatu in u primu periodu in Makkah. Se questa Surah hè letta cù e duie Surah chì a precedenu, vale à dì Al-Qiyamah è Ad-Dahr, è e duie Surah chì a seguitanu, à dì An-Naba è An-Naziat, diventa evidente chì tutte queste Surah sò e Rivelazioni di u listessu periodu, è trattanu unu è u listessu tema, chì hè statu impressiunatu nantu à a ghjente di a Mecca in modi diversi.

Al-Mursi:

Al-Mursī hè un nisba arabu chì significa "da Murcìa". Si pò riferisce à:

  • Ibn al-Zaqqaq, qualchì volta à tortu chjamatu al-Mursi, pueta andalusu
  • Ibn Sa'ada, Abu 'Abd Allah Muhammad ibn Yusuf al-Mursi, tradiziunistu islamicu
  • Ibn Hubaysh, Abu'l-Qasim 'Abd al-Rahman ibn Muhammad al-Mursi, tradiziunistu islamicu
  • Safwan ibn Idris, Abu Bakr ibn Ibrahim al-Tujibi al-Mursi al-Katib, pueta andalusu
  • Abu al-Abbas al-Mursi, misticu sufì
  • Ibn Sab'in, Abd al-Haqq ibn Ibrahim al-'Akki al-Mursi, filosofu sufì
Abu al-Abbas al-Mursi:

Al-Mursi Abu'l-'Abbas era un santu Sufi da Al-Andalus durante a regula Merinida è chì dopu in a so vita si trasferì in Alessandria d'Egittu. U so nome cumpletu hè Shahab al-Din Abu'l-'Abbas Ahmad ibn 'Umar ibn Mohammad al-Ansari al-Mursi . Al-Mursi Abul-'Abbas, cum'è oghje hè comunmente chjamatu, hè unu di i quattru santi maestri d'Egittu, l'altri trè sò Ahmad al-Badawi, al-Dessouqi è al-Haggag. A so lascita è a so riverenza in Egittu eranu tali chì Mursi diventò un nome cumunu in u paese.

Moschea Abu al-Abbas al-Mursi:

A Moschea Abu al-Abbas al-Mursi hè una muschea egiziana in a cità di Alessandria. Hè dedicatu à u santu suffi andalusi murcianu di u 13u seculu Abul Abbas al-Mursi, chì cuntene a so tomba.

Abu al-Abbas al-Mursi:

Al-Mursi Abu'l-'Abbas era un santu Sufi da Al-Andalus durante a regula Merinida è chì dopu in a so vita si trasferì in Alessandria d'Egittu. U so nome cumpletu hè Shahab al-Din Abu'l-'Abbas Ahmad ibn 'Umar ibn Mohammad al-Ansari al-Mursi . Al-Mursi Abul-'Abbas, cum'è oghje hè comunmente chjamatu, hè unu di i quattru santi maestri d'Egittu, l'altri trè sò Ahmad al-Badawi, al-Dessouqi è al-Haggag. A so lascita è a so riverenza in Egittu eranu tali chì Mursi diventò un nome cumunu in u paese.

Murtadha:

Murtadha o Murtada o Murtaza , ancu scrittu Mortaza o Morteza . hè un nome musulmanu cumunu d'origine araba. A pronuncia varieghja cù l'accentu, da parlanti nativi in ​​arabu à parlanti di lingue europee è asiatiche.

Al-Murtada Muhammad:

Al-Murtada Muhammad era u secondu imam di u statu Zaidi di u Yemen, chì guvernò da u 911 à u 912 è era un eruditu religiosu rispettatu.

Zalafa:

Zalafa hè un paese arabu in u distrittu di Haifa in Israele. U paese si trova in a zona di Wadi Ara in u Triangulu sittintriunali, à 4 chilometri à u nordeste di Umm al-Fahm. Dapoi u 1996, hè sottumessu à a ghjurisdizione di u cunsigliu lucale di Ma'ale Iron chì a so sede hè in u paese. U paese hè divisu in trè quartieri: Est, Ovest è al-Murtafi'a. À a mità di u 2016, a populazione di Zalafa era 4.639, chì sò tutti musulmani.

Murabitun:

Murābiṭūn o murābiṭ (مرابط) pò riferisce à

  • Saʿada è Murabtin, una classa suciale trà i Beduini Berberi Arabizati di u Maghreb
  • Dinastia almoravida, una dinastia marocchina medievale
  • Maravedí, una valuta in Spagna medievale
  • Marabout ( marbūṭ ), un "omu santu" islamicu in u Maghreb
  • Al-Mourabitoun, un muvimentu puliticu libanese fundatu in u 1957
  • Muvimentu Mundiale Murabitun, un muvimentu islamicu fundatu in l'anni ottanta
  • Al-Mourabitoun, un gruppu islamista africanu furmatu in u 2013
  • Murabitat, attivisti pulitichi à u Monte di u Tempiu in Ghjerusalemme
Al-Musabbihat:

Al-Musabbihat sò quelle suras di u Quran chì cumincianu cù a glurificazione di Allah 'Subhana', 'Sabbaha', è 'Yusabbihu'. Sicondu l'eruditu islamicu Muhammad Shafi Deobandi (1897-1976) u nome cullettivu di a seria Al-Musabbihat si riferisce à i seguenti cinque o sette Sura:

  • Al-Hadid
  • Al-Hashr
  • As-Saff
  • Al-Jumua è
  • At-Taghabun
Al-Musabbihi:

Al-Amir al-Mukhtār'Izz al-latte Abū'Abd Allah Muhammad Ibn Abi'l Qasim'Ubayd Allah Ibn Ahmad Ibn Ismā'īl Ibn'Abd al-Aziz al-Ḥarranī al-Musabbiḥī al-Kātib, cumunimenti canusciutu simpricimenti comu al-Musabbihi, hè un stòricu fatimita , scrittore è funziunariu amministrativu. Hè cunnisciutu per esse autore di circa 40.000 pagine di manoscritti chì trattanu una serie di temi, cumprese a storia, a psiculugia, u dirittu, a grammatica, a sexologia è a cucina. Akhbār Miṣr , una cronaca cuntempuranea di a storia è di e nutizie egiziane , facia parte di l'opere cunnisciute di al-Musabbihi. Tuttavia, cum'è a grande maggioranza di l'opere di al-Musabbihi, solu frammenti di Akhbār Miṣr sò sopravvissuti; a maiò parte di i so scritti sò spariti pocu dopu a so morte.

Al-Musaddar:

Al-Musaddar hè un paese palestinese in a Striscia di Gaza centrale, chì face parte di u guvernatu di Deir al-Balah à livante di Deir al-Balah, à u sudu di u campu di rifugiati di Maghazi è à punente di a fruntiera cun Israele. In u censimentu di u 1997 a so populazione era di 1.277. Al-Musaddar avia una populazione di 1.840 abitanti in u 2006 secondu u Bureau Centrale di Statistiche Palestinianu (PCBS).

Monasteru di a Croce:

U Monasteru di a Croce hè un monasteru ortodossu orientale vicinu à u quartiere Nayot di Ghjerusalemme. Hè situatu in a Valle di a Croce, sottu à u Museu d'Israele è a Knesset.

Al-Musannah:

Al-Musannah o Al-Mussanah hè una cità di a regione Al Batinah di u nordu di l'Oman. Dapoi u 2010 avia una populazione di 6.291.

Al-Musannah:

Al-Musannah o Al-Mussanah hè una cità di a regione Al Batinah di u nordu di l'Oman. Dapoi u 2010 avia una populazione di 6.291.

Club Al-Mussanah:

Al-Mussanah Club hè un club sportiu omanu basatu in Al-Musannah, Oman. U club ghjoca attualmente in a Lega Prufessiunale di l'Oman, a più alta divisione di l'Associazione di Football Oman. U so terrenu di casa hè Al-Seeb Stadium. U stadiu hè di pruprietà di u guvernu, ma detenenu ancu u so stadiu persunale è e so attrezzature sportive, è ancu e so proprie strutture di furmazione.

Al-Musannah Sports City:

Al-Musannah Sports City hè un grande hotel in Oman. I Ghjochi di Spia Asiatica di u 2010 sò stati ospitati quì.

Al-Musannah Sports City:

Al-Musannah Sports City hè un grande hotel in Oman. I Ghjochi di Spia Asiatica di u 2010 sò stati ospitati quì.

Al-Masrab:

Al-Masrab hè un paese in Siria orientale, chì face parte amministrativamente di u guvernatu di Deir ez-Zor, situatu longu à u fiume Eufrate, à u nordueste di Deir ez-Zor. E località vicine includenu al-Tabni à u nordu-ovest, al-Harmushiyah à u nordu, al-Kasrah à u nordeste, al-Saawah à l'est è al-Shumaytiyah à u sudeste. Sicondu u Bureau Centrale di Statistiche di Siria, al-Masrab avia una populazione di 4.833 in u censimentu di u 2004.

Al-Musawar:

Al-Musawar hè una rivista settimanale di attualità egiziana. U settimanale hè una publicazione statale. A so sede hè in u Cairo.

Al-Musawi:

Al-Musawi hè un cognome chì indica presumibilmente chì una persona vene da una famiglia prestigiosa è altamente rispettata cun identità transnaziunale discendente da Muhammad attraversu Al Imam Musa al-Kadhim ibn Jafar cum'è Sadiq.

Al-Musawar:

Al-Musawar hè una rivista settimanale di attualità egiziana. U settimanale hè una publicazione statale. A so sede hè in u Cairo.

Nomi di Diu in l'Islam:

In l'Islam, Diu si crede chì hà 99 nomi in u Quran, cunnisciuti cum'è i 99 Nomi di Diu .

Musayyib:

Musayyib hè una cità araba sciita di maggiuranza crescente in a pruvincia di Babil, in Iraq. A parte di u 2018, a so populazione era di 57.300 abitanti. Musayyib si trova nantu à a riva orientale è occidentale di u fiume Eufrate, chì si divide in i rami Hindiya è Hilla ghjustu à sudu di a cità. U guvernu municipale di Musayyib hà una forte riprisentazione da l'Uffiziu di u Martyr Sadr, l'ala pulitica di a Milizia di Moqtada Sadr. Ci hè una piccula rappresentanza minoritaria da u Badr Corps dinò.

Distrittu Al-Musayab:

Al-Musayyib ( المسيب ) hè un distrettu in u Governatoratu di Babil, in Iraq. Hè centratu annantu à a cità di Al Musayyib.

Distrittu Al-Musayab:

Al-Musayyib ( المسيب ) hè un distrettu in u Governatoratu di Babil, in Iraq. Hè centratu annantu à a cità di Al Musayyib.

Al-Musayfirah:

Al-Musayfirah hè una cità in u sudu di a Siria, chì face parte amministrativamente di u guvernatu di Daraa, situata à livante di Daraa è à 37 chilometri à u sudeste di Damascu. E località vicine includenu Kahil à suduveste, al-Jiza à sudu, al-Sahwah à sudeste, 'Ara à livante, Umm Walad à nordeste, al-Karak à nordu, al-Ghariyah al-Sharqiyah à nordu-ovest è Saida à punente. Al-Musayfirah hà una superficia di 705 ettari. Sicondu u Bureau Centrale di Statistiche di Siria, al-Musayfirah avia una populazione di 10.466 in u censimentu di u 2004. Hè u centru amministrativu di l'al-Musayfirah nahiyah ("subdistrittu") chì era custituitu da quattru località cù una populazione cullettiva di 32.473 in u 2004. In i tempi recenti a so populazione era stimata à circa 13.600 in u 2009. A so famiglia più grande hè l'al -Clanu Zu'bi (al-Zoubi).

Musayyib:

Musayyib hè una cità araba sciita di maggiuranza crescente in a pruvincia di Babil, in Iraq. A parte di u 2018, a so populazione era di 57.300 abitanti. Musayyib si trova nantu à a riva orientale è occidentale di u fiume Eufrate, chì si divide in i rami Hindiya è Hilla ghjustu à sudu di a cità. U guvernu municipale di Musayyib hà una forte riprisentazione da l'Uffiziu di u Martyr Sadr, l'ala pulitica di a Milizia di Moqtada Sadr. Ci hè una piccula rappresentanza minoritaria da u Badr Corps dinò.

Centru di Detenzione Moscovia:

U Centru di Detenzione Al-Moskobiya , Moscobiyeh , Muscovite o Moscovia hè una struttura di detenzione è interrogatori israeliani è prigione più comunemente cunnisciuta cum'è The Russian Compound , situata in Ghjerusalemme Ovest. U centru hè adupratu per interrogà i detenuti palestinesi è i prigiuneri di una varietà di gruppi di età, cumprese i zitelli. Hè stata descritta da attivisti è organizzazioni per i diritti umani cum'è famosa per e cellule sotterranee è i duri metodi di tortura.

Al-Mushahid Al-riyadiya:

Al-Mushahid Al-riyadiya hè un ghjurnale in Sudan.

Al-Mushannaf:

Al-Mushannaf hè un paese in u sudu di a Siria, chì face parte amministrativamente di u guvernatu di al-Suwayda, situatu à u nordeste di al-Suwayda. E località vicine includenu Tarba à nordu, Shahba è Salkhad à nordu-ovest, Qanawat à ovest è al-Kafr à sud-ovest. Sicondu u Bureau Centrale di Statistiche di Siria (CBS), al-Mushannaf avia una populazione di 2.581 in u censimentu di u 2004. A cità hè ancu u centru amministrativu di l'al-Mushannaf nahiyah di u distrettu di al-Suwayda cumpostu di 14 paesi cù una populazione cumminata di 17.134.

Al-Musharaka:

Al-Musharaka hè un iniziativu di prugramma Istitutu Naziunale per a Tecnulugia in Educazione Liberale (NITLE), destinatu à allargà è arricchisce l'insegnamentu è u studiu di studii arabi, studii islamici è studii di u Mediu Oriente.

Famiglia Musharbash:

Al-Musharbash hè una famosa famiglia cristiana giurdana chì hà residitu in Giordania dapoi u 1600. Si pensa chì sò discendenti di a storica dinastia Ghassanida attraversu unu di i 12 figlioli di u rè Amr IV, chì hà guvernatu nantu à una grande parte di u Mediu Oriente à u principiu di u VII seculu. A rivendicazione hè principalmente per tradizione orale, è un documentu di u 1338 truvatu in Bechamoun, in Libanu, scrittu da Sheikh Salem Al-Wahban da a tribù Sayegh, traccendu l'arburu genealogicu di u rè Amr IV. Alcune di l'altre famiglie ortodoxe greche in Giordania spartenu a listessa sterpa.

Al-Musharifah:

Al-Musharifah hè un quartiere in Jeddah, in Arabia Saudita.

Moschea El Mechouar:

A Moschea Mechouar hè una moschea storica in a cità di Tlemcen, in Algeria. A muschea face parte di u storicu castellu di Mechouar chì hà una piazza significativa in a storia di u Regnu di Tlemcen. A muschea hà cuntribuitu assai à u sviluppu intellettuale di u mondu islamicu. Hè stata una di e attrazioni principali durante a selezzione di Tlemcen cum'è Capitale di a Cultura Islamica in u 2011.

Al-Mushrifah:

Al-Mushrifah hè un paese di u centru di a Siria, chì face parte amministrativamente di u guvernatu di Homs, situatu à nordeste di Homs, cù una populazione di 14.868 in u 2004. E località vicine includenu Ayn al-Niser, Umm al-Amad è al-Mukharram à livante, è Talbiseh, al-Ghantu è Teir Maalah à punente. Fora di a cità muderna hè Tell el-Mishrife, u situ di l'antica cità-statu di Qatna. Hà una populazione religiosa mista di musulmani sunniti, alawiti è cristiani. U paese cuntene parechje moschee è duie chjese.

Ibn musulmanu al-Hajjaj:

Abū al-Ḥusayn 'Asākir ad-Dīn Muslim ibn al-Ḥajjāj ibn Muslim ibn Ward ibn Kawshādh al-Qushayrī an-Naysābūrī o Muslim Nayshāpūrī , comunemente cunnisciutu cum'è Imam Muslim , era un eruditu islamicu, particularmente cunnisciutu cum'è muhaddith . A so cullezzione di hadith, cunnisciuta cum'è Sahih Muslim , hè una di e sei grandi cullezzione di hadith in l'islam sunnita è hè cunsiderata cum'è una di e duie cullezzione più autentiche ( sahih ), à fiancu à Sahih al-Bukhari .

Al-Muslimiyah:

Al-Muslimiyah , comunemente cunnisciutu cum'è Mouslimié , hè un paese in u nordu di a Siria, chì face parte amministrativamente di u Distrettu di u Monti Simeone di u Governatoratu di Aleppu, situatu à 16 chilometri (9,9 mi) à u nordu di Aleppo. E località vicine includenu Tell Qarah è Fafin à nordu, Ratyan à nordu-ovest, Huraytan à sud-ovest, i quartieri Bustan al-Basha è Sheikh Maqsoud di Aleppo à sudu è Kafr Saghir à sudeste. Sicondu u Bureau Sirianu Centrale di Statistiche (CBS), al-Muslimiyah avia una populazione di 5.916 in u censimentu di u 2004.

Club Al-Mussanah:

Al-Mussanah Club hè un club sportiu omanu basatu in Al-Musannah, Oman. U club ghjoca attualmente in a Lega Prufessiunale di l'Oman, a più alta divisione di l'Associazione di Football Oman. U so terrenu di casa hè Al-Seeb Stadium. U stadiu hè di pruprietà di u guvernu, ma detenenu ancu u so stadiu persunale è e so attrezzature sportive, è ancu e so proprie strutture di furmazione.

Al-Musannah:

Al-Musannah o Al-Mussanah hè una cità di a regione Al Batinah di u nordu di l'Oman. Dapoi u 2010 avia una populazione di 6.291.

Club Al-Mussanah:

Al-Mussanah Club hè un club sportiu omanu basatu in Al-Musannah, Oman. U club ghjoca attualmente in a Lega Prufessiunale di l'Oman, a più alta divisione di l'Associazione di Football Oman. U so terrenu di casa hè Al-Seeb Stadium. U stadiu hè di pruprietà di u guvernu, ma detenenu ancu u so stadiu persunale è e so attrezzature sportive, è ancu e so proprie strutture di furmazione.

Club Al-Mussanah:

Al-Mussanah Club hè un club sportiu omanu basatu in Al-Musannah, Oman. U club ghjoca attualmente in a Lega Prufessiunale di l'Oman, a più alta divisione di l'Associazione di Football Oman. U so terrenu di casa hè Al-Seeb Stadium. U stadiu hè di pruprietà di u guvernu, ma detenenu ancu u so stadiu persunale è e so attrezzature sportive, è ancu e so proprie strutture di furmazione.

Al-Musta'sim:

Al-Musta'sim Billah era u 37esimu è ultimu califfu di u califfatu abbasidu; hà guvernatu da u 1242 finu à a so morte in u 1258.

Al-Musta'in:

Al-Musta'in hè statu u califfu abbasidu da u 862 à u 866, durante l '"Anarchia à Samarra". Dopu à a morte di u precedente califfu, al-Muntasir, i dirigenti militari turchi anu tenutu un cunsigliu per selezziunà u so successore. Ùn eranu micca disposti à avè al-Mu'tazz o i so fratelli; cusì anu elettu Ahmad ibn Muhammad أحمد بن محمد, nipote di al-Mu'tasim, chì hà pigliatu u nome regnale al-Mustaʿin bi-llah .

Al-Musta'in (Cairo):

Al-Musta'in Billah era u decimu califfu "ombre" di u Cairo, regnava sottu a tutela di i sultani Mamelucchi da u 1406 à u 1414. Era u solu califfu basatu à u Cairo à avè u putere puliticu cum'è Sultanu d'Egittu, ancu se solu per sei mesi in u 1412. Tutti l'altri califi di Cairene chì l'anu precedutu o succedutu eranu capi spirituali mancanti di alcunu putere tempurale.

Al-Musta'in (disambiguazione):

Al-Musta'in Billah era u nome regnale di u dodicesimu califfu Abbaside chì guvernò da 862 à 866.

Al-Musta'in I:

Sulayman ibn Muhammad ibn Hud al-Judhami , cunnisciutu cù u nome regnal al-Mustaʿin bi-Illah , hè statu u primu membru di a famiglia Banu Hud à guvernà a taifa medievale di Saragozza, oghje una pruvincia in Spagna. Hà guvernatu da u 1039 à u 1049.

Al-Musta'in II:

Abu Ja'far Ahmad ibn Yusuf ibn Hud , cunnisciutu da u nome regnale al-Musta'in Billah , era u quartu è ultimu membru di a famiglia Banu Hud à guvernà a Taifa di Saragozza. Guverna da u 1085 à u 1110. Era u figliolu di Yusuf al-Mu'taman ibn Hud.

Al-Musta'li:

Abu'l-Qasim Ahmad ibn al-Mustansir , più cunnisciutu da u so nome regnante al-Mustaʽli Billah , era u nonu califfu fatimide è u 19u imam di l'ismailisimu Mustaʽli.

Al-Musta'li:

Abu'l-Qasim Ahmad ibn al-Mustansir , più cunnisciutu da u so nome regnante al-Mustaʽli Billah , era u nonu califfu fatimide è u 19u imam di l'ismailisimu Mustaʽli.

Al-Musta'sim:

Al-Musta'sim Billah era u 37esimu è ultimu califfu di u califfatu abbasidu; hà guvernatu da u 1242 finu à a so morte in u 1258.

Al-Musta'sim (Cairo):

Al-Musta'sim , era l'ottava califfu di u Cairo sottu a tutela di u Sultanatu Mameluccu. Servì duie volte prima in u 1377, dopu dinò in u 1386-1389.

Al-Musta'li:

Abu'l-Qasim Ahmad ibn al-Mustansir , più cunnisciutu da u so nome regnante al-Mustaʽli Billah , era u nonu califfu fatimide è u 19u imam di l'ismailisimu Mustaʽli.

Al-Mustadi:

Hassan al-Mustadi Ibn Yusuf al-Mustanjid hè statu u califfu abbasidu in Bagdad da u 1170 à u 1180. Hà succedutu à u babbu califfu Al-Mustanjid in u 1170 cum'è califfu abbasidu.

Al-Mustadrak alaa al-Sahihain:

Al-Mustadrak ala aṣ-Ṣaḥeeḥayn o Mustadrak Al Hakim hè una cullizzioni di cinque volumi di hadith scritta da Hakim al-Nishapuri. L'hà scrittu in l'annu AH 393, quandu avia 72 anni.

Al-Mustadrak alaa al-Sahihain:

Al-Mustadrak ala aṣ-Ṣaḥeeḥayn o Mustadrak Al Hakim hè una cullizzioni di cinque volumi di hadith scritta da Hakim al-Nishapuri. L'hà scrittu in l'annu AH 393, quandu avia 72 anni.

Centru Al-Mustafa:

Al-Mustafa Center , ufficialmente Al-Mustafa Cultural and Educational Center (AMCEC), hè una urganizazione cumunitaria basata in Bradford, West Yorkshire, Inghilterra.

Università Internaziunale Al-Mustafa:

L'Università Internaziunale Al-Mustafa (MIU) hè un istitutu di seminariu universitariu, islamicu è di stile universitariu internaziunale in Qom, Iran stabilitu in u 1979. Hà filiali internaziunali è scole affiliate.

Centru Culturale Islamicu Al-Mustafa in Irlanda:

Al-Mustafa Islamic Cultural Center Ireland , chì hà iniziatu a so attività cum'è Moschea Clonee basata in u paese di Clonee, hè u centru islamicu principale è di punta in Dublinu 15 in Irlanda. Hè stata creata in ghjennaghju 2004 cum'è Moschea Clonee, per serve cum'è un locu di cultu per a cumunità musulmana in Clonee. A causa di l'elevatu numeru di participanti durante e preghere di u venneri, a Moschea Clonee si trasferì in una unità industriale in Damastown in u 2007. U centru rapprisenta un muvimentu Barelvi più tradiziunale orientatu à i Sufi.

Mustafa ibn Mahmud:

Mustafa ibn Mahmud (1786-1837) hè statu u nonu capu di a Dinastia Husainida è u guvernatore di a Tunisia da u 1835 finu à a so morte in u 1837.

Nizar ibn al-Mustansir:

Abū Manṣūr Nizār ibn al-Mustanṣir era un principe fatimide, è u figliolu maiò di l'ottesimu califfu fatimide è di l'imma Isma'ili, al-Mustansir. Quandu u babbu hè mortu in dicembre di u 1094, u putente militare, al-Afdal Shahanshah, alzò u fratellu minore di Nizar al-Musta'li à u tronu in u Cairo, saltendu e rivendicazioni di Nizar è di altri figlioli anziani di al-Mustansir. Nizar scappò da u Cairo, si ribellò è pigliò Alessandria, induve regnò cum'è califfu cù u nome regnale al-Muṣṭafā li-Dīn Allāh . À a fine di u 1095 hè statu scunfittu è fattu prigiuneru à u Cairo, induve hè statu tombu da imurement. Parechji Isma'ilis, in particulare in Persia, chì anu rifiutatu l'imamatu di al-Musta'li è anu cunsideratu Nizar cum'è l'imam legittimu, si sò separati da u regime Fatimide è anu fundatu a filiera Nizari di l'Isma'ilism, cù a so propria linea di imams chì rivendicavanu a discendenza. da Nizar chì cuntinueghja finu à oghje. Più tardi durante u 12u seculu alcuni di i discendenti attuali o rivendicati di Nizar anu pruvatu, senza successu, di piglià u tronu da i califi fatimidi.

Al-Musta'in I:

Sulayman ibn Muhammad ibn Hud al-Judhami , cunnisciutu cù u nome regnal al-Mustaʿin bi-Illah , hè statu u primu membru di a famiglia Banu Hud à guvernà a taifa medievale di Saragozza, oghje una pruvincia in Spagna. Hà guvernatu da u 1039 à u 1049.

Al-Musta'in I:

Sulayman ibn Muhammad ibn Hud al-Judhami , cunnisciutu cù u nome regnal al-Mustaʿin bi-Illah , hè statu u primu membru di a famiglia Banu Hud à guvernà a taifa medievale di Saragozza, oghje una pruvincia in Spagna. Hà guvernatu da u 1039 à u 1049.

Al-Musta'in II:

Abu Ja'far Ahmad ibn Yusuf ibn Hud , cunnisciutu da u nome regnale al-Musta'in Billah , era u quartu è ultimu membru di a famiglia Banu Hud à guvernà a Taifa di Saragozza. Guverna da u 1085 à u 1110. Era u figliolu di Yusuf al-Mu'taman ibn Hud.

Al-Mustakfi:

Abu'l-Qāsim ʿAbdallāh , più cunnisciutu da u so nome regnante al-Mustakfī bi'llāh era u califfu Abbasida in Baghdad da u 944 à u 946.

Al-Mustakfi:

Abu'l-Qāsim ʿAbdallāh , più cunnisciutu da u so nome regnante al-Mustakfī bi'llāh era u califfu Abbasida in Baghdad da u 944 à u 946.

Al-Mustakfi II:

Al-Mustakfi II hè statu u dodicesimu califfu di u Cairo per u Sultanatu Mameluccu trà u 1441 è u 1451. Hè mortu u venneri, 25 Zulhijja, 854 AH.

Al-Mustakfi I (Cairo):

Al-Mustakfi I hè statu u terzu califfu di u Cairo per u Sultanatu Mameluccu trà u 1302 è u 1340.

Al-Mustakfi I (Cairo):

Al-Mustakfi I hè statu u terzu califfu di u Cairo per u Sultanatu Mameluccu trà u 1302 è u 1340.

Al-Musta'li:

Abu'l-Qasim Ahmad ibn al-Mustansir , più cunnisciutu da u so nome regnante al-Mustaʽli Billah , era u nonu califfu fatimide è u 19u imam di l'ismailisimu Mustaʽli.

Al-Mustamsik:

Al-Mustamsik era u sedicesimu califfu di u Cairo sottu a tutela di u Sultanatu Mameluccu. Servì cum'è califfu duie volte, u so primu mandatu da 1497 à 1508 è u so secondu mandatu da 1516 à 1517, quandu abdicò a pusizione à u so figliolu, Al-Mutawakkil III.

Al-Mustanjid:

Al-Mustanjid era u califfu Abbasida in Baghdad da u 1160 à u 1170. Era u figliolu di u precedente califfu al-Muqtafi.

Al-Mustanjid (Cairo):

Al-Mustanjid hè statu u quattordicesimu califfu di u Cairo per u Sultanatu Mameluccu trà u 1455 è u 1479.

Al-Mustansir:

Al-Mustansir , più cumpletamente al-Mustansir billah , hè un cugnome regnu musulmanu è pò riferisce à:

  • Ma'ad al-Mustansir Billah (1029-1094), ottu califfu fatimide
  • Sayf al-Dawla ibn Hud al-Mustansir, suvranu musulmanu di Valencia è di Murcia
  • Al-Mustansir (1192-1242), penultimu califfu abbasidu in Bagdad da u 1226 à u 1242
  • Ahmad al-Mustansir, primu califfu di u Cairo per u sultanatu mameluccu trà u 1261 è u 1262
  • Muhammad I al-Mustansir (1228-1277), guvernatore Hafsid di l'Africa di u Nordu è califfu autodeclaratu
  • Abu Faris Abd al-Aziz I di Maroccu, sultanu Marinidu di Maroccu
  • Abu'l-Abbas Ahmad al-Mustansir, marinanu sultanu di u Maroccu
  • Ghabdula Chelbir Mustansir hè statu l'ultimu guvernatore di u Volga Bulgaria
Al-Mustansir (Bagdad):

Al-Mustansir Bi'llah hè statu u penultimu califfu di u califfatu abbasidu da u 1226 à u 1242. Hà succedutu à u califfu Az-Zahir in l'annu 1226.

Al-Mustansir (Cairo):

Ahmad al-Mustansir Abu al-Qasim Ahmad hè statu u primu califfu di u Cairo per u Sultanatu Mameluccu.

Al-Mustansir (Bagdad):

Al-Mustansir Bi'llah hè statu u penultimu califfu di u califfatu abbasidu da u 1226 à u 1242. Hà succedutu à u califfu Az-Zahir in l'annu 1226.

Al-Mustansir:

Al-Mustansir , più cumpletamente al-Mustansir billah , hè un cugnome regnu musulmanu è pò riferisce à:

  • Ma'ad al-Mustansir Billah (1029-1094), ottu califfu fatimide
  • Sayf al-Dawla ibn Hud al-Mustansir, suvranu musulmanu di Valencia è di Murcia
  • Al-Mustansir (1192-1242), penultimu califfu abbasidu in Bagdad da u 1226 à u 1242
  • Ahmad al-Mustansir, primu califfu di u Cairo per u sultanatu mameluccu trà u 1261 è u 1262
  • Muhammad I al-Mustansir (1228-1277), guvernatore Hafsid di l'Africa di u Nordu è califfu autodeclaratu
  • Abu Faris Abd al-Aziz I di Maroccu, sultanu Marinidu di Maroccu
  • Abu'l-Abbas Ahmad al-Mustansir, marinanu sultanu di u Maroccu
  • Ghabdula Chelbir Mustansir hè statu l'ultimu guvernatore di u Volga Bulgaria
Al-Mustansir (Bagdad):

Al-Mustansir Bi'llah hè statu u penultimu califfu di u califfatu abbasidu da u 1226 à u 1242. Hà succedutu à u califfu Az-Zahir in l'annu 1226.

Al-Mustansir Billah:

Abū Tamīm Ma'ad al-Mustanṣir bi-llāh hè statu l'ottesimu califfu fatimide da u 1036 finu à u 1094. Era unu di i più longhi sovrani musulmani.

Al-Mustansir Billah:

Abū Tamīm Ma'ad al-Mustanṣir bi-llāh hè statu l'ottesimu califfu fatimide da u 1036 finu à u 1094. Era unu di i più longhi sovrani musulmani.

Al-Mustansir (Cairo):

Ahmad al-Mustansir Abu al-Qasim Ahmad hè statu u primu califfu di u Cairo per u Sultanatu Mameluccu.

Al-Mustansir Billah:

Abū Tamīm Ma'ad al-Mustanṣir bi-llāh hè statu l'ottesimu califfu fatimide da u 1036 finu à u 1094. Era unu di i più longhi sovrani musulmani.

Università Al-Mustansiriya:

L'Università Mustansiriyah hè una università in Bagdad, in Iraq.

Università Al-Mustansiriya:

L'Università Mustansiriyah hè una università in Bagdad, in Iraq.

Università Al-Mustansiriya:

L'Università Mustansiriyah hè una università in Bagdad, in Iraq.

Mustaqbal:

Mustaqbal o Al Mustaqbal , Mustaqbal significa futuru.

Mustaqbal:

Mustaqbal o Al Mustaqbal , Mustaqbal significa futuru.

Al-Mustaqbal (lista eletturale):

Al-Mustaqbal , The Future , era una lista eletturale palestiniana guidata da Marwan Barghouti è registrata in dicembre 2005 per l'elezzioni di ghjennaghju 2006 per u Cunsigliu Legislativu Palestinu.

Al-Mustaqbal (squadra di football):

Al Mustaqbal hè un club di football di Jumayl, vicinu à Zuwara, in l'ovest di Libia. Ultimamente hà participatu à a Premier League libica in a stagione 2005-06.

Al-Mustaqbal (ghjurnale):

Al-Mustaqbal hè un ghjurnale in ligna araba in Libanu, cù sede in Beirut è hè una publicazione ufficiale di u Muvimentu Avvene. In 2019, hè statu annunziatu chì u ghjurnale cesserà di publicà a so edizione cartulare, ma chì continuerà in ligna.

Al-Mustaqbal (ghjurnale):

Al-Mustaqbal hè un ghjurnale in ligna araba in Libanu, cù sede in Beirut è hè una publicazione ufficiale di u Muvimentu Avvene. In 2019, hè statu annunziatu chì u ghjurnale cesserà di publicà a so edizione cartulare, ma chì continuerà in ligna.

Al Mustaqilla:

Al Mustaqilla , o The Independent , era un ghjurnale bisessuale publicatu in Bagdad, in Iraq.

Al-Mustarshid:

Al-Mustarshid Billah era u califfu Abbasida in Baghdad da u 1118 à u 1135. Era figliolu di u so predecessore, u califfu al-Mustazhir. Hà succedutu à u babbu in l'annu 1118 cum'è u ventunesimu califfu Abbaside.

Nantu à a Teoria Legale di a Giurisprudenza Musulmana:

Al-mustasfa min 'ilm al-usul o On The Legal theory of Muslim Jurisprudence hè un trattatu di u XII seculu scrittu da Abū Ḥāmid Muḥammad ibn Muḥammad al-Ghazali (QS). Mentre Ghazali era profondamente impegnatu in Tasawwuf è Kalam, a Legge Islamica è a Giurisprudenza formavanu u core di e so preoccupazioni.

Nantu à a Teoria Legale di a Giurisprudenza Musulmana:

Al-mustasfa min 'ilm al-usul o On The Legal theory of Muslim Jurisprudence hè un trattatu di u XII seculu scrittu da Abū Ḥāmid Muḥammad ibn Muḥammad al-Ghazali (QS). Mentre Ghazali era profondamente impegnatu in Tasawwuf è Kalam, a Legge Islamica è a Giurisprudenza formavanu u core di e so preoccupazioni.

Nantu à a Teoria Legale di a Giurisprudenza Musulmana:

Al-mustasfa min 'ilm al-usul o On The Legal theory of Muslim Jurisprudence hè un trattatu di u XII seculu scrittu da Abū Ḥāmid Muḥammad ibn Muḥammad al-Ghazali (QS). Mentre Ghazali era profondamente impegnatu in Tasawwuf è Kalam, a Legge Islamica è a Giurisprudenza formavanu u core di e so preoccupazioni.

Nantu à a Teoria Legale di a Giurisprudenza Musulmana:

Al-mustasfa min 'ilm al-usul o On The Legal theory of Muslim Jurisprudence hè un trattatu di u XII seculu scrittu da Abū Ḥāmid Muḥammad ibn Muḥammad al-Ghazali (QS). Mentre Ghazali era profondamente impegnatu in Tasawwuf è Kalam, a Legge Islamica è a Giurisprudenza formavanu u core di e so preoccupazioni.

Al-Musta'sim:

Al-Musta'sim Billah era u 37esimu è ultimu califfu di u califfatu abbasidu; hà guvernatu da u 1242 finu à a so morte in u 1258.

Al-Mustazhir:

Al-Mustazhir billah hè statu u califfu abbasidu in Baghdad da u 1094 à u 1118. Hà succedutu à u babbu al-Muqtadi cum'è u vintesimu califfu abbasidu. Hè natu in u 1078.

Al-Mustazi:

Al-Mustazi hè un crateru d'impattu situatu annantu à l'emisferu anti-Saturnu di a luna Enceladus di Saturnu. Al-Mustazi hè statu osservatu per a prima volta in l'imaghjini di Cassini durante a missione in volu di Enceladus di marzu 2005. Si trova à 20,9 ° Latitudine Sud, 202,0 ° Longitudine Ovest, è hà 10,3 chilometri di larghezza. Cassini hà osservatu numerose fratture di tendenza suduveste-nordeste chì tagliavanu u bordu suduveste di Al-Mustazi, furmendu canyon di parechje centinaie di metri di prufundità. Queste fratture sò state deviate da u regolitu indebolitu pruduttu da l'impattu di Al-Mustazi. Questa deviazione hà pruduttu u schema di fratture irradiate vistu longu u bordu nord-est di Al-Mustazi.

Al-Mustazi:

Al-Mustazi hè un crateru d'impattu situatu annantu à l'emisferu anti-Saturnu di a luna Enceladus di Saturnu. Al-Mustazi hè statu osservatu per a prima volta in l'imaghjini di Cassini durante a missione in volu di Enceladus di marzu 2005. Si trova à 20,9 ° Latitudine Sud, 202,0 ° Longitudine Ovest, è hà 10,3 chilometri di larghezza. Cassini hà osservatu numerose fratture di tendenza suduveste-nordeste chì tagliavanu u bordu suduveste di Al-Mustazi, furmendu canyon di parechje centinaie di metri di prufundità. Queste fratture sò state deviate da u regolitu indebolitu pruduttu da l'impattu di Al-Mustazi. Questa deviazione hà pruduttu u schema di fratture irradiate vistu longu u bordu nord-est di Al-Mustazi.

No comments:

Post a Comment

, ,