Monday, March 1, 2021

Actinium fluoride, Actinium(III) oxide, Decay chain

Fluoruru d'actinu:

U fluoruru di Actiniu (AcF 3 ) hè un cumpostu inorganicu di attiniu è di fluoru.

Ossidu di Actiniu (III):

L'ossidu d'Attiniu (III) hè un cumpostu chimicu chì cuntene l'elementu radioattivu raru attiniu. Hà a formula Ac 2 O 3 . Hè simile à u so cumpusitu di lantanu currispundente, ossidu di lantanu (III), è cuntene attiniu in u statu d'ossidazione +3. L'ossidu di Actiniu ùn si pò cunfonde cun Ac 2 O (anidridu aceticu), induve Ac hè una abbreviazione di acetilu invece di u simbulu di l'elementu actiniu.

Catena di decadenza:

In a scienza nucleare, a catena di decadenza si riferisce à una seria di decadenze radioattive di diversi prudutti di decadenza radioattiva cum'è una serie sequenziale di trasformazioni. Hè cunnisciuta ancu cum'è "cascata radioattiva". A maiò parte di i radioisotopi ùn decadenu micca direttamente in un statu stabile, ma passanu piuttostu una seria di decadenze finu à chì finalmente si ghjunghje à un isotopu stabile.

Fluoruru d'actinu:

U fluoruru di Actiniu (AcF 3 ) hè un cumpostu inorganicu di attiniu è di fluoru.

Motivu RNA Actino-pnp:

U mutivu RNA Actino- pnp hè una struttura cunservata truvata in l'actinobatterie chì apparentemente si trova in e regioni non tradotte 5 'di geni previsti per codificà l'esoribonucleasi. A funzione di l'elementu RNA hè prubabilmente analoga à una struttura di RNA truvata à monte di i geni di polinucleotidi fosforilasi in E. coli è enterobatterie cunnesse. In questu ultimu sistema, u genu polinucleotide fosforilasi regola i so livelli di espressione per mezu di un meccanismu di feedback chì implica a so attività nantu à a struttura RNA. Tuttavia, l'ARN di E. coli sembra esse strutturalmente micca legatu à u mutivu Actino- pnp .

Motivu RNA Actino-ugpB:

U mutivu RNA Actino- ugpB hè una struttura di RNA cunservata chì hè stata scuperta da a bioinformatica . I motivi Actino- ugpB si trovanu in ceppi di a spezia Gardnerella vaginalis , in u filu Actinobacteria.

Actinoallomurus:

Actinoallomurus hè un genaru in u filu Actinobacteria (Batterie).

Actinoalloteichus:

Actinoalloteichus hè un genaru in u filu Actinobacteria (Batterie).

Actinobacillosi:

Actinobacillosis hè una malatia zoonotica causata da Actinobacillus.

Actinobacillus:

Actinobacillus hè un genere di batteri Gram-negativi, nonmotile è senza spore, da forma ovale à verga chì si presentanu cum'è parassiti o patogeni in mammiferi, acelli è rettili. Hè un membru di a famiglia Pasteurellaceae. I batteri sò facultativamente anaerobici o aerobici, capaci di fermentà i carboidrati, è di riduce i nitrati. U DNA genomicu cuntene trà 40 è 47 mol% guanina più citosina.

Aggregatibacter actinomycetemcomitans:

Aggregatibacter actinomycetemcomitans hè un anaerobe Gram-negativu, facultativu, batteriu nonmotile chì si trova spessu in associu cù periodontite aggressiva lucalizata, una infezione severa di u periodontiu. Hè suspettatu ancu di esse implicatu in periodontite cronica. Meno spessu, A. actinomycetemcomitans hè assuciatu cù infezioni non orali cum'è endocardite. U so rolu in a parodontite aggressiva hè statu primu scupertu da u parodontistu Danese di nascita Jørgen Slots, prufessore di dentista è microbiologia à l'Università di u Southern California School of Dentistry.

Actinobacillus equuli:

Actinobacillus equuli hè una batteria gram-negativa, senza mutile, di a famiglia Pasteurellaceae.

Actinobacillus:

Actinobacillus hè un genere di batteri Gram-negativi, nonmotile è senza spore, da forma ovale à verga chì si presentanu cum'è parassiti o patogeni in mammiferi, acelli è rettili. Hè un membru di a famiglia Pasteurellaceae. I batteri sò facultativamente anaerobici o aerobici, capaci di fermentà i carboidrati, è di riduce i nitrati. U DNA genomicu cuntene trà 40 è 47 mol% guanina più citosina.

Actinobacillus:

Actinobacillus hè un genere di batteri Gram-negativi, nonmotile è senza spore, da forma ovale à verga chì si presentanu cum'è parassiti o patogeni in mammiferi, acelli è rettili. Hè un membru di a famiglia Pasteurellaceae. I batteri sò facultativamente anaerobici o aerobici, capaci di fermentà i carboidrati, è di riduce i nitrati. U DNA genomicu cuntene trà 40 è 47 mol% guanina più citosina.

Burkholderia mallei:

Burkholderia mallei hè una batteria aerobica Gram-negativa, bipolare, un patogenu umanu è animale di u genaru Burkholderia chì causa glandule; u nome latinu di sta malatia ( malleus ) hà datu u so nome à e spezie chì a causanu. Hè strettamente ligata à B. pseudomallei, è per tipografia di sequenze multilocus hè una sottuspezia di B. pseudomallei. B. mallei hà evolutu da B. pseudomallei per riduzzione selettiva è delezioni da u genoma di B. pseudomallei . A differenza di B. pseudomallei è di altri membri di u genaru, B. mallei ùn hè micca mutile; a so forma hè coccobacillaria chì misura circa 1,5-3,0 μm di lunghezza è 0,5-1,0 μm di diametru cun estremità arrotondate.

Actinobacillus pleuropneumoniae:

Actinobacillus pleuropneumoniae , hè un patogenu respiratoriu anaerobicu Gram-negativu, facultativu chì si trova in i porchi. Hè stata ripurtata per a prima volta in u 1957, è hè stata formalmente dichjarata l'agente causativu di a pleuropneumonia porcina in u 1964. Hè stata riclassificata in u 1983 dopu à studii di DNA chì anu dimustratu ch'ella era più strettamente ligata à A. lignieresii .

Actinobacillus rossii:

Actinobacillus rossii hè un batteriu. Hè stata prima isolata da e vagine di e scrofe postpartu.

Actinobacillus seminis:

Actinobacillus seminis hè un batteriu . Hè assuciatu à l'epididimite di e pecure.

Actinobacillus succinogenes:

Actinobacillus succinogenes hè un batteriu. Hè una ceppa chì pruduce l'acidu succinicu prima isolata da u rumen bovinu. Hè una verga facultativamente anaerobica, pleomorfa, Gram-negativa. U so tipu di ceppa hè ATCC 55618 T.

Actinobacillus suis:

Actinobacillus suis hè un batteriu beta-emoliticu, Gram negativu di a famiglia Pasteurellaceae.

Actinobacteria:

L' Actinobatteria hè un filu di batteri Gram-pusitivi. Pò esse terrestri o acquatichi. Sò di grande impurtanza economica per l'omu perchè l'agricultura è e fureste dipendenu da i so cuntributi à i sistemi di u terrenu. In u terrenu aiutanu à scumpressà a materia urganica di l'urganismi morti cusì e molecule ponu esse ripigliate da e piante. Mentre stu rolu hè ancu ghjucatu da i funghi, l'Actinobacteria sò assai più chjucu è probabilmente ùn occupanu micca a stessa nicchia ecologica. In questu rolu, e culunie crescenu spessu un miceliu estensivu, cum'è un fungu, è u nome di un ordine impurtante di u filu, Actinomycetales, riflette chì sò state longamente credute funghi. Alcune actinobatterie di u terrenu campanu simbiòticamente cù e piante chì e so radiche pervadenu u tarrenu, fissendu azotu per e piante in cambiu di l'accessu à alcuni di i saccaridi di a pianta. Altre spezie, cume parechji membri di u genaru Mycobacterium , sò patogeni impurtanti.

Actinobacteria:

L' Actinobatteria hè un filu di batteri Gram-pusitivi. Pò esse terrestri o acquatichi. Sò di grande impurtanza economica per l'omu perchè l'agricultura è e fureste dipendenu da i so cuntributi à i sistemi di u terrenu. In u terrenu aiutanu à scumpressà a materia urganica di l'urganismi morti cusì e molecule ponu esse ripigliate da e piante. Mentre stu rolu hè ancu ghjucatu da i funghi, l'Actinobacteria sò assai più chjucu è probabilmente ùn occupanu micca a stessa nicchia ecologica. In questu rolu, e culunie crescenu spessu un miceliu estensivu, cum'è un fungu, è u nome di un ordine impurtante di u filu, Actinomycetales, riflette chì sò state longamente credute funghi. Alcune actinobatterie di u terrenu campanu simbiòticamente cù e piante chì e so radiche pervadenu u tarrenu, fissendu azotu per e piante in cambiu di l'accessu à alcuni di i saccaridi di a pianta. Altre spezie, cume parechji membri di u genaru Mycobacterium , sò patogeni impurtanti.

Famiglia di holin di fagi Actinobacterial:

A Famiglia Actinobatterica Phage Holin (APH) hè una famiglia abbastanza larga di proteine ​​trà 105 è 180 residui di aminoacil di lunghezza, tipicamente esibendu un segmentu transmembrana unicu (TMS) vicinu à u N-terminus. Un elencu rappresentativu di e proteine ​​appartenenti à a famiglia APH si pò truvà in a basa di dati di classificazione di i trasportatori .

Actinobacteridae:

Actinobacteridae hè una sottuclasse di batteri, in a classa di Actinobacteria.

PhagesDB:

A basa di dati Actinobacteriophage , più comunemente cunnisciuta cum'è PhagesDB , hè un situ web sustenutu da una basa di dati chì raccoglie è sparte informazioni relative à a scuperta, caratterizazione è genomica di virus chì preferenu infettà l'ospiti Actinobacterial. Hè un strumentu bioinformaticu chì hè adupratu in u mondu sanu per paragunà più fagi è e so annotazioni genomiche. Finu à e date recenti, ci sò stati più di 8.000 batteriofagi, inclusi più di 1.600 cun genomi dighjà sequenziati, sò stati inseriti in a basa di dati. Hè un aghjuntu à a vasta gamma di strumenti bioinformatii esistenti in precedenza, cum'è NCBI. Fornisce risultati di genomi di fagi già sequenziati è hà per scopu di permette l'accessu à i genomi di fagi redatti per furnisce un spettru più grande di informazioni.

Actinobacteria:

L' Actinobatteria hè un filu di batteri Gram-pusitivi. Pò esse terrestri o acquatichi. Sò di grande impurtanza economica per l'omu perchè l'agricultura è e fureste dipendenu da i so cuntributi à i sistemi di u terrenu. In u terrenu aiutanu à scumpressà a materia urganica di l'urganismi morti cusì e molecule ponu esse ripigliate da e piante. Mentre stu rolu hè ancu ghjucatu da i funghi, l'Actinobacteria sò assai più chjucu è probabilmente ùn occupanu micca a stessa nicchia ecologica. In questu rolu, e culunie crescenu spessu un miceliu estensivu, cum'è un fungu, è u nome di un ordine impurtante di u filu, Actinomycetales, riflette chì sò state longamente credute funghi. Alcune actinobatterie di u terrenu campanu simbiòticamente cù e piante chì e so radiche pervadenu u tarrenu, fissendu azotu per e piante in cambiu di l'accessu à alcuni di i saccaridi di a pianta. Altre spezie, cume parechji membri di u genaru Mycobacterium , sò patogeni impurtanti.

Actinotignum:

Actinotignum hè un genaru in u filu Actinobacteria (Batterie).

Actinotignum schaalii:

Actinotignum schaalii hè una batteria prima isolata da colture di sangue umanu. U so ceppu di tippu hè CCUG 27420. Hè una verga coccoide anaerobica Gram-positiva, facultativa, cunsiderata cum'è un patogenu umanu.

Thermoflavimicrobium dichotomicum:

Thermoflavimicrobium dichotomicum hè un batteriu Gram-pusitivu è termofilicu di u genaru di Thermoflavimicrobium chì hè statu isolatu da a terra.

Radiobiologia:

A Radiobiologia hè un campu di scienze mediche cliniche è di basa chì implica u studiu di l'azione di a radiazione ionizante nantu à l'esseri viventi, in particulare l'effetti di a radiazione nantu à a salute . A radiazione ionizante hè generalmente dannosa è potenzialmente letale per l'esseri viventi ma pò avè benefici per a salute in radioterapia per u trattamentu di u cancheru è di a tirotossicosi. U so impattu più cumunu hè l'induzione di u cancheru cù un periodu latente di anni o decennii dopu l'esposizione. E dosi alte ponu causà ustioni di radiazioni visualmente drammatiche, è / o una fatalità rapida per u sindrome di radiazioni acute. E dosi cuntrullate sò aduprate per l'imaging medicu è a radioterapia.

Pseudonocardia:

A pseudonocardia hè u genaru tippu di a famiglia di i batteri Pseudonocardiaceae . I membri di stu genaru sò stati trovati chì campanu mutualisticamente nantu à a cuticula di e furmicule taglierine perchè a batteria hà proprietà antibiotiche chì pruteggenu u fungu cultivatu da e furmicule. Quand'elli si preparanu, e so zampe sò passate sopra a bocca chì pruduce l'antibioticu è po e so zampe toccanu i funghi mentre giranu. E furmicule anu ghiandole metapleurali chì producenu i cumpunenti antimicrobiani per eliminà i funghi Escovopsis . U batteriu pò ancu esse truvatu in cripte nantu à a piastra propleurale. A pseudonocardia si trova chì hà pruprietà antibiotiche furnite à a furmicula taglierina per impedisce a crescita di Escovopsis , chì hè un levitu neru chì parasita a furmicula taglierina . A pseudonocardia si pò truvà in l'ecosistemi acquatichi è terrestri. A pseudonocardia pò esse chjamata Actinobacteria. A maiò parte di l' Actinobacteria cresce in terreni chì sò di pH neutru. L'actinobatteresi sò ancu impurtanti in e cumunità microbiche associate à e piante sò chjamate "vita libera". Questu significa chì ùn sò micca dipendenti da un altru organisimu per vive. Per esempiu: Un organisimu chì ùn vive micca liberu seria un parassita chì dipende da un ospitante cum'è fonte d'alimentu è locu di riparu. A "vita libera" permette ancu à sti organismi di richiede menu energia è cibu per a sopravvivenza. A pseudonocardia hè una batteria positiva à a catalasa, micca mutile, aerobica è una batteria senza digiunu à l'acidu è produce una reazione gram positiva. Sottu à u microscopiu mostranu urganismi ramificati in forma di canna.
Ci sò parechje varietà di Pseudonocardia è una bona parte di sti ceppi sò stati trovati in Cina, in i terreni di a furesta è in eucalipti d'Australia.

Pseudonocardia alaniniphila:

Pseudonocardia alaniniphila hè una batteria di u genaru di Pseudonocardia chì hè stata isolata da a terra forestale in Cina.

Pseudonocardia alaniniphila:

Pseudonocardia alaniniphila hè una batteria di u genaru di Pseudonocardia chì hè stata isolata da a terra forestale in Cina.

Pseudonocardia aurantiaca:

Pseudonocardia aurantiaca hè una batteria Gram-positiva è aerobica di u genaru di Pseudonocardia chì hè stata isolata da u terrenu da Jianchuan in Cina.

Pseudonocardia xinjiangensis:

Pseudonocardia xinjiangensis hè una batteria di u genaru di Pseudonocardia chì hè stata isolata da u terrenu in Cina.

Pseudonocardia yunnanensis:

Pseudonocardia yunnanensis hè una batteria di u genaru di Pseudonocardia .

Actinobole:

Actinobole hè un genaru d'erbe annuale nane di a famiglia Asteraceae descrittu cum'è genere in u 1843.

Actinobole condensatum:

Actinobole condensatum hè una erba nana annuale, endemica di l'Australia Occidentale.

Actinobole uliginosum:

Actinobole uliginosum , a cudweed di flanella , hè una spezia di erba annuale nana di a famiglia Asteraceae, chì hè endemica di l'Australia. Si faci in ogni statu di l'Australia cuntinentale.

Actinocamax:

Actinocamax hè un genaru di belemnite, un gruppu estintu di cefalopodi.

Actinocarya:

Actinocarya hè un picculu genaru d'erbe annuali di a famiglia Boraginaceae. Specie in u genaru si trovanu in Pakistan, Cina è India.

Actinocatenispora:

Actinocatenispora hè un genaru in u filu Actinobacteria (Batterie).

Actinocatenispora rupis:

Actinocatenispora rupis hè una batteria aerobica di u genaru di Actinocatenispora chì hè stata isolata da a terra scogliera di l'isula Mara in Corea.

Sera Actinocatenispora:

Actinocatenispora sera hè una batteria di u genaru di Actinocatenispora chì hè stata isolata da u terrenu in Niigata in Giappone.

Sera Actinocatenispora:

Actinocatenispora sera hè una batteria di u genaru di Actinocatenispora chì hè stata isolata da u terrenu in Niigata in Giappone.

Actinocatenispora rupis:

Actinocatenispora rupis hè una batteria aerobica di u genaru di Actinocatenispora chì hè stata isolata da a terra scogliera di l'isula Mara in Corea.

Actinocatenispora thailandica:

Actinocatenispora thailandica hè una batteria di u genaru di Actinocatenispora chì hè stata isolata da u tarrenu in Tailanda.

Actinocene:

Un actinocene hè un tipu di cumpostu organoattinide metallocene chì cuntene un elementu di a serie di l'actinidi. A struttura tipica hè un cumpostu sandwich, cù dui dianioni ciclooctatetraenilici (COT, chì hè C
8
H 2−
8
) ligatu à un centru di actinide-metallo (An) in u statu di ossidazione IV, cù a formula generale resultante An (C 8 H 8 ) 2

Actinocene:

Un actinocene hè un tipu di cumpostu organoattinide metallocene chì cuntene un elementu di a serie di l'actinidi. A struttura tipica hè un cumpostu sandwich, cù dui dianioni ciclooctatetraenilici (COT, chì hè C
8
H 2−
8
) ligatu à un centru di actinide-metallo (An) in u statu di ossidazione IV, cù a formula generale resultante An (C 8 H 8 ) 2

Actinocentra:

Actinocentra hè un genaru di falene chì appartene à a sottofamiglia Olethreutinae di a famiglia Tortricidae, cù una sola spezia.

Actinocephalidae:

Actinocephalidae hè una famiglia di alveolati parassiti di u filu Apicomplexia

Actinocephalus:

Actinocephalus hè un genaru di piante in Eriocaulaceae, descrittu per a prima volta in u 2004. Tuttu u genaru hè endemicu di u Brasile. Era prima cunsideratu cum'è parte di u genere Paepalanthus cunnessu , ma studii recenti anu suggeritu chì i dui gruppi sò megliu separati.

  • Actinocephalus aggregatus FNCosta - Minas Gerais
  • Actinocephalus bongardii (A.St.-Hil.) Sano - est + sud di u Brasile
  • Actinocephalus brachypus (Bong.) Sano - Minas Gerais
  • Actinocephalus cabralensis (Silveira) Sano - Minas Gerais
  • Actinocephalus callophyllus (Silveira) Sano - Minas Gerais
  • Actinocephalus ciliatus (Bong.) Sano - Minas Gerais, Rio de Janeiro
  • Actinocephalus cipoensis (Silveira) Sano - Minas Gerais
  • Actinocephalus claussenianus (Körn.) Sano - est + Brasile meridionale
  • Actinocephalus compactus (Gardner) Sano - Minas Gerais
  • Actinocephalus coutoensis (Moldenke) Sano - Minas Gerais
  • Actinocephalus deflexus FNCosta - Minas Gerais
  • Actinocephalus delicatus Sano - Minas Gerais
  • Actinocephalus denudatus (Körn.) Sano - Minas Gerais
  • Actinocephalus diffusus (Silveira) Sano - Minas Gerais
  • Actinocephalus divaricatus (Bong.) Sano - Minas Gerais
  • Actinocephalus falcifolius (Körn.) Sano - Minas Gerais, Bahia
  • Actinocephalus fimbriatus (Silveira) Sano - Minas Gerais
  • Actinocephalus giuliettiae Sano - Minas Gerais
  • Actinocephalus glabrescens (Silveira) Sano - Minas Gerais
  • Actinocephalus graminifolius FNCosta - Minas Gerais
  • Actinocephalus herzogii (Moldenke) Sano - Bahia
  • Actinocephalus heterotrichus (Silveira) Sano - Minas Gerais
  • Actinocephalus ithyphyllus (Mart.) Sano - Minas Gerais
  • Actinocephalus koernickeanus Trovó & FNCosta - Minas Gerais
  • Actinocephalus nodifer (Silveira) Sano - Minas Gerais
  • Actinocephalus ochrocephalus (Körn.) Sano - Bahia
  • Actinocephalus pachyphyllus (Körn.) FNCosta, Trovó & Echtern. - Minas Gerais
  • Actinocephalus polyanthus (Bong.) Sano - Brasile orientale + sud
  • Actinocephalus ramosus (Wikstr.) Sano - Brasile orientale
  • Actinocephalus rigidus (Bong.) Sano - Minas Gerais
  • Actinocephalus robustus (Silveira) Sano - Minas Gerais
  • Actinocephalus stereophyllus (Ruhland) Sano - Minas Gerais
  • Actinocephalus verae Sano & Trovó - Minas Gerais
Actinoceramus:

Actinoceramus hè un genaru estintu di vongole fossile d'acqua salata, molluschi bivalvi pteriomorfi marini. Questi bivalvi eranu alimentatori di sospensione infaunalmente mobili facultativamente.

Actinoceras:

Actinoceras hè u genaru principale è radicale di l'Actinoceratidae, una famiglia maiò in l'Actinocerida, chì hà campatu durante l'Ordovicianu Mediu è Tardiu.

Actinoceratidae:

L' Actinoceriatidae sò una famiglia di actinoceridi chjamati da Saemann in u 1853 per quelli chì sò cresciuti finu à avè grandi cunchiglie cù apici smussati è grandi sifunculi cù segmenti ampiamente espansi è un sistema di canali endosifuculari generalmente arcuati. A so gamma hè da l'Ordovicianu Mediu superiore à u Silurianu Inferiore. L'actinoceridi sò generalmente cefalopodi nautiloidi a buccia diritta cun un sifunculu cumpostu da segmenti espansi, tipicamente cun anelli di cunnessione sottili, in i quali i depositi interni sò penetrati da un sistema di canali

Cereus pedunculatus:

Cereus pedunculatus o l' anemone da margherita hè una spezia d'anemone di mare di a famiglia Sagartiidae. Si ritrova in parte pocu fonde di l'Oceanu Atlanticu nordeste è in u Mare di u Nordu è in u Mediterraniu. Hè un omnivore, predatore è scavenger.

Cereus pedunculatus:

Cereus pedunculatus o l' anemone da margherita hè una spezia d'anemone di mare di a famiglia Sagartiidae. Si ritrova in parte pocu fonde di l'Oceanu Atlanticu nordeste è in u Mare di u Nordu è in u Mediterraniu. Hè un omnivore, predatore è scavenger.

Aulactinia verrucosa:

Aulactinia verrucosa , a gemma anemone , hè una spezia d'anemone di mare di a famiglia Actiniidae. Si trova nantu à e coste scogliose di u nordeste di l'Oceanu Atlanticu, Mare di u Nordu è Mare Mediterraniu.

Anemonia sulcata:

L'Anemonia sulcata , o anemone di mare di u Mediterraniu , hè una spezia d'anemone di mare di a famiglia di l'Actiniidae di u mare Mediterraniu. Si A. sulcata doit être reconnu comme synonyme de A. viridis reste un sujet de contestation.

Anemonia sulcata:

L'Anemonia sulcata , o anemone di mare di u Mediterraniu , hè una spezia d'anemone di mare di a famiglia di l'Actiniidae di u mare Mediterraniu. Si A. sulcata doit être reconnu comme synonyme de A. viridis reste un sujet de contestation.

Actinocerida:

L' Actinocerida sò un ordine di cefalopodi generalmente dritti, mediani à grandi chì campavanu durante u Paleozoicu iniziale è mediu, distinti da un sifunculu cumpostu da segmenti espansi chì si estendenu in e camere adiacenti, in cui i depositi formati cuntenenu un sistema di canali radiali è un spaziu strettu longu u latu internu di l'anellu di cunnessione cunnisciutu cum'è paraspatium. I colli settali sò generalmente corti è cyrtochoanitic, alcuni essendu reclinati, alcuni in forma di ganciu. A maiò parte crescenu à lunghezze di circa 60 à 90 cm ma alcune, cum'è l'Huroniidae di u Silurianu crescenu significativamente più grande.

Actinocerida:

L' Actinocerida sò un ordine di cefalopodi generalmente dritti, mediani à grandi chì campavanu durante u Paleozoicu iniziale è mediu, distinti da un sifunculu cumpostu da segmenti espansi chì si estendenu in e camere adiacenti, in cui i depositi formati cuntenenu un sistema di canali radiali è un spaziu strettu longu u latu internu di l'anellu di cunnessione cunnisciutu cum'è paraspatium. I colli settali sò generalmente corti è cyrtochoanitic, alcuni essendu reclinati, alcuni in forma di ganciu. A maiò parte crescenu à lunghezze di circa 60 à 90 cm ma alcune, cum'è l'Huroniidae di u Silurianu crescenu significativamente più grande.

Actinocerida:

L' Actinocerida sò un ordine di cefalopodi generalmente dritti, mediani à grandi chì campavanu durante u Paleozoicu iniziale è mediu, distinti da un sifunculu cumpostu da segmenti espansi chì si estendenu in e camere adiacenti, in cui i depositi formati cuntenenu un sistema di canali radiali è un spaziu strettu longu u latu internu di l'anellu di cunnessione cunnisciutu cum'è paraspatium. I colli settali sò generalmente corti è cyrtochoanitic, alcuni essendu reclinati, alcuni in forma di ganciu. A maiò parte crescenu à lunghezze di circa 60 à 90 cm ma alcune, cum'è l'Huroniidae di u Silurianu crescenu significativamente più grande.

Actinocerida:

L' Actinocerida sò un ordine di cefalopodi generalmente dritti, mediani à grandi chì campavanu durante u Paleozoicu iniziale è mediu, distinti da un sifunculu cumpostu da segmenti espansi chì si estendenu in e camere adiacenti, in cui i depositi formati cuntenenu un sistema di canali radiali è un spaziu strettu longu u latu internu di l'anellu di cunnessione cunnisciutu cum'è paraspatium. I colli settali sò generalmente corti è cyrtochoanitic, alcuni essendu reclinati, alcuni in forma di ganciu. A maiò parte crescenu à lunghezze di circa 60 à 90 cm ma alcune, cum'è l'Huroniidae di u Silurianu crescenu significativamente più grande.

Actinochaeta:

Actinochaeta hè un genaru di mosche tachinide di a famiglia di i Tachinidae.

Actinochaeta amazonica:

Actinochaeta amazonica hè una spezia di mosche tachinide in u genere Actinochaeta di a famiglia Tachinidae.

Actinochaeta columbiae:

Actinochaeta columbiae hè una spezia di mosche tachinide in u genere Actinochaeta di a famiglia Tachinidae.

Actinochaetopteryx:

Actinochaetopteryx hè un genaru di mosche tachinide di a famiglia Tachinidae. I so membri si trovanu in i regni paleeartichi, orientali è australasi. A spezia tipica hè Actinochaetopteryx actifera , di Taiwan.

Actinochaetopteryx actifera:

Actinochaetopteryx actifera hè una spezia di mosca parasita di a famiglia Tachinidae.

Actinochaetopteryx antennalis:

Actinochaetopteryx antennalis hè una spezia di mosca parasita di a famiglia Tachinidae.

Actinochaetopteryx argentifera:

Actinochaetopteryx argentifera hè una spezia di mosca parasita di a famiglia Tachinidae.

Actinochaetopteryx aurifasciata:

Actinochaetopteryx aurifasciata hè una spezia di mosca parassita di a famiglia di i Tachinidae.

Actinochaetopteryx bivittata:

Actinochaetopteryx bivittata hè una spezia di mosca parasita di a famiglia Tachinidae.

Actinochaetopteryx japonica:

Actinochaetopteryx japonica hè una spezia di mosca parasita di a famiglia Tachinidae.

Actinochaetopteryx nubifera:

Actinochaetopteryx nubifera hè una spezia di mosca di setole di a famiglia Tachinidae.

Actinochaetopteryx nudibasis:

Actinochaetopteryx nudibasis hè una spezia di mosca parasita di a famiglia Tachinidae.

Actinochaetopteryx nudinerva:

Actinochaetopteryx nudinerva hè una spezia di mosca parasita di a famiglia Tachinidae.

Actinochaetopteryx patellipalpis:

Actinochaetopteryx patellipalpis hè una spezia di mosca parasita di a famiglia di i Tachinidae.

Actinochaetopteryx proclinata:

Actinochaetopteryx proclinata hè una spezia di mosca parassita di a famiglia Tachinidae.

Setifacies di Actinochaetopteryx:

Actinochaetopteryx setifacies hè una spezia di mosca parassita di a famiglia Tachinidae.

Actinocheita:

Actinocheita hè un genaru monotipicu di arburi in a famiglia di anacardi o sumac Anacardiaceae. Contene a sola specie Actinocheita filicina chì varieghja da u centru è u suduveste di u Messicu à u Honduras.

Actinocheita:

Actinocheita hè un genaru monotipicu di arburi in a famiglia di anacardi o sumac Anacardiaceae. Contene a sola specie Actinocheita filicina chì varieghja da u centru è u suduveste di u Messicu à u Honduras.

Liparis (pesci):

Liparis hè un grande genaru di lumaca di l'emisferu nordu. Sò assai cumuni in acque temperate è fredde. Chernova (2008) hà prupostu chì u genaru sia suddivisu in cinque sottugeneri: Liparis , Neoliparis , Lycocara , Careliparis è Lyoliparis .

Bouteloua:

Bouteloua hè un genaru di piante di a famiglia di l'erba. I membri di u genus sò cumunemente cunnisciuti cum'è grama grass .

Actinochloridaceae:

Actinochloridaceae hè una famiglia di alghe verdi, in l'ordine Chlorococcales.

Actinochloris:

Actinochloris hè un genaru d'alga verde, di a famiglia Hypnomonadaceae.

Actinochloris terrestris:

Actinochloris terrestris hè una spezia d'alga in u genus Actinochloris .

Axodine:

L' assodine sò un gruppu di alghe eteroconti unicellulari, precedentemente classificate in e Chrysophyceae.

Axodine:

L' assodine sò un gruppu di alghe eteroconti unicellulari, precedentemente classificate in e Chrysophyceae.

Actinocladum:

Actinocladum hè una spezia sudamericana di bambù di a famiglia di l'erba.

Specie
Actinocladum:

Actinocladum hè una spezia sudamericana di bambù di a famiglia di l'erba.

Specie
Hemisphaeranthos:

Hemisphaeranthos hè un genaru estintu di cucumari di mare. E seguenti spezie sò ricunnisciute in u genus Hemisphaeranthos :

  • Hemisphaeranthos costifera Terquem & Berthelin, 1875
  • Hemisphaeranthos elegans (Schlumberger, 1888)
  • Hemisphaeranthos frankei (Müller, 1912)
  • Hemisphaeranthos simplex AH Müller, 1964
Actinocleidus:

Actinocleidus hè un genaru di monogenei chì appartenenu à a famiglia Ancyrocephalidae. Tutti i membri di u genaru sò parassiti nant'à i pesci.

Actinoconchus:

Actinoconchus hè un genere estintu di brachiopodi chì campavanu da u Carboniferu à u Permianu Tardiu in Africa, Asia, Europa è America di u Nordu.

Actinocorallia:

Actinocorallia hè un genaru in u filu Actinobacteria (Batterie).

Actinocrates:

Actinocrates hè un genere di falena monotipica in a sottofamiglia Phycitinae. A so sola spezia, Actinocrates euryniphas , hè cunnisciuta da Fiji. Sia u genaru sia e spezie sò state discritte per a prima volta da Edward Meyrick in 1934.

Actinocrates:

Actinocrates hè un genaru monotipicu di falena musu in a sottofamiglia Phycitinae. A so sola spezia, Actinocrates euryniphas , hè cunnisciuta da Fiji. Sia u genaru sia e spezie sò state discritte per a prima volta da Edward Meyrick in 1934.

Actinocriniti:

L'actinocriniti hè un genaru estintu di crinoidi .

Actinocriniti:

L'actinocriniti hè un genaru estintu di crinoidi .

Actinocriniti:

L'actinocriniti hè un genaru estintu di crinoidi .

Actinocriniti:

L'actinocriniti hè un genaru estintu di crinoidi .

Actinocriniti:

L'actinocriniti hè un genaru estintu di crinoidi .

Actinocrinus:

Actinocrinus hè un genaru estintu di crinoidi da u Carboniferu Anticu d'Europa è d'America di u Nordu.

Actinocrispum:

L'Abyssicoccus hè un genaru di a famiglia di e Pseudonocardiaceae, cù una spezia cunnisciuta.

Actinocrispum wychmicini:

Actinocrispum wychmicini hè una batteria di u genaru di Actinocrispum chì hè stata isolata da u tarrenu da Kuroishi in Giappone.

Siphona:

Siphona hè un genaru di mosche di a famiglia Tachinidae.

Siphona singularis:

Siphona singularis hè una spezia Neotropicale di mosche tachinide in u genere Siphona di a famiglia Tachinidae. Hè a spezia tipica di u sottugenu Actinocrocuta in Siphona .

Actinocyclidae:

Actinocyclidae hè una famiglia di lumache di mare, nudibranchi doridi, molluschi gastropodi marini in a superfamiglia Doridoidea. Sta famiglia hè in u clade Euctenidiacea.

Actinocyclus:

Actinocyclus hè un genaru di lumache di mare, nudibranchi doridi, molluschi gastropodi marini senza conchiglie in a famiglia Actinocyclidae.

Actinocyclus (diatomea):

Actinocyclus hè un genaru di diatomee di a famiglia Hemidiscaceae.

Actinocyclus verrucosus:

Actinocyclus verrucosus hè una spezia di lumaca di mare o di nudibranchu doridu, un molluscu gasteropodu marinu di a famiglia di l'Actinocyclidae.

Actinocyclus normanii:

Actinocyclus normanii hè una microalga, una spezia di diatomea centrica planctonica. Hè una spezia marina chì si trova ancu in acqua dolce salmastra è eutrofica. Hè cunsiderata una spezia invasiva in i Stati Uniti.

Actinocyclus papillatus:

Actinocyclus papillatus hè una spezia di lumaca di mare o di nudibranchu doridu, un molluscu gasteropodu marinu di a famiglia di l'Actinocyclidae.

Actinocyclus verrucosus:

Actinocyclus verrucosus hè una spezia di lumaca di mare o di nudibranchu doridu, un molluscu gasteropodu marinu di a famiglia di l'Actinocyclidae.

Actinocymbe:

Actinocymbe hè un genaru di funghi di a famiglia di e Chaetothyriaceae.

Lebrunia neglecta:

Lebrunia neglecta hè una spezia d'anemone di mare di a famiglia di l'Aliciidae. Si trova in u mare caraibicu è in u golfu di u Messicu.

Actinodaphne:

Actinodaphne hè un genaru asiaticu di a famiglia Lauraceae, ligatu à a laurea, chì cumpone un gruppu di piante à fiori in l'ordine Laurales.

Actinodaphne albifrons:

Actinodaphne albifrons hè una spezia di piante di a famiglia di e Lauraceae. Hè endemica di Sri Lanka.

Actinodaphne bourdillonii:

Actinodaphne bourdillonii hè una spezia di u genaru Actinodaphne di a famiglia di e piante à fiori Lauraceae, cumunimenti chjamati malavirinji , eeyoli è pisa. U so habitat generale hè shola è foreste sempreverde. Hè endemicu di i Ghati Occidentali Meridiunali.

Actinodaphne bourneae:

Actinodaphne bourneae hè una spezia di piante di a famiglia di e Lauraceae. Hè endemica di u Tamil Nadu in India. Hè minacciatu da a perdita di l'habitat.

Actinodaphne cuspidata:

Actinodaphne cuspidata hè una spezia di pianta di a famiglia di e Lauraceae. Hè un arburu endemicu di a Malesia peninsulare. Hè minacciatu da a perdita di l'habitat.

No comments:

Post a Comment

, ,