| Fluoruru d'actinu: U fluoruru di Actiniu (AcF 3 ) hè un cumpostu inorganicu di attiniu è di fluoru. | |
| Ossidu di Actiniu (III): L'ossidu d'Attiniu (III) hè un cumpostu chimicu chì cuntene l'elementu radioattivu raru attiniu. Hà a formula Ac 2 O 3 . Hè simile à u so cumpusitu di lantanu currispundente, ossidu di lantanu (III), è cuntene attiniu in u statu d'ossidazione +3. L'ossidu di Actiniu ùn si pò cunfonde cun Ac 2 O (anidridu aceticu), induve Ac hè una abbreviazione di acetilu invece di u simbulu di l'elementu actiniu. | ![]() |
| Catena di decadenza: In a scienza nucleare, a catena di decadenza si riferisce à una seria di decadenze radioattive di diversi prudutti di decadenza radioattiva cum'è una serie sequenziale di trasformazioni. Hè cunnisciuta ancu cum'è "cascata radioattiva". A maiò parte di i radioisotopi ùn decadenu micca direttamente in un statu stabile, ma passanu piuttostu una seria di decadenze finu à chì finalmente si ghjunghje à un isotopu stabile. | |
| Fluoruru d'actinu: U fluoruru di Actiniu (AcF 3 ) hè un cumpostu inorganicu di attiniu è di fluoru. | |
| Motivu RNA Actino-pnp: U mutivu RNA Actino- pnp hè una struttura cunservata truvata in l'actinobatterie chì apparentemente si trova in e regioni non tradotte 5 'di geni previsti per codificà l'esoribonucleasi. A funzione di l'elementu RNA hè prubabilmente analoga à una struttura di RNA truvata à monte di i geni di polinucleotidi fosforilasi in E. coli è enterobatterie cunnesse. In questu ultimu sistema, u genu polinucleotide fosforilasi regola i so livelli di espressione per mezu di un meccanismu di feedback chì implica a so attività nantu à a struttura RNA. Tuttavia, l'ARN di E. coli sembra esse strutturalmente micca legatu à u mutivu Actino- pnp . | |
| Motivu RNA Actino-ugpB: U mutivu RNA Actino- ugpB hè una struttura di RNA cunservata chì hè stata scuperta da a bioinformatica . I motivi Actino- ugpB si trovanu in ceppi di a spezia Gardnerella vaginalis , in u filu Actinobacteria. | |
| Actinoallomurus: Actinoallomurus hè un genaru in u filu Actinobacteria (Batterie). | |
| Actinoalloteichus: Actinoalloteichus hè un genaru in u filu Actinobacteria (Batterie). | |
| Actinobacillosi: Actinobacillosis hè una malatia zoonotica causata da Actinobacillus. | |
| Actinobacillus: Actinobacillus hè un genere di batteri Gram-negativi, nonmotile è senza spore, da forma ovale à verga chì si presentanu cum'è parassiti o patogeni in mammiferi, acelli è rettili. Hè un membru di a famiglia Pasteurellaceae. I batteri sò facultativamente anaerobici o aerobici, capaci di fermentà i carboidrati, è di riduce i nitrati. U DNA genomicu cuntene trà 40 è 47 mol% guanina più citosina. | |
| Aggregatibacter actinomycetemcomitans: Aggregatibacter actinomycetemcomitans hè un anaerobe Gram-negativu, facultativu, batteriu nonmotile chì si trova spessu in associu cù periodontite aggressiva lucalizata, una infezione severa di u periodontiu. Hè suspettatu ancu di esse implicatu in periodontite cronica. Meno spessu, A. actinomycetemcomitans hè assuciatu cù infezioni non orali cum'è endocardite. U so rolu in a parodontite aggressiva hè statu primu scupertu da u parodontistu Danese di nascita Jørgen Slots, prufessore di dentista è microbiologia à l'Università di u Southern California School of Dentistry. | |
| Actinobacillus equuli: Actinobacillus equuli hè una batteria gram-negativa, senza mutile, di a famiglia Pasteurellaceae. | |
| Actinobacillus: Actinobacillus hè un genere di batteri Gram-negativi, nonmotile è senza spore, da forma ovale à verga chì si presentanu cum'è parassiti o patogeni in mammiferi, acelli è rettili. Hè un membru di a famiglia Pasteurellaceae. I batteri sò facultativamente anaerobici o aerobici, capaci di fermentà i carboidrati, è di riduce i nitrati. U DNA genomicu cuntene trà 40 è 47 mol% guanina più citosina. | |
| Actinobacillus: Actinobacillus hè un genere di batteri Gram-negativi, nonmotile è senza spore, da forma ovale à verga chì si presentanu cum'è parassiti o patogeni in mammiferi, acelli è rettili. Hè un membru di a famiglia Pasteurellaceae. I batteri sò facultativamente anaerobici o aerobici, capaci di fermentà i carboidrati, è di riduce i nitrati. U DNA genomicu cuntene trà 40 è 47 mol% guanina più citosina. | |
| Burkholderia mallei: Burkholderia mallei hè una batteria aerobica Gram-negativa, bipolare, un patogenu umanu è animale di u genaru Burkholderia chì causa glandule; u nome latinu di sta malatia ( malleus ) hà datu u so nome à e spezie chì a causanu. Hè strettamente ligata à B. pseudomallei, è per tipografia di sequenze multilocus hè una sottuspezia di B. pseudomallei. B. mallei hà evolutu da B. pseudomallei per riduzzione selettiva è delezioni da u genoma di B. pseudomallei . A differenza di B. pseudomallei è di altri membri di u genaru, B. mallei ùn hè micca mutile; a so forma hè coccobacillaria chì misura circa 1,5-3,0 μm di lunghezza è 0,5-1,0 μm di diametru cun estremità arrotondate. | |
| Actinobacillus pleuropneumoniae: Actinobacillus pleuropneumoniae , hè un patogenu respiratoriu anaerobicu Gram-negativu, facultativu chì si trova in i porchi. Hè stata ripurtata per a prima volta in u 1957, è hè stata formalmente dichjarata l'agente causativu di a pleuropneumonia porcina in u 1964. Hè stata riclassificata in u 1983 dopu à studii di DNA chì anu dimustratu ch'ella era più strettamente ligata à A. lignieresii . | |
| Actinobacillus rossii: Actinobacillus rossii hè un batteriu. Hè stata prima isolata da e vagine di e scrofe postpartu. | |
| Actinobacillus seminis: Actinobacillus seminis hè un batteriu . Hè assuciatu à l'epididimite di e pecure. | |
| Actinobacillus succinogenes: Actinobacillus succinogenes hè un batteriu. Hè una ceppa chì pruduce l'acidu succinicu prima isolata da u rumen bovinu. Hè una verga facultativamente anaerobica, pleomorfa, Gram-negativa. U so tipu di ceppa hè ATCC 55618 T. | |
| Actinobacillus suis: Actinobacillus suis hè un batteriu beta-emoliticu, Gram negativu di a famiglia Pasteurellaceae. | |
| Actinobacteria: L' Actinobatteria hè un filu di batteri Gram-pusitivi. Pò esse terrestri o acquatichi. Sò di grande impurtanza economica per l'omu perchè l'agricultura è e fureste dipendenu da i so cuntributi à i sistemi di u terrenu. In u terrenu aiutanu à scumpressà a materia urganica di l'urganismi morti cusì e molecule ponu esse ripigliate da e piante. Mentre stu rolu hè ancu ghjucatu da i funghi, l'Actinobacteria sò assai più chjucu è probabilmente ùn occupanu micca a stessa nicchia ecologica. In questu rolu, e culunie crescenu spessu un miceliu estensivu, cum'è un fungu, è u nome di un ordine impurtante di u filu, Actinomycetales, riflette chì sò state longamente credute funghi. Alcune actinobatterie di u terrenu campanu simbiòticamente cù e piante chì e so radiche pervadenu u tarrenu, fissendu azotu per e piante in cambiu di l'accessu à alcuni di i saccaridi di a pianta. Altre spezie, cume parechji membri di u genaru Mycobacterium , sò patogeni impurtanti. | |
| Actinobacteria: L' Actinobatteria hè un filu di batteri Gram-pusitivi. Pò esse terrestri o acquatichi. Sò di grande impurtanza economica per l'omu perchè l'agricultura è e fureste dipendenu da i so cuntributi à i sistemi di u terrenu. In u terrenu aiutanu à scumpressà a materia urganica di l'urganismi morti cusì e molecule ponu esse ripigliate da e piante. Mentre stu rolu hè ancu ghjucatu da i funghi, l'Actinobacteria sò assai più chjucu è probabilmente ùn occupanu micca a stessa nicchia ecologica. In questu rolu, e culunie crescenu spessu un miceliu estensivu, cum'è un fungu, è u nome di un ordine impurtante di u filu, Actinomycetales, riflette chì sò state longamente credute funghi. Alcune actinobatterie di u terrenu campanu simbiòticamente cù e piante chì e so radiche pervadenu u tarrenu, fissendu azotu per e piante in cambiu di l'accessu à alcuni di i saccaridi di a pianta. Altre spezie, cume parechji membri di u genaru Mycobacterium , sò patogeni impurtanti. | |
| Famiglia di holin di fagi Actinobacterial: A Famiglia Actinobatterica Phage Holin (APH) hè una famiglia abbastanza larga di proteine trà 105 è 180 residui di aminoacil di lunghezza, tipicamente esibendu un segmentu transmembrana unicu (TMS) vicinu à u N-terminus. Un elencu rappresentativu di e proteine appartenenti à a famiglia APH si pò truvà in a basa di dati di classificazione di i trasportatori . | |
| Actinobacteridae: Actinobacteridae hè una sottuclasse di batteri, in a classa di Actinobacteria. | |
| PhagesDB: A basa di dati Actinobacteriophage , più comunemente cunnisciuta cum'è PhagesDB , hè un situ web sustenutu da una basa di dati chì raccoglie è sparte informazioni relative à a scuperta, caratterizazione è genomica di virus chì preferenu infettà l'ospiti Actinobacterial. Hè un strumentu bioinformaticu chì hè adupratu in u mondu sanu per paragunà più fagi è e so annotazioni genomiche. Finu à e date recenti, ci sò stati più di 8.000 batteriofagi, inclusi più di 1.600 cun genomi dighjà sequenziati, sò stati inseriti in a basa di dati. Hè un aghjuntu à a vasta gamma di strumenti bioinformatii esistenti in precedenza, cum'è NCBI. Fornisce risultati di genomi di fagi già sequenziati è hà per scopu di permette l'accessu à i genomi di fagi redatti per furnisce un spettru più grande di informazioni. | |
| Actinobacteria: L' Actinobatteria hè un filu di batteri Gram-pusitivi. Pò esse terrestri o acquatichi. Sò di grande impurtanza economica per l'omu perchè l'agricultura è e fureste dipendenu da i so cuntributi à i sistemi di u terrenu. In u terrenu aiutanu à scumpressà a materia urganica di l'urganismi morti cusì e molecule ponu esse ripigliate da e piante. Mentre stu rolu hè ancu ghjucatu da i funghi, l'Actinobacteria sò assai più chjucu è probabilmente ùn occupanu micca a stessa nicchia ecologica. In questu rolu, e culunie crescenu spessu un miceliu estensivu, cum'è un fungu, è u nome di un ordine impurtante di u filu, Actinomycetales, riflette chì sò state longamente credute funghi. Alcune actinobatterie di u terrenu campanu simbiòticamente cù e piante chì e so radiche pervadenu u tarrenu, fissendu azotu per e piante in cambiu di l'accessu à alcuni di i saccaridi di a pianta. Altre spezie, cume parechji membri di u genaru Mycobacterium , sò patogeni impurtanti. | |
| Actinotignum: Actinotignum hè un genaru in u filu Actinobacteria (Batterie). | |
| Actinotignum schaalii: Actinotignum schaalii hè una batteria prima isolata da colture di sangue umanu. U so ceppu di tippu hè CCUG 27420. Hè una verga coccoide anaerobica Gram-positiva, facultativa, cunsiderata cum'è un patogenu umanu. | |
| Thermoflavimicrobium dichotomicum: Thermoflavimicrobium dichotomicum hè un batteriu Gram-pusitivu è termofilicu di u genaru di Thermoflavimicrobium chì hè statu isolatu da a terra. | |
| Radiobiologia: A Radiobiologia hè un campu di scienze mediche cliniche è di basa chì implica u studiu di l'azione di a radiazione ionizante nantu à l'esseri viventi, in particulare l'effetti di a radiazione nantu à a salute . A radiazione ionizante hè generalmente dannosa è potenzialmente letale per l'esseri viventi ma pò avè benefici per a salute in radioterapia per u trattamentu di u cancheru è di a tirotossicosi. U so impattu più cumunu hè l'induzione di u cancheru cù un periodu latente di anni o decennii dopu l'esposizione. E dosi alte ponu causà ustioni di radiazioni visualmente drammatiche, è / o una fatalità rapida per u sindrome di radiazioni acute. E dosi cuntrullate sò aduprate per l'imaging medicu è a radioterapia. | |
| Pseudonocardia: A pseudonocardia hè u genaru tippu di a famiglia di i batteri Pseudonocardiaceae . I membri di stu genaru sò stati trovati chì campanu mutualisticamente nantu à a cuticula di e furmicule taglierine perchè a batteria hà proprietà antibiotiche chì pruteggenu u fungu cultivatu da e furmicule. Quand'elli si preparanu, e so zampe sò passate sopra a bocca chì pruduce l'antibioticu è po e so zampe toccanu i funghi mentre giranu. E furmicule anu ghiandole metapleurali chì producenu i cumpunenti antimicrobiani per eliminà i funghi Escovopsis . U batteriu pò ancu esse truvatu in cripte nantu à a piastra propleurale. A pseudonocardia si trova chì hà pruprietà antibiotiche furnite à a furmicula taglierina per impedisce a crescita di Escovopsis , chì hè un levitu neru chì parasita a furmicula taglierina . A pseudonocardia si pò truvà in l'ecosistemi acquatichi è terrestri. A pseudonocardia pò esse chjamata Actinobacteria. A maiò parte di l' Actinobacteria cresce in terreni chì sò di pH neutru. L'actinobatteresi sò ancu impurtanti in e cumunità microbiche associate à e piante sò chjamate "vita libera". Questu significa chì ùn sò micca dipendenti da un altru organisimu per vive. Per esempiu: Un organisimu chì ùn vive micca liberu seria un parassita chì dipende da un ospitante cum'è fonte d'alimentu è locu di riparu. A "vita libera" permette ancu à sti organismi di richiede menu energia è cibu per a sopravvivenza. A pseudonocardia hè una batteria positiva à a catalasa, micca mutile, aerobica è una batteria senza digiunu à l'acidu è produce una reazione gram positiva. Sottu à u microscopiu mostranu urganismi ramificati in forma di canna. | |
| Pseudonocardia alaniniphila: Pseudonocardia alaniniphila hè una batteria di u genaru di Pseudonocardia chì hè stata isolata da a terra forestale in Cina. | |
| Pseudonocardia alaniniphila: Pseudonocardia alaniniphila hè una batteria di u genaru di Pseudonocardia chì hè stata isolata da a terra forestale in Cina. | |
| Pseudonocardia aurantiaca: Pseudonocardia aurantiaca hè una batteria Gram-positiva è aerobica di u genaru di Pseudonocardia chì hè stata isolata da u terrenu da Jianchuan in Cina. | |
| Pseudonocardia xinjiangensis: Pseudonocardia xinjiangensis hè una batteria di u genaru di Pseudonocardia chì hè stata isolata da u terrenu in Cina. | |
| Pseudonocardia yunnanensis: Pseudonocardia yunnanensis hè una batteria di u genaru di Pseudonocardia . | |
| Actinobole: Actinobole hè un genaru d'erbe annuale nane di a famiglia Asteraceae descrittu cum'è genere in u 1843. | |
| Actinobole condensatum: Actinobole condensatum hè una erba nana annuale, endemica di l'Australia Occidentale. | |
| Actinobole uliginosum: Actinobole uliginosum , a cudweed di flanella , hè una spezia di erba annuale nana di a famiglia Asteraceae, chì hè endemica di l'Australia. Si faci in ogni statu di l'Australia cuntinentale. | |
| Actinocamax: Actinocamax hè un genaru di belemnite, un gruppu estintu di cefalopodi. | |
| Actinocarya: Actinocarya hè un picculu genaru d'erbe annuali di a famiglia Boraginaceae. Specie in u genaru si trovanu in Pakistan, Cina è India. | |
| Actinocatenispora: Actinocatenispora hè un genaru in u filu Actinobacteria (Batterie). | |
| Actinocatenispora rupis: Actinocatenispora rupis hè una batteria aerobica di u genaru di Actinocatenispora chì hè stata isolata da a terra scogliera di l'isula Mara in Corea. | |
| Sera Actinocatenispora: Actinocatenispora sera hè una batteria di u genaru di Actinocatenispora chì hè stata isolata da u terrenu in Niigata in Giappone. | |
| Sera Actinocatenispora: Actinocatenispora sera hè una batteria di u genaru di Actinocatenispora chì hè stata isolata da u terrenu in Niigata in Giappone. | |
| Actinocatenispora rupis: Actinocatenispora rupis hè una batteria aerobica di u genaru di Actinocatenispora chì hè stata isolata da a terra scogliera di l'isula Mara in Corea. | |
| Actinocatenispora thailandica: Actinocatenispora thailandica hè una batteria di u genaru di Actinocatenispora chì hè stata isolata da u tarrenu in Tailanda. | |
| Actinocene: Un actinocene hè un tipu di cumpostu organoattinide metallocene chì cuntene un elementu di a serie di l'actinidi. A struttura tipica hè un cumpostu sandwich, cù dui dianioni ciclooctatetraenilici (COT, chì hè C | |
| Actinocene: Un actinocene hè un tipu di cumpostu organoattinide metallocene chì cuntene un elementu di a serie di l'actinidi. A struttura tipica hè un cumpostu sandwich, cù dui dianioni ciclooctatetraenilici (COT, chì hè C | |
| Actinocentra: Actinocentra hè un genaru di falene chì appartene à a sottofamiglia Olethreutinae di a famiglia Tortricidae, cù una sola spezia. | |
| Actinocephalidae: Actinocephalidae hè una famiglia di alveolati parassiti di u filu Apicomplexia | |
| Actinocephalus: Actinocephalus hè un genaru di piante in Eriocaulaceae, descrittu per a prima volta in u 2004. Tuttu u genaru hè endemicu di u Brasile. Era prima cunsideratu cum'è parte di u genere Paepalanthus cunnessu , ma studii recenti anu suggeritu chì i dui gruppi sò megliu separati.
| |
| Actinoceramus: Actinoceramus hè un genaru estintu di vongole fossile d'acqua salata, molluschi bivalvi pteriomorfi marini. Questi bivalvi eranu alimentatori di sospensione infaunalmente mobili facultativamente. | |
| Actinoceras: Actinoceras hè u genaru principale è radicale di l'Actinoceratidae, una famiglia maiò in l'Actinocerida, chì hà campatu durante l'Ordovicianu Mediu è Tardiu. | |
| Actinoceratidae: L' Actinoceriatidae sò una famiglia di actinoceridi chjamati da Saemann in u 1853 per quelli chì sò cresciuti finu à avè grandi cunchiglie cù apici smussati è grandi sifunculi cù segmenti ampiamente espansi è un sistema di canali endosifuculari generalmente arcuati. A so gamma hè da l'Ordovicianu Mediu superiore à u Silurianu Inferiore. L'actinoceridi sò generalmente cefalopodi nautiloidi a buccia diritta cun un sifunculu cumpostu da segmenti espansi, tipicamente cun anelli di cunnessione sottili, in i quali i depositi interni sò penetrati da un sistema di canali | |
| Cereus pedunculatus: Cereus pedunculatus o l' anemone da margherita hè una spezia d'anemone di mare di a famiglia Sagartiidae. Si ritrova in parte pocu fonde di l'Oceanu Atlanticu nordeste è in u Mare di u Nordu è in u Mediterraniu. Hè un omnivore, predatore è scavenger. | |
| Cereus pedunculatus: Cereus pedunculatus o l' anemone da margherita hè una spezia d'anemone di mare di a famiglia Sagartiidae. Si ritrova in parte pocu fonde di l'Oceanu Atlanticu nordeste è in u Mare di u Nordu è in u Mediterraniu. Hè un omnivore, predatore è scavenger. | |
| Aulactinia verrucosa: Aulactinia verrucosa , a gemma anemone , hè una spezia d'anemone di mare di a famiglia Actiniidae. Si trova nantu à e coste scogliose di u nordeste di l'Oceanu Atlanticu, Mare di u Nordu è Mare Mediterraniu. | |
| Anemonia sulcata: L'Anemonia sulcata , o anemone di mare di u Mediterraniu , hè una spezia d'anemone di mare di a famiglia di l'Actiniidae di u mare Mediterraniu. Si A. sulcata doit être reconnu comme synonyme de A. viridis reste un sujet de contestation. | |
| Anemonia sulcata: L'Anemonia sulcata , o anemone di mare di u Mediterraniu , hè una spezia d'anemone di mare di a famiglia di l'Actiniidae di u mare Mediterraniu. Si A. sulcata doit être reconnu comme synonyme de A. viridis reste un sujet de contestation. | |
| Actinocerida: L' Actinocerida sò un ordine di cefalopodi generalmente dritti, mediani à grandi chì campavanu durante u Paleozoicu iniziale è mediu, distinti da un sifunculu cumpostu da segmenti espansi chì si estendenu in e camere adiacenti, in cui i depositi formati cuntenenu un sistema di canali radiali è un spaziu strettu longu u latu internu di l'anellu di cunnessione cunnisciutu cum'è paraspatium. I colli settali sò generalmente corti è cyrtochoanitic, alcuni essendu reclinati, alcuni in forma di ganciu. A maiò parte crescenu à lunghezze di circa 60 à 90 cm ma alcune, cum'è l'Huroniidae di u Silurianu crescenu significativamente più grande. | |
| Actinocerida: L' Actinocerida sò un ordine di cefalopodi generalmente dritti, mediani à grandi chì campavanu durante u Paleozoicu iniziale è mediu, distinti da un sifunculu cumpostu da segmenti espansi chì si estendenu in e camere adiacenti, in cui i depositi formati cuntenenu un sistema di canali radiali è un spaziu strettu longu u latu internu di l'anellu di cunnessione cunnisciutu cum'è paraspatium. I colli settali sò generalmente corti è cyrtochoanitic, alcuni essendu reclinati, alcuni in forma di ganciu. A maiò parte crescenu à lunghezze di circa 60 à 90 cm ma alcune, cum'è l'Huroniidae di u Silurianu crescenu significativamente più grande. | |
| Actinocerida: L' Actinocerida sò un ordine di cefalopodi generalmente dritti, mediani à grandi chì campavanu durante u Paleozoicu iniziale è mediu, distinti da un sifunculu cumpostu da segmenti espansi chì si estendenu in e camere adiacenti, in cui i depositi formati cuntenenu un sistema di canali radiali è un spaziu strettu longu u latu internu di l'anellu di cunnessione cunnisciutu cum'è paraspatium. I colli settali sò generalmente corti è cyrtochoanitic, alcuni essendu reclinati, alcuni in forma di ganciu. A maiò parte crescenu à lunghezze di circa 60 à 90 cm ma alcune, cum'è l'Huroniidae di u Silurianu crescenu significativamente più grande. | |
| Actinocerida: L' Actinocerida sò un ordine di cefalopodi generalmente dritti, mediani à grandi chì campavanu durante u Paleozoicu iniziale è mediu, distinti da un sifunculu cumpostu da segmenti espansi chì si estendenu in e camere adiacenti, in cui i depositi formati cuntenenu un sistema di canali radiali è un spaziu strettu longu u latu internu di l'anellu di cunnessione cunnisciutu cum'è paraspatium. I colli settali sò generalmente corti è cyrtochoanitic, alcuni essendu reclinati, alcuni in forma di ganciu. A maiò parte crescenu à lunghezze di circa 60 à 90 cm ma alcune, cum'è l'Huroniidae di u Silurianu crescenu significativamente più grande. | |
| Actinochaeta: Actinochaeta hè un genaru di mosche tachinide di a famiglia di i Tachinidae. | |
| Actinochaeta amazonica: Actinochaeta amazonica hè una spezia di mosche tachinide in u genere Actinochaeta di a famiglia Tachinidae. | |
| Actinochaeta columbiae: Actinochaeta columbiae hè una spezia di mosche tachinide in u genere Actinochaeta di a famiglia Tachinidae. | |
| Actinochaetopteryx: Actinochaetopteryx hè un genaru di mosche tachinide di a famiglia Tachinidae. I so membri si trovanu in i regni paleeartichi, orientali è australasi. A spezia tipica hè Actinochaetopteryx actifera , di Taiwan. | |
| Actinochaetopteryx actifera: Actinochaetopteryx actifera hè una spezia di mosca parasita di a famiglia Tachinidae. | |
| Actinochaetopteryx antennalis: Actinochaetopteryx antennalis hè una spezia di mosca parasita di a famiglia Tachinidae. | |
| Actinochaetopteryx argentifera: Actinochaetopteryx argentifera hè una spezia di mosca parasita di a famiglia Tachinidae. | |
| Actinochaetopteryx aurifasciata: Actinochaetopteryx aurifasciata hè una spezia di mosca parassita di a famiglia di i Tachinidae. | |
| Actinochaetopteryx bivittata: Actinochaetopteryx bivittata hè una spezia di mosca parasita di a famiglia Tachinidae. | |
| Actinochaetopteryx japonica: Actinochaetopteryx japonica hè una spezia di mosca parasita di a famiglia Tachinidae. | |
| Actinochaetopteryx nubifera: Actinochaetopteryx nubifera hè una spezia di mosca di setole di a famiglia Tachinidae. | |
| Actinochaetopteryx nudibasis: Actinochaetopteryx nudibasis hè una spezia di mosca parasita di a famiglia Tachinidae. | |
| Actinochaetopteryx nudinerva: Actinochaetopteryx nudinerva hè una spezia di mosca parasita di a famiglia Tachinidae. | |
| Actinochaetopteryx patellipalpis: Actinochaetopteryx patellipalpis hè una spezia di mosca parasita di a famiglia di i Tachinidae. | |
| Actinochaetopteryx proclinata: Actinochaetopteryx proclinata hè una spezia di mosca parassita di a famiglia Tachinidae. | |
| Setifacies di Actinochaetopteryx: Actinochaetopteryx setifacies hè una spezia di mosca parassita di a famiglia Tachinidae. | |
| Actinocheita: Actinocheita hè un genaru monotipicu di arburi in a famiglia di anacardi o sumac Anacardiaceae. Contene a sola specie Actinocheita filicina chì varieghja da u centru è u suduveste di u Messicu à u Honduras. | |
| Actinocheita: Actinocheita hè un genaru monotipicu di arburi in a famiglia di anacardi o sumac Anacardiaceae. Contene a sola specie Actinocheita filicina chì varieghja da u centru è u suduveste di u Messicu à u Honduras. | |
| Liparis (pesci): Liparis hè un grande genaru di lumaca di l'emisferu nordu. Sò assai cumuni in acque temperate è fredde. Chernova (2008) hà prupostu chì u genaru sia suddivisu in cinque sottugeneri: Liparis , Neoliparis , Lycocara , Careliparis è Lyoliparis . | |
| Bouteloua: Bouteloua hè un genaru di piante di a famiglia di l'erba. I membri di u genus sò cumunemente cunnisciuti cum'è grama grass . | |
| Actinochloridaceae: Actinochloridaceae hè una famiglia di alghe verdi, in l'ordine Chlorococcales. | |
| Actinochloris: Actinochloris hè un genaru d'alga verde, di a famiglia Hypnomonadaceae. | |
| Actinochloris terrestris: Actinochloris terrestris hè una spezia d'alga in u genus Actinochloris . | |
| Axodine: L' assodine sò un gruppu di alghe eteroconti unicellulari, precedentemente classificate in e Chrysophyceae. | |
| Axodine: L' assodine sò un gruppu di alghe eteroconti unicellulari, precedentemente classificate in e Chrysophyceae. | |
| Actinocladum: Actinocladum hè una spezia sudamericana di bambù di a famiglia di l'erba.
| |
| Actinocladum: Actinocladum hè una spezia sudamericana di bambù di a famiglia di l'erba.
| |
| Hemisphaeranthos: Hemisphaeranthos hè un genaru estintu di cucumari di mare. E seguenti spezie sò ricunnisciute in u genus Hemisphaeranthos :
| |
| Actinocleidus: Actinocleidus hè un genaru di monogenei chì appartenenu à a famiglia Ancyrocephalidae. Tutti i membri di u genaru sò parassiti nant'à i pesci. | |
| Actinoconchus: Actinoconchus hè un genere estintu di brachiopodi chì campavanu da u Carboniferu à u Permianu Tardiu in Africa, Asia, Europa è America di u Nordu. | |
| Actinocorallia: Actinocorallia hè un genaru in u filu Actinobacteria (Batterie). | |
| Actinocrates: Actinocrates hè un genere di falena monotipica in a sottofamiglia Phycitinae. A so sola spezia, Actinocrates euryniphas , hè cunnisciuta da Fiji. Sia u genaru sia e spezie sò state discritte per a prima volta da Edward Meyrick in 1934. | |
| Actinocrates: Actinocrates hè un genaru monotipicu di falena musu in a sottofamiglia Phycitinae. A so sola spezia, Actinocrates euryniphas , hè cunnisciuta da Fiji. Sia u genaru sia e spezie sò state discritte per a prima volta da Edward Meyrick in 1934. | |
| Actinocriniti: L'actinocriniti hè un genaru estintu di crinoidi . | |
| Actinocriniti: L'actinocriniti hè un genaru estintu di crinoidi . | |
| Actinocriniti: L'actinocriniti hè un genaru estintu di crinoidi . | |
| Actinocriniti: L'actinocriniti hè un genaru estintu di crinoidi . | |
| Actinocriniti: L'actinocriniti hè un genaru estintu di crinoidi . | |
| Actinocrinus: Actinocrinus hè un genaru estintu di crinoidi da u Carboniferu Anticu d'Europa è d'America di u Nordu. | |
| Actinocrispum: L'Abyssicoccus hè un genaru di a famiglia di e Pseudonocardiaceae, cù una spezia cunnisciuta. | |
| Actinocrispum wychmicini: Actinocrispum wychmicini hè una batteria di u genaru di Actinocrispum chì hè stata isolata da u tarrenu da Kuroishi in Giappone. | |
| Siphona: Siphona hè un genaru di mosche di a famiglia Tachinidae. | |
| Siphona singularis: Siphona singularis hè una spezia Neotropicale di mosche tachinide in u genere Siphona di a famiglia Tachinidae. Hè a spezia tipica di u sottugenu Actinocrocuta in Siphona . | |
| Actinocyclidae: Actinocyclidae hè una famiglia di lumache di mare, nudibranchi doridi, molluschi gastropodi marini in a superfamiglia Doridoidea. Sta famiglia hè in u clade Euctenidiacea. | |
| Actinocyclus: Actinocyclus hè un genaru di lumache di mare, nudibranchi doridi, molluschi gastropodi marini senza conchiglie in a famiglia Actinocyclidae. | |
| Actinocyclus (diatomea): Actinocyclus hè un genaru di diatomee di a famiglia Hemidiscaceae. | |
| Actinocyclus verrucosus: Actinocyclus verrucosus hè una spezia di lumaca di mare o di nudibranchu doridu, un molluscu gasteropodu marinu di a famiglia di l'Actinocyclidae. | |
| Actinocyclus normanii: Actinocyclus normanii hè una microalga, una spezia di diatomea centrica planctonica. Hè una spezia marina chì si trova ancu in acqua dolce salmastra è eutrofica. Hè cunsiderata una spezia invasiva in i Stati Uniti. | |
| Actinocyclus papillatus: Actinocyclus papillatus hè una spezia di lumaca di mare o di nudibranchu doridu, un molluscu gasteropodu marinu di a famiglia di l'Actinocyclidae. | |
| Actinocyclus verrucosus: Actinocyclus verrucosus hè una spezia di lumaca di mare o di nudibranchu doridu, un molluscu gasteropodu marinu di a famiglia di l'Actinocyclidae. | |
| Actinocymbe: Actinocymbe hè un genaru di funghi di a famiglia di e Chaetothyriaceae. | |
| Lebrunia neglecta: Lebrunia neglecta hè una spezia d'anemone di mare di a famiglia di l'Aliciidae. Si trova in u mare caraibicu è in u golfu di u Messicu. | |
| Actinodaphne: Actinodaphne hè un genaru asiaticu di a famiglia Lauraceae, ligatu à a laurea, chì cumpone un gruppu di piante à fiori in l'ordine Laurales. | |
| Actinodaphne albifrons: Actinodaphne albifrons hè una spezia di piante di a famiglia di e Lauraceae. Hè endemica di Sri Lanka. | |
| Actinodaphne bourdillonii: Actinodaphne bourdillonii hè una spezia di u genaru Actinodaphne di a famiglia di e piante à fiori Lauraceae, cumunimenti chjamati malavirinji , eeyoli è pisa. U so habitat generale hè shola è foreste sempreverde. Hè endemicu di i Ghati Occidentali Meridiunali. | |
| Actinodaphne bourneae: Actinodaphne bourneae hè una spezia di piante di a famiglia di e Lauraceae. Hè endemica di u Tamil Nadu in India. Hè minacciatu da a perdita di l'habitat. | |
| Actinodaphne cuspidata: Actinodaphne cuspidata hè una spezia di pianta di a famiglia di e Lauraceae. Hè un arburu endemicu di a Malesia peninsulare. Hè minacciatu da a perdita di l'habitat. |
Monday, March 1, 2021
Actinium fluoride, Actinium(III) oxide, Decay chain
Subscribe to:
Post Comments (Atom)

No comments:
Post a Comment