| Al-Muhtadi: Abū Isḥāq Muḥammad ibn al-Wāṯhiq , più cunnisciutu da u so nome regnante al-Muhtadī bi-'llāh , hè statu u califfu di u califfatu abbasidu da lugliu 869 à ghjugnu 870, durante l '"Anarchia à Samarra". | |
| Al-Muhtasib al-Mujahid Hamzah: Al-Muhtasib al-Mujahid Hamzah era un imam di u statu Zaidi in Yemen chì hà guvernatu da u 1060 à u 1067. | |
| Nomi di Diu in l'Islam: In l'Islam, si crede chì Diu abbia 99 nomi in u Quran, cunnisciuti cum'è i 99 Nomi di Diu . | |
| Al-Mu'izz li-Din Allah: Abu Tamim Ma'ad al-Muizz li-Din Allah era u quartu califfu fatimide è u 14imu imam ismailianu, regnendu da u 953 à u 975. Hè durante u so califfatu chì u centru di putere di a dinastia fatimida hè statu spustatu da Ifriqiya in Egittu. I Fatimidi anu fundatu a cità di al-Qāhirah (u Cairo) "u Vittoriosu" in u 969 cum'è a nova capitale di u califfatu fatimide in Egittu. | |
| Aybak: Izz al-Din Aybak hè statu u primu di i sultani mamelucchi d'Egittu in a linea turca Bahri. Guverna da u 1250 finu à a so morte in u 1257. | |
| Al-Mu'izz li-Din Allah: Abu Tamim Ma'ad al-Muizz li-Din Allah era u quartu califfu fatimide è u 14imu imam ismailianu, regnendu da u 953 à u 975. Hè durante u so califfatu chì u centru di putere di a dinastia fatimida hè statu spustatu da Ifriqiya in Egittu. I Fatimidi anu fundatu a cità di al-Qāhirah (u Cairo) "u Vittoriosu" in u 969 cum'è a nova capitale di u califfatu fatimide in Egittu. | |
| Al-Mu'izz ibn Badis: Al- Muʻizz ibn Bādīs ; 1008-1062) hè statu u quartu guvernatore di i Ziridi in Ifriqiya, regnante da u 1016 à u 1062. | |
| Al-Mu'izz ibn Badis: Al- Muʻizz ibn Bādīs ; 1008-1062) hè statu u quartu guvernatore di i Ziridi in Ifriqiya, regnante da u 1016 à u 1062. | |
| Al-Mu'izz li-Din Allah: Abu Tamim Ma'ad al-Muizz li-Din Allah era u quartu califfu fatimide è u 14imu imam ismailianu, regnendu da u 953 à u 975. Hè durante u so califfatu chì u centru di putere di a dinastia fatimida hè statu spustatu da Ifriqiya in Egittu. I Fatimidi anu fundatu a cità di al-Qāhirah (u Cairo) "u Vittoriosu" in u 969 cum'è a nova capitale di u califfatu fatimide in Egittu. | |
| Al-Mujadila: Al-Mujādilah hè u 58th capitulu (sūrah) di u Coranu cù 22 versi ( ayat ). Rivelatu in Medina, u capitulu trattà prima a legalità di u metudu preislamicu di divorziu chjamatu zihar . U nome "ella chì contesta" si riferisce à a donna chì hà fattu una petizione à Muhammad per l'inghjustizia di stu metudu, è i primi versi di u capitulu u pruibiscenu è prescrive cumu trattà i casi passati di zihar . U capitulu discute dinò l'assemblee publiche è prescrive i modi assuciati cun ella. U capitulu finisce cuntrastendu ciò ch'ellu chjama "i cunfederati di Diu" è "i cunfederati di Satanassu" è prumette ricumpense per i primi. | ![]() |
| Al-Muhajiroun: Al-Muhajiroun hè una reta militante jihadista Salafi proscritta basata in u Regnu Unitu. U fundatore di u gruppu era Omar Bakri Muhammad, un Sirianu chì prima era di Hizb ut-Tahrir ; ùn hè statu permessu di rientre in Gran Bretagna dopu à u 2005. Sicondu u Times , l'urganizazione hè stata ligata à u terrurismu internaziunale, l'omofobia è l'antisemitisimu. U gruppu hè diventatu notu per a so cunferenza di settembre 2002 "The Magnificent 19", eludendu l'attacchi di l'11 di settembre di u 2001. A reta muta periodicamente per evità a legge; opera sottu parechji alias. | |
| Al-Mujahid: Al Malik Al-Mujahid Asad ad-Din Shirkuh II hè statu l'emiru aiubidu di Homs da u 1186 à u 1240. Era figliolu di An-Nasir Muhammad ibn Shirkuh, nipote di Shirkuh è cuginu secondu di Saladinu. I so duminii includenu ancu Palmyra è ar-Rahba. Al Mujahid diventò emir à l'età di tredici anni quandu u babbu morse inaspettatamente in Homs u 4 di marzu di u 1186. | |
| Al-Mujahidiyah Madrasa: Al-Mujahidiyah Madrasa hè un cumplessu di madrasa in Damascu, Siria. Custruitu in u 1141 da u guvernatore Burid Mujahid al-Din bin Bazan bin Yammin al-Kurdu. | |
| Mujama al-Islamiya: A Mujama al-Islamiya hè una carità islamica chì hè stata creata in 1973 in Gaza da u Sheikh Ahmed Yassin, chì era statu implicatu cù a Fratellanza Musulmana Egiziana, cum'è filiale palestinese di a Fratellanza Musulmana. Mujama hà cuminciatu à offre cliniche, banche di sangue, assistenza di ghjornu, trattamentu medicu, pasti è club di ghjuventù. Mujama hà un rolu impurtante per furnisce l'assistenza suciale à e persone, in particulare quelli chì campanu in campi di rifugiati. Hà estensu ancu aiuti finanziarii è borse di studiu à i ghjovani chì vulianu studià in Arabia Saudita è in Occidente. | |
| Al-Mujaydil: Al-Mujaydil (in arabu: المْجيدل era un paese arabo-palestinu situatu à 6 km à suduveste di Nazareth. Al-Mujaydil era una di e poche cità chì hà ottenutu u statutu di cunsigliu lucale da u guvernu Mandatoriu di Palestina. In u 1945, u paese avia una populazione di 1.900 è una superficia tutale di 18.836 dunams - in gran parte di pruprietà araba. A pupulazione era in parte cristiana è a cità cuntene una chjesa è un monasteru cattolici romani. | |
| Club Al-Mujazzal: Al Mujazzal Club hè una squadra di football di l'Arabia Saudita basata in Al Majma'ah chì ghjoca attualmente in a Prima Divisione Saudita. U so stadiu di casa hè King Salman Sport City Stadium. | ![]() |
| Club Al-Mujazzal: Al Mujazzal Club hè una squadra di football di l'Arabia Saudita basata in Al Majma'ah chì ghjoca attualmente in a Prima Divisione Saudita. U so stadiu di casa hè King Salman Sport City Stadium. | ![]() |
| Al-Mujaydil: Al-Mujaydil (in arabu: المْجيدل era un paese arabo-palestinu situatu à 6 km à suduveste di Nazareth. Al-Mujaydil era una di e poche cità chì hà ottenutu u statutu di cunsigliu lucale da u guvernu Mandatoriu di Palestina. In u 1945, u paese avia una populazione di 1.900 è una superficia tutale di 18.836 dunams - in gran parte di pruprietà araba. A pupulazione era in parte cristiana è a cità cuntene una chjesa è un monasteru cattolici romani. | |
| Al-Maqdisi: Shams al-Dīn Abū ʿAbd Allāh Muḥammad ibn Aḥmad ibn Abī Bakr al-Maqdisī , più cunnisciutu cum'è al-Maqdisī o al-Muqaddasī , era un geografu arabu medievale, autore di Aḥsan al-taqāsīm fī maʿrifat al-aqālīm , è ancu autore di u libru, Description of Syria . Hè unu di i primi figuri storichi cunnisciuti à identificassi da sè stessu cum'è Palestinianu durante i so viaghji. | |
| Al-Mukafih: Al-Mukafih era un ghjurnale settimanale cumunistu in lingua araba publicatu da Casablanca, in Maroccu. | |
| Mukalla: Mukalla hè un portu maritimu è a capitale di u più grande guvernatore di u Yemen, Hadhramaut. A cità si trova in a parti miridiunali di a penisula araba annantu à u golfu di Aden, annantu à e sponde di u mare Arabicu, à circa 480 chilometri à l'est di Aden. Hè u portu u più impurtante in Hadhramaut è a quinta cità più grande di u Yemen, cù una populazione di circa 300.000 abitanti. A cità hè servita da l'Aeroportu Riyan vicinu. | |
| Al-Mukharram: Al-Mukharram , cunnisciuta ancu cum'è Mukharram al-Fawqani hè una piccula cità in u centru di a Siria, capitale di u distrettu di al-Mukharram, chì face parte amministrativamente di u Governatoratu di Homs, situata à 42 chilometri à u nordeste di Homs. | |
| Distrittu Al-Mukharram: U Distrettu Al-Mukharram hè un distrettu di u guvernatu di Homs in Siria centrale. U centru amministrativu hè a cità di al-Mukharram. À u censu di u 2004, u distrettu avia una populazione di 52 068 abitanti. | |
| Al-Mukharram: Al-Mukharram , cunnisciuta ancu cum'è Mukharram al-Fawqani hè una piccula cità in u centru di a Siria, capitale di u distrettu di al-Mukharram, chì face parte amministrativamente di u Governatoratu di Homs, situata à 42 chilometri à u nordeste di Homs. | |
| Al-Mukharram al-Tahtani: Al-Mukharram al-Tahtani hè un paese in Siria centrale, chì face parte amministrativamente di u guvernatu di Homs, situatu à nordeste di Homs. E località vicine includenu Ayn al-Niser à punente, Umm al-Amad à sudueste, al-Mukharram à sudeste è Danibah è Khunayfis à nordu. Sicondu u Bureau Centrale di Statistiche di Siria (CBS), al-Mukharram al-Tahtani avia una populazione di 3.035 in u censimentu di u 2004. | |
| Al-Mukhayzin: Al-Mukhayzin era un paese arabu palestinese in u subdistrittu Ramle. Hè stata spupulata durante a Guerra Civile 1947-48 in Palestina ubligatoria u 20 d'aprile di u 1948, da a Brigata Givati di l'Operazione Har'el. Era situatu à 10 km à suduveste di Ramla. | |
| Ibn Sidah: Abū'l-Ḥasan ʻAlī ibn Ismāʻīl , cunnisciutu cum'è Ibn Sīdah , o Ibn Sīdah'l-Mursī , (c.1007-1066), era un linguistu, filologu è lessicografu di l'Arabu Classicu d'Andalusia. Hà compilatu l'enciclopedia al-Kitāb al-Mukhaṣṣaṣ (المخصص) (Libru di e Custanze) è u dizziunariu di lingua araba Al-Muḥkam wa-al-muḥīt al-aʻẓam (U grande è cumpletu arbitru ". I so contributi à e scienze di a lingua literatura è logica eranu cunsidarevuli. | |
| Al-Mukhtabi'Ah: Al-Mukhtabi'ah hè un paese in u Yemen orientale. Si trova in u guvernatu di Hadhramaut. U nome significa "u locu piattu" in arabu. | |
| Al-Mukhtabi'Ah: Al-Mukhtabi'ah hè un paese in u Yemen orientale. Si trova in u guvernatu di Hadhramaut. U nome significa "u locu piattu" in arabu. | |
| Mukhtar al-Thaqafi: Al-Mukhtar ibn Abi Ubayd Al-Thaqafi era un rivoluzionariu pro-Alid basatu in Kufa, chì guidò una ribellione contr'à u califfatu di l'Omeia in u 685 è guvernò nantu à a maiò parte di l'Iraq per diciottu mesi durante a Seconda Fitna. | |
| Mukhtar al-Thaqafi: Al-Mukhtar ibn Abi Ubayd Al-Thaqafi era un rivoluzionariu pro-Alid basatu in Kufa, chì guidò una ribellione contr'à u califfatu di l'Omeia in u 685 è guvernò nantu à a maiò parte di l'Iraq per diciottu mesi durante a Seconda Fitna. | |
| Mukhtar al-Kunti: Sidi al-Mukhtar ibn Ahmad al-Kunti (1729-1811) hè statu un primu 'alim di u muvimentu Qadiriyya in u Sudan Occidentale chì hà avutu un rolu impurtante in a prumuzione di a diffusione di l'Islam in Africa Occidentale in u XIX seculu. | |
| Al-Mukhtar al-Qasim: Al-Mukhtar al-Qasim era un imam di u statu Zaidi in Yemen, chì hà tenutu o rivendicatu u putere da 936 à 956. | |
| Mukhtar al-Thaqafi: Al-Mukhtar ibn Abi Ubayd Al-Thaqafi era un rivoluzionariu pro-Alid basatu in Kufa, chì guidò una ribellione contr'à u califfatu di l'Omeia in u 685 è guvernò nantu à a maiò parte di l'Iraq per diciottu mesi durante a Seconda Fitna. | |
| Mukhtar al-Thaqafi: Al-Mukhtar ibn Abi Ubayd Al-Thaqafi era un rivoluzionariu pro-Alid basatu in Kufa, chì guidò una ribellione contr'à u califfatu di l'Omeia in u 685 è guvernò nantu à a maiò parte di l'Iraq per diciottu mesi durante a Seconda Fitna. | |
| Scola islamica Al-Mukmin: U internatu islamicu Al-Mukmin cunnisciutu ancu Pesantren Al-Mukmin è Pondok Ngruki , hè un pesantren situatu in Ngruki, una periferia di a cità di Surakarta, Java Centrale, Indonesia. Hè stata fundata in 1972 da u presuntu "capu spirituale" di Jemaah Islamiah, Abu Bakar Bashir, è da Abdullah Sungkar. L'attività di Al-Mukmin era inizialmente limitata à discussione religiosa dopu dhuhr . Dopu un interessu crescente, i fundatori anu allargatu Al-Mukmin in una madrasa è dopu in un pesantren . Attualmente accoglie più di 2000 studenti di età trà 12 è 18 anni. | |
| Al-Muktafi: Abū Muḥammad ʿAlī ibn Aḥmad , più cunnisciutu da u so nome regnale al-Muktafī bi-llāh , era u califfu di u califfatu abbasidu da u 902 à u 908. Più liberale è sedentariu ch'è u so babbu militaristu al-Mu'tadid, al-Muktafi hà continuatu essenzialmente e so pulitiche, ancu se a maiò parte di a cumpurtamentu attuale di u guvernu hè stata lasciata à i so visires è ufficiali. U so regnu hà vistu a scunfitta di i Qarmati di u Desertu Sirianu, è a reincorporazione di l'Egittu è di e parti di Siria guvernate da a dinastia Tulunida. A guerra cù l'Imperu Bizantinu hà continuatu cù un successu alternante, ancu se l'Arabi anu ottenutu una vittoria impurtante in u Saccu di Saloniccu in 904. A so morte in 908 hà apertu a strada per l'installazione di un debule sovranu, al-Muqtadir, da a burocrazia di u palazzu, è cuminciò a calata terminale di u califfatu abbasidu. | |
| Moschea Al-Muktafi Billah Shah: A Moschea Al-Muktafi Billah Shah hè a moschea reale muderna di Terengganu, Malesia. Si trova à Kampung Ladang, Kuala Terengganu. A custruzzione di a muschea hà iniziatu in u 1981 è a muschea hè stata compia in u 1984. A muschea hè stata ufficialmente aperta in settembre di u 1984 da u sultanu Sultanu di Terengganu Almarhum Sultan Mahmud Al-Muktafi Billah Shah. U novu Mausoleu Reale hè à poca distanza da a muschea. | |
| Makuria: Makuria era un regnu nubianu situatu in ciò chì hè oghje u Sudan di u Nordu è u Sud di l'Egittu. Makuria urigginariamente hà cupartu a zona longu u fiume Nilu da a Terza Cataratta à qualchì parte à u sudu di Abu Hamad è ancu in parte di u nordu di Kordofan. A so capitale era Dongola, è u regnu hè qualchì volta cunnisciutu cù u nome di a so capitale. | ![]() |
| Al-Mulathameen: A Brigata Al-Mulathameen era un'organizazione militante terrorista attiva in Africa di u Nordu è di l'Ovest fundata è guidata da Mokhtar Belmokhtar chì era prima membru di Al-Qaeda in u Maghreb islamicu. In u 2013 Al-Mulathameen s'hè fusionatu cù u Muvimentu per l'Unità è a Jihad in Africa Occidentale per furmà Al-Mourabitoun. In 2017 Al-Mourabitoun s'hè fusionatu cù a filiale sahariana di Al-Qaeda in u Maghreb islamicu, Ansar Dine è u Fronte di Liberazione Macina per furmà Jama'at Nasr al-Islam wal Muslimin. | |
| Al-Mulathameen: A Brigata Al-Mulathameen era un'organizazione militante terrorista attiva in Africa di u Nordu è di l'Ovest fundata è guidata da Mokhtar Belmokhtar chì era prima membru di Al-Qaeda in u Maghreb islamicu. In u 2013 Al-Mulathameen s'hè fusionatu cù u Muvimentu per l'Unità è a Jihad in Africa Occidentale per furmà Al-Mourabitoun. In 2017 Al-Mourabitoun s'hè fusionatu cù a filiale sahariana di Al-Qaeda in u Maghreb islamicu, Ansar Dine è u Fronte di Liberazione Macina per furmà Jama'at Nasr al-Islam wal Muslimin. | |
| Al-Mulk: al-Mulk hè u 67imu capitulu (surà) di u Quran, cumpostu da 30 versi. A surata sottulinea chì nisun individuu pò impone a so vuluntà à un altru; pò guidà solu è dà un esempiu (67:26). | ![]() |
| Gruppu Al-Mulla: U Gruppu Al Mulla hè un gruppu d'imprese privatu diversificatu basatu in u Statu di Kuwait cù operazioni in 8 paesi. Incù oltre 15.000 impiegati chì travaglianu in più di 40+ imprese, Al Mulla Group hà oghje affiliazioni cù più di 200 marchi è cumpagnie internaziunali di punta. L'operazioni di u Gruppu includenu distribuzione è manutenzione di attrezzature automobilistiche è pesanti, cuntratture elettromeccaniche, custruzzioni civili, energia, fabbricazione, finanzamentu per i cunsumatori è corporativi, investimenti, assicurazioni, sanità, educazione, immubiliare, automazione d'uffiziu è distribuzione di prudutti industriali, locazione è locazione di veiculi è attrezzature pesanti, è servizii di scambiu di soldi. | |
| Al-Mu'minoon: Al-Mu'minun hè u 23imu capitulu (sūrah) di u Coranu cù 118 versi (āyāt). In quantu à u tempu è u cuntestu contextuale di a supposta revelazione, hè una "Surah Meccan" precedente, chì significa chì si pensa chì hè statu revelatu in a Mecca, invece di più tardi in Medina. | ![]() |
| A Notte di Contà l'Anni: A Notte di Contà l'Anni , esciuta ancu in arabu cum'è A Mummia , hè un filmu egizianu di u 1969 è u solu filmu direttu da Shadi Abdel Salam. U film hè statu sceltu cum'è entrata egiziana per u Migliu Film di Lingua Straniera à i 43rd Premii di l'Accademia, ma ùn hè statu accettatu cum'è candidatu. | |
| Al-Mumtahanah: Al-Mumtaḥanah hè u 60esimu capitulu ( sura ) di u Quran, una sura Medinan cù 13 versi. | |
| Al-Mumtahanah: Al-Mumtaḥanah hè u 60esimu capitulu ( sura ) di u Quran, una sura Medinan cù 13 versi. | |
| Al-Mumtahanah: Al-Mumtaḥanah hè u 60esimu capitulu ( sura ) di u Quran, una sura Medinan cù 13 versi. | |
| Al-Mumtahanah: Al-Mumtaḥanah hè u 60esimu capitulu ( sura ) di u Quran, una sura Medinan cù 13 versi. | |
| Kellia: Kellia , chjamatu "u desertu più internu", era una cumunità monastica cristiana egiziana di u IVu seculu sparta in parechji chilometri quadrati in u desertu di Nitrianu. Era unu di i trè centri di attività monastica in a regione, cù Nitria è Scetis. Hè chjamatu al-Muna in arabu è hè statu abitatu finu à u IX seculu. Solu i siti archeologichi ci fermanu oghje. | |
| Al-Munafiqun: L'Ipocriti hè u 63imu capitulu (sura) di u Coranu cù 11 versi. Quasi tuttu u capitulu hè cunservatu in u testu inferiore Ṣan'ā'1. | ![]() |
| Al-Munafiqun: L'Ipocriti hè u 63imu capitulu (sura) di u Coranu cù 11 versi. Quasi tuttu u capitulu hè cunservatu in u testu inferiore Ṣan'ā'1. | ![]() |
| Al-Munafiqun: L'Ipocriti hè u 63imu capitulu (sura) di u Coranu cù 11 versi. Quasi tuttu u capitulu hè cunservatu in u testu inferiore Ṣan'ā'1. | ![]() |
| Muhammad Al-Munajjid: Muhammad Saalih Al-Munajjid hè un eruditu islamicu palestinu-sauditu di nascita siriana, cunsideratu un studiosu rispettatu in u muvimentu salafista; è fundatore di u situ web fatwa IslamQA, unu di i siti web islamici più famosi, è u situ web più famosu di u mondu nantu à u tema. di l'Islam in generale. | |
| Al-Munakhal: Al-Munakhal al-Yashkuri chì u so veru nome hè 'Amr ibn Mas'ud al-Yashkuri era un pueta è marinaru arabu pre-islamicu. Cunnisciuta per a cumpusizione di u puema Fatat al-Qasr è per avè avutu una relazione cù a principessa Lakhmid Hind bint 'Amr figlia di l'anzianu rè' Amr ibn Hind, è a regina al-Mutajareda, a moglia di u rè al-Nu'man III . | |
| Al-Munaqqab: Al-Munaqqab hè un paese in u distrettu Hamdan di u guvernatu di Sanaa, in u Yemen. Si trova à u nordu di a strada trà Sanaa è Shibam Kawkaban, è hè custruita nantu à una piccula collina di rocca vulcanica porosa, cù alcune case chì sò custruite direttamente in a collina. Era u situ di una furtezza minuraria durante a fine di u Medievu è in u primu periodu mudernu, è hè menzionatu per a prima volta in i registri storichi in u 683 AH. | |
| Monastir, Tunisia: Monastir , chjamata ancu Mistīr , hè una cità nantu à a costa centrale di a Tunisia, in a zona di u Sahel, à circa 20 chilometri à u sudu di Sousse è 162 chilometri à u sudu di Tunisi. Tradizionalmente un portu di pesca, Monastir hè oghje una grande stazione turistica. A so populazione hè di circa 93.306. Hè a capitale di u guvernatu di Monastir. | |
| Al-Munawi: Muhammad 'Abd al-Ra'uf al-Munawi , era un eruditu islamicu di u periodu ottomanu di u Cairo, cunnisciutu per e so opere nantu à a storia antica di l'Islam è a storia di u Sufisimu in Egittu. Era un discepulu di al-Sha`rani. Autore di Tawqīf ʿalā Muhammāt al-Taʿārīf . | |
| Al-Mundhir: Al-Mundhir , chì significa "l'avvertitore", ellenizatu cum'è Alamoundaros è latinizatu cum'è Alamundarus è Alamoundaras , pò riferisce à:
| |
| Al-Mundhir: Al-Mundhir , chì significa "l'avvertitore", ellenizatu cum'è Alamoundaros è latinizatu cum'è Alamundarus è Alamoundaras , pò riferisce à:
| |
| Al-Mundhir ibn Yahya al-Tujibi: Al-Mundhir I ibn Yahya al-Tujibi hè statu u primu capu di i Banu Tujib à guvernà a cità di Saragozza indipindente da u cuntrollu da u Califfatu di Cordoba, fundendu a Taifa di Saragozza. Hà guvernatu da u 1018 à u 1021. | |
| Al-Mundhir ibn Yahya: Al-Mundhir II ibn Yahya ibn al-Mundhir Mu'azz al-Dawlah era u terzu capu di u gruppu Banu Tujib. Hà guvernatu a Taifa di Saragozza da u 1029 à u 1039. | |
| Al-Mundhir III ibn al-Harith: Al-Mundhir ibn al-Ḥārith , cunnisciutu in e fonti greche cum'è (Flavios) Alamoundaros , hè statu u rè di l'Arabi Ghassanidi da u 569 à u 581. Un figliolu di Al-Harith ibn Jabalah, hà succedutu à u babbu tramindui in a regalità nantu à a so tribù è cum'è capu di i clienti arabi è alliati di l'Imperu Bizantinu in Oriente, cù u rangu di patriciu . Malgradu e so vittorie annantu à i rivali Lakhmidi sustinuti da i Persiani, in tuttu u regnu di Mundhir e so relazioni cù Bizanziu sò state tiepide per via di u so fermu Miafisitisimu. Questu hà purtatu à una rumpitura cumpleta di l'alleanza in 572, dopu chì Mundhir hà scupertu i piani bizantini per assassinallu. E relazioni sò state ristabilite in u 575 è Mundhir hà assicuratu da l'imperatore bizantinu sia a ricunniscenza di u so statutu regale sia un impegnu di tolleranza versu a chjesa Miaphysite. | |
| Al-Mundhir III ibn al-Nu'man: Al-Mundhir III ibn al-Nu'man , cunnisciutu ancu cum'è Al-Mundhir ibn Imri 'al-Qays hè statu u rè di i Lakmidi in u 503 / 505-554. | |
| Al-Mundhir IV ibn al-Mundhir: Al-Mundhir IV ibn al-Mundhir era u rè di l'Arabi Lakhmidi in 575-580. | |
| Al-Mundhir IV ibn al-Mundhir: Al-Mundhir IV ibn al-Mundhir era u rè di l'Arabi Lakhmidi in 575-580. | |
| Al-Mundhir I ibn al-Nu'man: Al-Mundhir ibn al-Nuʿmān era u settimu rè Lakhmid (418-461). U nome di a so mamma era Hind bint Zayd-Manāt ibn Zayd-Allah al-Ghassani, è u so babbu era al-Nu'man I. | ![]() |
| Munzir ibn Sawa Al-Tamimi: Munzir ibn Sawa Al-Tamimi era u guvernatore di l'Imperu Sasanianu Persianu di u Bahrain storicu, a costa orientale di a penisula araba di fronte à Tihamah. | |
| Al-Mundhir III ibn al-Nu'man: Al-Mundhir III ibn al-Nu'man , cunnisciutu ancu cum'è Al-Mundhir ibn Imri 'al-Qays hè statu u rè di i Lakmidi in u 503 / 505-554. | |
| Al-Mundhir di Cordova: Al-Mundhir era emiru di Cordoba da u 886 à u 888. Era membru di a dinastia omeia di Al-Andalus, u figliolu di Muhamad bin Abd al-Rahman. | |
| Al-Mundhir I ibn al-Nu'man: Al-Mundhir ibn al-Nuʿmān era u settimu rè Lakhmid (418-461). U nome di a so mamma era Hind bint Zayd-Manāt ibn Zayd-Allah al-Ghassani, è u so babbu era al-Nu'man I. | ![]() |
| Al-Mundhir ibn Yahya: Al-Mundhir II ibn Yahya ibn al-Mundhir Mu'azz al-Dawlah era u terzu capu di u gruppu Banu Tujib. Hà guvernatu a Taifa di Saragozza da u 1029 à u 1039. | |
| Al-Mundhir ibn Yahya al-Tujibi: Al-Mundhir I ibn Yahya al-Tujibi hè statu u primu capu di i Banu Tujib à guvernà a cità di Saragozza indipindente da u cuntrollu da u Califfatu di Cordoba, fundendu a Taifa di Saragozza. Hà guvernatu da u 1018 à u 1021. | |
| Al-Mundhir di Cordova: Al-Mundhir era emiru di Cordoba da u 886 à u 888. Era membru di a dinastia omeia di Al-Andalus, u figliolu di Muhamad bin Abd al-Rahman. | |
| Al-Mundhir di Cordova: Al-Mundhir era emiru di Cordoba da u 886 à u 888. Era membru di a dinastia omeia di Al-Andalus, u figliolu di Muhamad bin Abd al-Rahman. | |
| Al-Mundhir di Hira: Al-Mundhir di Hira pò riferisce à unu di i quattru guvernatori Lakhmid di al-Hira:
| |
| Al-Mundhir di Hira: Al-Mundhir di Hira pò riferisce à unu di i quattru guvernatori Lakhmid di al-Hira:
| |
| Al-Munir: Al-Munir era una rivista islamica, scritta in arabu-malese, publicata in Padang da u 1911 finu à u 1915. Inaugurata da l'iniziativa di Abdullah Ahmad à l'iniziu di aprile di u 1911, Al-Munir era listatu cum'è i primi media islamici in Indonesia. A rivista era spessu associata à a rivista Al-Imam publicata sottu a direzzione di Sheikh Tahir Jalaluddin in Singapore durante u 1906-1909. In più di Abdullah Ahmad, parechji persunaghji religiosi cum'è Abdul Karim Amrullah, Muhammad Thaib Umar è Sutan Muhammad Salim sò stati arregistrati in i ranghi di u redazziunale. | |
| Moncef Marzouki: Mohamed Moncef Marzouki hè un puliticu tunisinu chì hè statu presidente di Tunisia da u 2011 à u 2014. Attraversu a so carriera hè statu militante per i diritti umani, medicu è puliticu. U 12 di dicembre di u 2011, hè statu elettu presidente di a Tunisia da l'Assemblea custituente. | |
| Al Muntada: Al Muntada hè una sucietà Bahrain creata da accademici, ghjurnalisti è imprenditori per prumove u liberalisimu in u Regnu. | |
| Al-Muntada al-Adabi: al-Muntada al-Adabia era una urganizazione creata in l'ultimi anni di l'Imperu Ottumanu per prumove a cultura araba. I so scopi dichjarati publicamente ùn eranu pulitichi, ma hè diventatu un incubatore per u muvimentu naziunalistu arabu in crescita. | |
| Al-Muntafiq: Al-Muntafiq hè una grande confederazione tribale araba di u sudu di l'Iraq è di u Kuwait. I membri di a cunfederazione tribale Muntafiq sò a più grande è influente cumunità sciita irachena. E tribù di a cunfederazione si sò stallate principalmente in Baghdad è in pruvincie meridionali di l'Iraq. A maggior parte di i Iraqi Shia vene da a confederazione tribale Muntafiq, a cunfederazione ùn hè micca omogenea in termini di setta / religione. Seculi di matrimoniu è intricciatu anu creatu tribù sunnite-sciite miste. Dunque, una minorità di tribù individuali in a cunfederazione hè sunnita. In generale, hè quasi impussibile di delineare quale hè, è chì ùn face micca parte di u Muntafiq. Tuttavia, a maggior parte di i sciiti iracheni sò membri di u Muntafiq. | |
| Al-Muntakhab al-Hasan: Al-Muntakhab al-Hasan era un imam di u statu Zaidi in Yemen in u periodu 934-936. Era u quartu guvernatore di a Dinastia Rassida | |
| Nomi di Diu in l'Islam: In l'Islam, si crede chì Diu abbia 99 nomi in u Quran, cunnisciuti cum'è i 99 Nomi di Diu . | |
| Khirbat al-Muntar: Khirbat al-Muntar era un paese arabu palestinianu in u subdistrittu di Safad. Hè statu spupulatu durante a Guerra Arabo-Israeliana di u 1948 da u Primu Battaglione di Palmach è da a Oded Brigata di l'Operazione Yiftach dopu a resistenza da l'armata siriana. Era situatu à 8,5 km à l'est di Safad. | |
| Al-Muntasir: Abu Ja'far Muhammad , più cunnisciutu da u so titulu regnante al-Muntasir bi-llah hè statu u califfu di u califfatu abbasidu da u 861 à u 862, durante l '"Anarchia à Samarra". Hè statu precedutu da al-Mutawakkil è succedutu da al-Musta'in. | |
| Brigata Muntasir Billah: A Divisione Muntasir Billah , cunnisciuta ancu cù u so nome uriginale Muntasir Billah Brigade , hè una milizia di l'armata Siria Libera Turchmana di etnia predominantemente etnica chì hà participatu à a Guerra Civile Siriana. Una di e formazioni pro-turche più impurtanti in a FSA, u gruppu hà combattutu in a battaglia di Aleppu (2012-2016) è altre campagne in u guvernatu di Aleppu contr'à u guvernu sirianu, ISIL, è l'SDF. L'urigine esatta di l'attuale Brigata Muntasir Billah ùn hè micca chjara, è hè pussibule ch'ella sia uriginata cum'è restu di un gruppu ribellu chì era statu attivu in u Governatoratu di Raqqa finu à esse sottumessu da u Fronte al-Nusra è ISIL in 2013. | |
| Brigata Muntasir Billah: A Divisione Muntasir Billah , cunnisciuta ancu cù u so nome uriginale Muntasir Billah Brigade , hè una milizia di l'armata Siria Libera Turchmana di etnia predominantemente etnica chì hà participatu à a Guerra Civile Siriana. Una di e formazioni pro-turche più impurtanti in a FSA, u gruppu hà combattutu in a battaglia di Aleppu (2012-2016) è altre campagne in u guvernatu di Aleppu contr'à u guvernu sirianu, ISIL, è l'SDF. L'urigine esatta di l'attuale Brigata Muntasir Billah ùn hè micca chjara, è hè pussibule ch'ella sia uriginata cum'è restu di un gruppu ribellu chì era statu attivu in u Governatoratu di Raqqa finu à esse sottumessu da u Fronte al-Nusra è ISIL in 2013. | |
| Munti Judi: U monte Judi , cunnisciutu ancu cù u nome di Qardū , hè l' apobaterione di Noè o "Locu di Discendenza", u locu induve l'Arca hè venuta à ripusà dopu à u Grande Dilluviu, secondu a tradizione cristiana assai antica è islamica. | |
| Munti Judi: U monte Judi , cunnisciutu ancu cù u nome di Qardū , hè l' apobaterione di Noè o "Locu di Discendenza", u locu induve l'Arca hè venuta à ripusà dopu à u Grande Dilluviu, secondu a tradizione cristiana assai antica è islamica. | |
| Al-Munafiqun: L'Ipocriti hè u 63imu capitulu (sura) di u Coranu cù 11 versi. Quasi tuttu u capitulu hè cunservatu in u testu inferiore Ṣan'ā'1. | ![]() |
| Moncef Marzouki: Mohamed Moncef Marzouki hè un puliticu tunisinu chì hè statu presidente di Tunisia da u 2011 à u 2014. Attraversu a so carriera hè statu militante per i diritti umani, medicu è puliticu. U 12 di dicembre di u 2011, hè statu elettu presidente di a Tunisia da l'Assemblea custituente. | |
| U Libru Compendiu nantu à u Calculu per Cumplimentu è Bilanciamentu: U Compendious Book on Calculation by Completion and Balancing , cunnisciutu ancu cum'è Al-Jabr (ٱلْجَبْر), hè un trattatu matematicu arabu annantu à l'algebra scrittu da u Polymath Muḥammad ibn Mūsā al-Khwārizmī intornu à u 820 CE mentre era in a capitale abbasida di Baghdad, l'Iraq mudernu. Al-Jabr era un travagliu di primura in a storia di a matematica, stabilendu l'algebra cum'è una disciplina indipendente, è cù u termine "algebra" stessu derivatu da Al-Jabr . | |
| Al-Muqaddamiyah Madrasa: Al-Muqaddamiyah Madrasa hè un cumplessu di madrasa in Aleppu, Siria. | |
| Muqaddas: Muqaddas hè una parolla araba chì significa "santificatu". | |
| Al-Maqdisi: Shams al-Dīn Abū ʿAbd Allāh Muḥammad ibn Aḥmad ibn Abī Bakr al-Maqdisī , più cunnisciutu cum'è al-Maqdisī o al-Muqaddasī , era un geografu arabu medievale, autore di Aḥsan al-taqāsīm fī maʿrifat al-aqālīm , è ancu autore di u libru, Description of Syria . Hè unu di i primi figuri storichi cunnisciuti à identificassi da sè stessu cum'è Palestinianu durante i so viaghji. | |
| Al-Maqdisi: Shams al-Dīn Abū ʿAbd Allāh Muḥammad ibn Aḥmad ibn Abī Bakr al-Maqdisī , più cunnisciutu cum'è al-Maqdisī o al-Muqaddasī , era un geografu arabu medievale, autore di Aḥsan al-taqāsīm fī maʿrifat al-aqālīm , è ancu autore di u libru, Description of Syria . Hè unu di i primi figuri storichi cunnisciuti à identificassi da sè stessu cum'è Palestinianu durante i so viaghji. | |
| Muqaddimah: U Muqaddimah , ancu cunnisciutu cum'è Muqaddimah di Ibn Khaldun o Prolegomeni di Ibn Khaldun , hè un libru scrittu da u storicu arabu Ibn Khaldun in u 1377 chì registra una prima vista di a storia universale. Alcuni pensatori moderni u vedenu cum'è u primu travagliu chì tratta di e scienze sociali di a sociologia, a demografia è a storia culturale. U Muqaddimah tratta ancu di teologia islamica, storiografia, filosofia di storia, economia, teoria pulitica è ecologia. Hè statu ancu discrittu cum'è un precursore o un primu riprisentante di u darwinisimu suciale, è di u darwinisimu. | |
| Muqaddimah: U Muqaddimah , ancu cunnisciutu cum'è Muqaddimah di Ibn Khaldun o Prolegomeni di Ibn Khaldun , hè un libru scrittu da u storicu arabu Ibn Khaldun in u 1377 chì registra una prima vista di a storia universale. Alcuni pensatori moderni u vedenu cum'è u primu travagliu chì tratta di e scienze sociali di a sociologia, a demografia è a storia culturale. U Muqaddimah tratta ancu di teologia islamica, storiografia, filosofia di storia, economia, teoria pulitica è ecologia. Hè statu ancu discrittu cum'è un precursore o un primu riprisentante di u darwinisimu suciale, è di u darwinisimu. | |
| Muqaddimah: U Muqaddimah , ancu cunnisciutu cum'è Muqaddimah di Ibn Khaldun o Prolegomeni di Ibn Khaldun , hè un libru scrittu da u storicu arabu Ibn Khaldun in u 1377 chì registra una prima vista di a storia universale. Alcuni pensatori moderni u vedenu cum'è u primu travagliu chì tratta di e scienze sociali di a sociologia, a demografia è a storia culturale. U Muqaddimah tratta ancu di teologia islamica, storiografia, filosofia di storia, economia, teoria pulitica è ecologia. Hè statu ancu discrittu cum'è un precursore o un primu riprisentante di u darwinisimu suciale, è di u darwinisimu. | |
| Muqaddimah: U Muqaddimah , ancu cunnisciutu cum'è Muqaddimah di Ibn Khaldun o Prolegomeni di Ibn Khaldun , hè un libru scrittu da u storicu arabu Ibn Khaldun in u 1377 chì registra una prima vista di a storia universale. Alcuni pensatori moderni u vedenu cum'è u primu travagliu chì tratta di e scienze sociali di a sociologia, a demografia è a storia culturale. U Muqaddimah tratta ancu di teologia islamica, storiografia, filosofia di storia, economia, teoria pulitica è ecologia. Hè statu ancu discrittu cum'è un precursore o un primu riprisentante di u darwinisimu suciale, è di u darwinisimu. | |
| Al-Muqanna: Hashim , più cunnisciutu cum'è al-Muqanna ' hè statu u capu di una rivolta antiislamica chì hà dichjaratu di esse prufeta, è hà fundatu una religione chì era un mischju di zoroastrisimu è Islam. Era un chimicu, è unu di i so esperimenti hà causatu una splusione induve una parte di u so visu hè stata brusgiata. Per u restu di a so vita hà adupratu un velu è cusì hè statu cunnisciutu cum'è "al-Muqanna " . Said Nafisi è Arian-Pour anu scrittu annantu à ellu in l'armate "Khorrām-Dīnān". | |
| Al-Muqanna: Hashim , più cunnisciutu cum'è al-Muqanna ' hè statu u capu di una rivolta antiislamica chì hà dichjaratu di esse prufeta, è hà fundatu una religione chì era un mischju di zoroastrisimu è Islam. Era un chimicu, è unu di i so esperimenti hà causatu una splusione induve una parte di u so visu hè stata brusgiata. Per u restu di a so vita hà adupratu un velu è cusì hè statu cunnisciutu cum'è "al-Muqanna " . Said Nafisi è Arian-Pour anu scrittu annantu à ellu in l'armate "Khorrām-Dīnān". | |
| Mukataa: Mukataʿa hè una parolla araba per a sede o centru amministrativu. Mukataas sò stati principalmente custruiti durante u Mandatu Britannicu cum'è forti Tegart è sò stati aduprati sia cum'è centri di u guvernu britannicu sia cum'è abitazioni per u persunale amministrativu britannicu. Alcuni Mukataas includevanu ancu stazioni di polizia è prigiò. Dopu à a partenza di i britannichi, l'edifizii funziunavanu spessu di manera simile sottu à i Ghjurdani, è dopu da l'Israele. | |
| Muqattaʿat: E lettere misteriose sò cumbinazioni trà una è cinque lettere arabe chì figuranu à l'iniziu di 29 di i 114 capituli (surate) di u Quran subitu dopu à a frase islamica Bismillāh E lettere sò ancu cunnisciute cum'è fawātiḥ (فَوَاتِح) o "aperturi" postu chì formanu u versu d'apertura di e so rispettivi surate. | ![]() |
| Resistenza Siriana: A Resistenza Siriana , prima cunnisciuta cum'è u Fronte Populare per a Liberazione di i Sanjak di Iskandarun , hè un gruppu militare armatu sirianu pro-guvernu chì opera in u norduveste di a Siria, rivendicendu un'ideulugia marxista-leninista. | |
| Al-Muqawqis: Al-Muqawqis hè citatu in a storia islamica cum'è un capu di l'Egittu, chì currisponde cù u prufeta islamicu Maumettu. Hè spessu identificatu cù Cyrus, Patriarca d'Alessandria, chì hà amministratu l'Egittu per nome di l'Imperu Bizantinu Cristianu. Tuttavia, sta identificazione hè sfidata cum'è basata nantu à supposizioni insostenibili. Una vista alternativa identifica al-Muqawqis cù u guvernatore sassanide d'Egittu. Era un omu grecu è era cunnisciutu cum'è Kirolos, capimachja di i Copti. | |
| Al-Muqayṭiʽ: Al-Muqayṭiʽ (المقيطع) hè un paese di a pruvincia di a Mecca, in l'Arabia Saudita occidentale. | |
| Miqdadiyah: Miqdadiyah hè una cità in u guvernatu di Diyala in Iraq. A so populazione hè un mischju di Arabi, Turchensi è Curdi. A cità si trova à circa 80 km à nordeste di Baghdad è à 30 km à nordeste di Baquba. | |
| Distrittu Al-Miqdadiya: U Distrettu Al-Muqdadiya hè unu di i distretti di u Governatoratu di Diyala, in Iraq. | |
| Ibn Hayyan: Abū Marwān Ḥayyān ibn Khalaf ibn Ḥusayn ibn Ḥayyān al-Qurṭubī (987-1075), generalmente cunnisciutu cum'è Ibn Hayyan , era un storicu musulmanu di Al-Andalus. | |
| Al-Muqtadi: Al-Muqtadi (1056 - ferraghju 1094) hè statu u califfu abbasida in Bagdad da u 1075 à u 1094. Hà succedutu à u so missiavu califfu al-Qa'im in u 1075 cum'è vintisettesimu califfu abbasidu. | |
| Al-Muqtadir: Abu'l-Faḍl Jaʿfar ibn Ahmad al-Muʿtaḍid , più cunnisciutu da u so nome regnante al-Muqtadir bi-llāh , hè statu u diciottesimu califfu di u califfatu abbasidu da u 908 à u 932 CE, eccettu una breve deposizione à favore di al -Qahir in u 928. | |
| Ahmad al-Muqtadir: Ahmad ibn Sulayman al-Muqtadir era un membru di a famiglia Banu Hud chì guvernava a taifa islamica di Saragozza, in ciò chì hè oghje a Spagna, da u 1049 à u 1082. Era u figliolu di u precedente guvernatore, Al-Mustain I, Sulayman ibn Hud al-Judhami. | |
| Al-Muqtadir: Abu'l-Faḍl Jaʿfar ibn Ahmad al-Muʿtaḍid , più cunnisciutu da u so nome regnante al-Muqtadir bi-llāh , hè statu u diciottesimu califfu di u califfatu abbasidu da u 908 à u 932 CE, eccettu una breve deposizione à favore di al -Qahir in u 928. | |
| Al-Muqtafi: Al-Muqtafi hè statu u califfu abbasida in Baghdad da u 1136 à u 1160, succidendu à u so nipote al-Rashid, chì era statu ubligatu à abdicà da i slujucchi. A continuazione di a disunione è di e lotte trà i Turchi Seljuk hà permessu à Al-Muqtafi l'occasione di mantene micca solu a so autorità in Baghdad, ma ancu di estenderla in tuttu l'Iraq. | |
| Al-Muqtafi: Al-Muqtafi hè statu u califfu abbasida in Baghdad da u 1136 à u 1160, succidendu à u so nipote al-Rashid, chì era statu ubligatu à abdicà da i slujucchi. A continuazione di a disunione è di e lotte trà i Turchi Seljuk hà permessu à Al-Muqtafi l'occasione di mantene micca solu a so autorità in Baghdad, ma ancu di estenderla in tuttu l'Iraq. | |
| Lege palestinese: A lege palestinese hè a lege amministrata da l'Autorità Naziunale Palestinese in u territoriu secondu l'Accordi d'Oslo. Hà un statutu insolitamente inquietu, da 2019, per via di a storia giuridica cumplessa di a zona. A lege palestinese include assai di i regimi ghjuridichi è precetti utilizati in u territoriu governatu palestinese è amministrati da l'Autorità Palestinese è da Hamas, chì ùn hè micca un statu-nazione indipendente. | |
| Lege palestinese: A lege palestinese hè a lege amministrata da l'Autorità Naziunale Palestinese in u territoriu secondu l'Accordi d'Oslo. Hà un statutu insolitamente inquietu, da 2019, per via di a storia giuridica cumplessa di a zona. A lege palestinese include assai di i regimi ghjuridichi è precetti utilizati in u territoriu governatu palestinese è amministrati da l'Autorità Palestinese è da Hamas, chì ùn hè micca un statu-nazione indipendente. | |
| Baha al-Din al-Muqtana: Abu'l-Ḥasan ʿAlī ibn Aḥmad al-Sammuqī , più cunnisciutu cum'è Bahāʾ al-Dīn al-Muqtanā , era un missiunariu Isma'ili di u XI seculu, è unu di i principali capi di a religione drusa. A so prima vita hè oscura, ma pò esse statu un funziunariu fatimide. In u 1020 era unu di i principali discìpuli di u fundatore di a fede drusa, Hamza ibn Ali ibn Ahmad. A scumparsa di u califfu Fatimide al-Hakim bi-Amr Allah, cunsideratu da i Druzzi cum'è a manifestazione di Diu, in u 1021, hà inauguratu un periodu di persecuzione anti-Druzze. Al-Muqtana hà ripresu a direzzione di i resti di u muvimentu Druze in u 1027, è hà guidatu l'attività missionaria di e cumunità drus largamente sparse finu à u 1042, quandu hà publicatu a so epistola di addiu, in a quale hà annunziatu a so ritirata è a chjusura di u divinu. chjamate per via di l'imminenza di i tempi fini. I Druze sò stati dapoi una cumunità chjusa. L'epistuli di Al-Muqtana cumprenenu quattru di i sei libri di l'Scrittura Druze, l' Epistole di a Sapienza . | |
| Baha al-Din al-Muqtana: Abu'l-Ḥasan ʿAlī ibn Aḥmad al-Sammuqī , più cunnisciutu cum'è Bahāʾ al-Dīn al-Muqtanā , era un missiunariu Isma'ili di u XI seculu, è unu di i principali capi di a religione drusa. A so prima vita hè oscura, ma pò esse statu un funziunariu fatimide. In u 1020 era unu di i principali discìpuli di u fundatore di a fede drusa, Hamza ibn Ali ibn Ahmad. A scumparsa di u califfu Fatimide al-Hakim bi-Amr Allah, cunsideratu da i Druzzi cum'è a manifestazione di Diu, in u 1021, hà inauguratu un periodu di persecuzione anti-Druzze. Al-Muqtana hà ripresu a direzzione di i resti di u muvimentu Druze in u 1027, è hà guidatu l'attività missionaria di e cumunità drus largamente sparse finu à u 1042, quandu hà publicatu a so epistola di addiu, in a quale hà annunziatu a so ritirata è a chjusura di u divinu. chjamate per via di l'imminenza di i tempi fini. I Druze sò stati dapoi una cumunità chjusa. L'epistuli di Al-Muqtana cumprenenu quattru di i sei libri di l'Scrittura Druze, l' Epistole di a Sapienza . |
Sunday, March 28, 2021
Al-Muhtadi, Al-Muhtasib al-Mujahid Hamzah, Names of God in Islam
Subscribe to:
Post Comments (Atom)




No comments:
Post a Comment