Monday, March 1, 2021

Actinic keratosis, Actinic keratosis, Lichen planus

Cheratosi actinica:

A cheratosi actinica ( AK ), qualchì volta chjamata cheratosi solare o cheratosi senile , hè una zona precancerosa di pelle spessa, squamosa o crostosa. A cheratosi actinica hè un disordine ( -osi ) di i cheratinociti epidermici chì hè induttu da esposizione à a luce ultravioletta (UV) ( actina ). Queste crescita sò più cumuni in e persone di pelle bella è quelli chì sò spessu à u sole. Si crede chì si formanu quandu a pelle hè dannighjata da a radiazione UV da u sole o da i letti d'interrati, di solitu in u corsu di decennii. Vista a so natura precancerosa, se ùn sò micca trattati, ponu trasformassi in un tipu di cancheru di a pelle chjamatu carcinoma à cellule squamose. E lesioni non trattate anu finu à un risicu di 20% di progressione à u carcinoma squamous cell, dunque hè raccomandatu u trattamentu da un dermatologu.

Cheratosi actinica:

A cheratosi actinica ( AK ), qualchì volta chjamata cheratosi solare o cheratosi senile , hè una zona precancerosa di pelle spessa, squamosa o crostosa. A cheratosi actinica hè un disordine ( -osi ) di i cheratinociti epidermici chì hè induttu da esposizione à a luce ultravioletta (UV) ( actina ). Queste crescita sò più cumuni in e persone di pelle bella è quelli chì sò spessu à u sole. Si crede chì si formanu quandu a pelle hè dannighjata da a radiazione UV da u sole o da i letti d'interrati, di solitu in u corsu di decennii. Vista a so natura precancerosa, se ùn sò micca trattati, ponu trasformassi in un tipu di cancheru di a pelle chjamatu carcinoma à cellule squamose. E lesioni non trattate anu finu à un risicu di 20% di progressione à u carcinoma squamous cell, dunque hè raccomandatu u trattamentu da un dermatologu.

Lichen planus:

Lichen planus ( LP ) hè una malattia infiammatoria cronica è mediata da l'immunità chì affetta a pelle, unghie, capelli è mucose. Ùn hè micca un lichen propiu, è hè chjamatu solu perchè pare un. Hè carattarizatu da papule è placche poligonali, piatte, violacee è placche bianche sovrastanti, reticulate, fine, chì affettanu comunemente e mani dorsali, i polsi flessibili è l'avambracci, u troncu, e gambe inferiori anteriori è a mucosa orale. Ancu s'ellu ci hè una larga gamma clinica di manifestazioni LP, a pelle è a cavità orale restanu cum'è i principali siti di implicazione. A causa hè scunnisciuta, ma si pensa à esse u risultatu di un prucessu autoimmune cun un trigger iniziale scunnisciutu. Ùn ci hè micca cura, ma parechji medicazione è procedure diverse sò state aduprate in sforzi per cuntrullà i sintomi.

Lichen planus:

Lichen planus ( LP ) hè una malattia infiammatoria cronica è mediata da l'immunità chì affetta a pelle, unghie, capelli è mucose. Ùn hè micca un lichen propiu, è hè chjamatu solu perchè pare un. Hè carattarizatu da papule è placche poligonali, piatte, violacee è placche bianche sovrastanti, reticulate, fine, chì affettanu comunemente e mani dorsali, i polsi flessibili è l'avambracci, u troncu, e gambe inferiori anteriori è a mucosa orale. Ancu s'ellu ci hè una larga gamma clinica di manifestazioni LP, a pelle è a cavità orale restanu cum'è i principali siti di implicazione. A causa hè scunnisciuta, ma si pensa à esse u risultatu di un prucessu autoimmune cun un trigger iniziale scunnisciutu. Ùn ci hè micca cura, ma parechji medicazione è procedure diverse sò state aduprate in sforzi per cuntrullà i sintomi.

Attinisimu:

L'attinismu hè a pruprietà di a radiazione solare chì porta à a produzzione di effetti fotochimichi è fotobiologichi. L'attinisimu hè dirivatu da u grecu anticu ἀκτίς, ἀκτῖνος. A parolla actinismu si trova, per esempiu, in a terminologia di a tecnulugia di imaging, medicina è chimica, è u cuncettu di actinism hè applicatu, per esempiu, in fotografia chimica è imaging à raggi X.

Attinisimu:

L'attinismu hè a pruprietà di a radiazione solare chì porta à a produzzione di effetti fotochimichi è fotobiologichi. L'attinisimu hè dirivatu da u grecu anticu ἀκτίς, ἀκτῖνος. A parolla actinismu si trova, per esempiu, in a terminologia di a tecnulugia di imaging, medicina è chimica, è u cuncettu di actinism hè applicatu, per esempiu, in fotografia chimica è imaging à raggi X.

Prurigo actinicu:

U prurigo attinicu hè una rara eruzione cutanea indotta da u sole, pruriginosa, papulare o nodulare. Alcuni esperti medichi usanu u terminu prurigo actinicu per denotà una fotodermatosi rara chì si sviluppa in a zitiddina è hè cronica è persistente; sta fotodermatosi rara, assuciata à l'antigenu leucocitariu umanu HLA-DR4, hè spessu chjamata "eruzione di luce polimorfa familiare di indiani americani" o "eruzione di luce polimorfa ereditaria di l'indiani americani" ma alcuni esperti consideranu chì hè una variante di u sindromu cunnisciutu cum'è eruzione di luce polimorfa (PMLE). Alcuni esperti usanu u terminu prurigo attinicu per prurigo d'estate di Hutchinson è parechje altre fotodermatosi chì puderebbenu, o ùn puderebbenu esse, entità cliniche distinte.

Prurigo actinicu:

U prurigo attinicu hè una rara eruzione cutanea indotta da u sole, pruriginosa, papulare o nodulare. Alcuni esperti medichi usanu u terminu prurigo actinicu per denotà una fotodermatosi rara chì si sviluppa in a zitiddina è hè cronica è persistente; sta fotodermatosi rara, assuciata à l'antigenu leucocitariu umanu HLA-DR4, hè spessu chjamata "eruzione di luce polimorfa familiare di indiani americani" o "eruzione di luce polimorfa ereditaria di l'indiani americani" ma alcuni esperti consideranu chì hè una variante di u sindromu cunnisciutu cum'è eruzione di luce polimorfa (PMLE). Alcuni esperti usanu u terminu prurigo attinicu per prurigo d'estate di Hutchinson è parechje altre fotodermatosi chì puderebbenu, o ùn puderebbenu esse, entità cliniche distinte.

Purpura sulare:

A purpura sulare hè una cundizione di a pelle caratterizata da grandi ecchimosi rosse purpurei, di 1 à 5 cm, apparenti nantu à a dorsa di l'avambracci è menu spessu di e mani.

Attinisimu:

L'attinismu hè a pruprietà di a radiazione solare chì porta à a produzzione di effetti fotochimichi è fotobiologichi. L'attinisimu hè dirivatu da u grecu anticu ἀκτίς, ἀκτῖνος. A parolla actinismu si trova, per esempiu, in a terminologia di a tecnulugia di imaging, medicina è chimica, è u cuncettu di actinism hè applicatu, per esempiu, in fotografia chimica è imaging à raggi X.

Raggi actinichi:

I raggi Actinichi ponu riferisce à:

  • Ultraviolet
  • Attinisimu
Raggi actinichi:

I raggi Actinichi ponu riferisce à:

  • Ultraviolet
  • Attinisimu
Dermatite actinica cronica:

A dermatite actinica cronica hè una cundizione induve a pelle di un sughjettu si infiamma per via di una reazione à u sole o à a luce artificiale. I pazienti spessu soffrenu di altre condizioni relative di a pelle chì causanu dermatite in risposta à una varietà di stimuli.

Actiniceps:

Actiniceps hè un genaru di funghi di a famiglia di e Pterulaceae. U genus hà una distribuzione diffusa in e regioni tropicali, è cuntene trè spezie.

Actinidain:

Actinidain hè un tipu d'enzima cisteina proteasa chì si trova in frutti cumprese u kiwi, l'ananas, a mango, a banana è a papaia. Questu enzima face parte di a famiglia peptidasa C1 simile à a papain.

Actinide:

A seria actinoide abbraccia i 15 elementi chimichi metallichi cun numeri atomichi da 89 à 103, attiniu attraversu lawrencium. A serie actinoide deriva u so nome da u primu elementu di a serie, l'actiniu. U simbulu chimicu informale An hè adupratu in discussioni generali di chimica attinoide per riferisce à qualsiasi actinoide.

Actinide:

A seria actinoide abbraccia i 15 elementi chimichi metallichi cun numeri atomichi da 89 à 103, attiniu attraversu lawrencium. A serie actinoide deriva u so nome da u primu elementu di a serie, l'actiniu. U simbulu chimicu informale An hè adupratu in discussioni generali di chimica attinoide per riferisce à qualsiasi actinoide.

Laboratoriu Naziunale di Los Alamos:

U Laboratoriu Naziunale di Los Alamos hè un laburatoriu naziunale di u Dipartimentu di l'Energia di i Stati Uniti urganizatu inizialmente durante a seconda guerra mundiale per u cuncepimentu di armi nucleari in u quadru di u Prughjettu Manhattan. Hè à poca distanza à u nordueste di Santa Fe, in u Novu Messicu, in u suduveste di i Stati Uniti.

Actinide:

A seria actinoide abbraccia i 15 elementi chimichi metallichi cun numeri atomichi da 89 à 103, attiniu attraversu lawrencium. A serie actinoide deriva u so nome da u primu elementu di a serie, l'actiniu. U simbulu chimicu informale An hè adupratu in discussioni generali di chimica attinoide per riferisce à qualsiasi actinoide.

Chimica di l'actinidi:

A chimica di l'actinidi hè una di e branche principali di a chimica nucleare chì investiga i prucessi è i sistemi moleculari di l'actinidi. L'actinidi derivanu u so nome da u gruppu 3 elementu actinium. U simbulu chimicu informale An hè adupratu in discussioni generali di chimica di l'actinidi per riferisce à qualsiasi actinide. Tutti, eccettu unu, di l'actinidi sò elementi f-block, chì currispondenu à u riempimentu di a cunchiglia di l'elettroni 5f; u lawrencium, un elementu d-block, hè ancu generalmente cunsideratu cum'è un actinide. In cunfrontu cù i lantanidi, ancu principalmente elementi f-block, l'actinidi mostranu una valenza assai più variabile. A seria di l'actinidi abbraccia i 15 elementi chimichi metallichi cù numeri atomichi da 89 à 103, attiniu attraversu lawrenciu.

Concettu di Actinide:

In chimica nucleare, u cuncettu actinide hà prupostu chì l'actinidi formanu una seconda seria di transizione interna omologa à i lantanidi. E so origini nascenu da l'osservazione di pruprietà simili à i lantanidi in elementi transuranici in cuntrastu cù a chimica cumplessa distinta di actinidi cunnisciuti prima Glenn T. Seaborg, unu di i circadori chì anu sintetizatu elementi transuranici, hà prupostu u cuncettu d'actinidi in u 1944 cum'è una spiegazione per e deviazioni osservate è una ipotesi per guidà l'esperimenti futuri. Hè statu accettatu pocu dopu, resultendu in u piazzamentu di una nova serie di actinidi chì includenu elementi 89 (actinium) à 103 (lawrencium) sottu à i lanthanidi in a tavula periodica di l'elementi di Dmitri Mendeleev.

Actinide:

A seria actinoide abbraccia i 15 elementi chimichi metallichi cun numeri atomichi da 89 à 103, attiniu attraversu lawrencium. A serie actinoide deriva u so nome da u primu elementu di a serie, l'actiniu. U simbulu chimicu informale An hè adupratu in discussioni generali di chimica attinoide per riferisce à qualsiasi actinoide.

Actinide:

A seria actinoide abbraccia i 15 elementi chimichi metallichi cun numeri atomichi da 89 à 103, attiniu attraversu lawrencium. A serie actinoide deriva u so nome da u primu elementu di a serie, l'actiniu. U simbulu chimicu informale An hè adupratu in discussioni generali di chimica attinoide per riferisce à qualsiasi actinoide.

Carburante nucleare:

U combustibile nucleare hè un materiale adupratu in e centrali nucleari per pruduce calore per alimentà e turbine. U calore hè creatu quandu u combustibile nucleare subisce a fissione nucleare.

Actinide:

A seria actinoide abbraccia i 15 elementi chimichi metallichi cun numeri atomichi da 89 à 103, attiniu attraversu lawrencium. A serie actinoide deriva u so nome da u primu elementu di a serie, l'actiniu. U simbulu chimicu informale An hè adupratu in discussioni generali di chimica attinoide per riferisce à qualsiasi actinoide.

Actinide:

A seria actinoide abbraccia i 15 elementi chimichi metallichi cun numeri atomichi da 89 à 103, attiniu attraversu lawrencium. A serie actinoide deriva u so nome da u primu elementu di a serie, l'actiniu. U simbulu chimicu informale An hè adupratu in discussioni generali di chimica attinoide per riferisce à qualsiasi actinoide.

Actinide:

A seria actinoide abbraccia i 15 elementi chimichi metallichi cun numeri atomichi da 89 à 103, attiniu attraversu lawrencium. A serie actinoide deriva u so nome da u primu elementu di a serie, l'actiniu. U simbulu chimicu informale An hè adupratu in discussioni generali di chimica attinoide per riferisce à qualsiasi actinoide.

Chimica di l'actinidi:

A chimica di l'actinidi hè una di e branche principali di a chimica nucleare chì investiga i prucessi è i sistemi moleculari di l'actinidi. L'actinidi derivanu u so nome da u gruppu 3 elementu actinium. U simbulu chimicu informale An hè adupratu in discussioni generali di chimica di l'actinidi per riferisce à qualsiasi actinide. Tutti, eccettu unu, di l'actinidi sò elementi f-block, chì currispondenu à u riempimentu di a cunchiglia di l'elettroni 5f; u lawrencium, un elementu d-block, hè ancu generalmente cunsideratu cum'è un actinide. In cunfrontu cù i lantanidi, ancu principalmente elementi f-block, l'actinidi mostranu una valenza assai più variabile. A seria di l'actinidi abbraccia i 15 elementi chimichi metallichi cù numeri atomichi da 89 à 103, attiniu attraversu lawrenciu.

Actinidi in l'ambiente:

L'actinidi in l'ambiente si riferiscenu à e fonti, u cumpurtamentu ambientale è l'effetti di l'actinidi in l'ambiente di a Terra. A radioattività ambientale ùn hè limitata solu à l'actinidi; i non-actinidi cum'è u radon è u radium sò di nota. Mentre tutti l'actinidi sò radioattivi, ci sò assai actinidi o minerali chì li si trovanu in a crosta terrestre cume l'uraniu è u toriu. Questi minerali sò utili in parechji modi, cume a datazione à u carbonu, a maiò parte di i rivelatori, i raggi X, è ancu di più.

Actinidia:

Actinidia hè un genaru di legnosi è, eccettu poche eccezioni, piante dioiche originarie di l'Asia temperata orientale, chì si trovanu in a maiò parte di a Cina, Taiwan, Corea è Giappone, è si stendenu à u nordu finu à e zone meridiunali di u Far East Russu è à u sudu in Indochina. U generu include arbusti chì crescenu finu à 6 metri di altezza, è vigne vigorose, à forte crescita, chì crescenu finu à 30 m (100 ft) in tetti d'arburi. Tolleranu sopratuttu e temperature finu à circa -15 ° C (5 ° F), è alcune sò assai più dure.

Actinidain:

Actinidain hè un tipu d'enzima cisteina proteasa chì si trova in frutti cumprese u kiwi, l'ananas, a mango, a banana è a papaia. Questu enzima face parte di a famiglia peptidasa C1 simile à a papain.

Actinidia arguta:

Actinidia arguta , u kiwi resistente , hè una vigna perenne originaria di u Giappone, a Corea, u Nordu di a Cina è u Far East Russu. Pruduce un picculu kiwi senza chì a fibra simile à i capelli copri l'esternu, à u cuntrariu di a maiò parte di l'altre spezie di u genaru.

Actinidia chinensis:

Actinidia chinensis (Planch.) , Cunnisciutu cumercialmente cum'è u kiwi d'oru , hè una vigna fruttifera, uriginaria di a Cina. Hè una di e 40 spezie parente di u genaru Actinidia , è strettamente ligata à Actinidia deliciosa , chì hè a surghjente di u kiwi cummerciale più cumunu. U culore di u fruttu pò varià da u verde à u verde lime o l'oru, secondu a ripruduzzione.

Actinidia deliciosa:

Actinidia deliciosa , u kiwi fuzzy , hè una vigna fruttifera originaria di u sudu di a Cina, chì u fruttu hè statu dichjaratu u fruttu naziunale di quellu paese. Altre spezie d' Actinidia si trovanu ancu in Cina è vanu à livante finu à u Giappone è à u nordu in e zone meridiunali di u Far East Russu. Sta spezia cresce naturalmente à altitudini trà 600 è 2.000 m.

Actinidia chrysantha:

Actinidia chrysantha hè una spezia di piante di a famiglia di l'Actinidiaceae. Hè endemica di a Cina.

Actinidia deliciosa:

Actinidia deliciosa , u kiwi fuzzy , hè una vigna fruttifera originaria di u sudu di a Cina, chì u fruttu hè statu dichjaratu u fruttu naziunale di quellu paese. Altre spezie d' Actinidia si trovanu ancu in Cina è vanu à livante finu à u Giappone è à u nordu in e zone meridiunali di u Far East Russu. Sta spezia cresce naturalmente à altitudini trà 600 è 2.000 m.

Actinidia faveolata:

Actinidia faveolata hè una spezia estinta in u genaru di u kiwi, Actinidia .

Actinidia kolomikta:

Actinidia kolomikta , u kolomikta , miyamatatabi , kiwi resistente à foglia variegata , hè una spezia di pianta in fiore di a famiglia Actinidiaceae, uriginaria di fureste miste temperate di l'Estremu Oriente Russu, Corea, Giappone è Cina.

Actinidia laevissima:

Actinidia laevissima hè una spezia di pianta di a famiglia di l'Actinidiaceae. Hè endemica di a Cina.

Actinidia kolomikta:

Actinidia kolomikta , u kolomikta , miyamatatabi , kiwi resistente à foglia variegata , hè una spezia di pianta in fiore di a famiglia Actinidiaceae, uriginaria di fureste miste temperate di l'Estremu Oriente Russu, Corea, Giappone è Cina.

Actinidia melanandra:

Actinidia melanandra , cunnisciuta cum'è kiwi viola o kiwi rossu hè una pianta fruttifera di u genaru Actinidia , chì cuntene trè spezie cultivate cummercialmente di kiwi. A pianta hè uriginaria di e parte di e province di Hubei, Sichuan è Yunnan in Cina. U fruttu hà una buccia viola sfusa cù carne russiccia. Ancu se u fruttu hè cumestibile, ùn hè micca cultivatu cumercialmente, in ogni casu hè vendutu occasionalmente cum'è pianta di paisaghju cù u nome erroneu Actinidia melandra .

Actinidia melanandra:

Actinidia melanandra , cunnisciuta cum'è kiwi viola o kiwi rossu hè una pianta fruttifera di u genaru Actinidia , chì cuntene trè spezie cultivate cummercialmente di kiwi. A pianta hè uriginaria di e parte di e province di Hubei, Sichuan è Yunnan in Cina. U fruttu hà una buccia viola sfusa cù carne russiccia. Ancu se u fruttu hè cumestibile, ùn hè micca cultivatu cumercialmente, in ogni casu hè vendutu occasionalmente cum'è pianta di paisaghju cù u nome erroneu Actinidia melandra .

Actinidia oregonensis:

Actinidia oregonensis hè una spezia estinta di piante à fiore di a famiglia di u kiwi, Actinidiaceae, cunnisciuta solu da i sedimenti di l'Eocenu mediu esposti in u nordu-centru di l'Oregon. A spezia hè stata discritta per a prima volta da una seria di semi fossili isolati in chert.

Actinidia pilosula:

Actinidia pilosula hè una spezia di pianta di a famiglia di l'Actinidiaceae. Hè endemica di a Cina. U populu tibetanu di Shangri-La è di e zone vicine manghja u so fruttu.

Actinidia polygama:

Actinidia polygama hè una spezia di kiwi di a famiglia di l'Actinidiaceae. Cresce in e zone muntagnose di u Giappone è di a Cina à altitudini trà 500 è 1.900 metri.

Actinidia rubus:

Actinidia rubus hè una vigna rampicante legnosa originaria di e zone muntagnose di e province cinesi di Sichuan è Yunnan. Branchlets è petioles sò marroni rossu rossu. I fiori sò gialli.

Actinidia rudis:

Actinidia rudis hè una spezia di piante di a famiglia di l'Actinidiaceae. Hè endemica di a Cina.

Actinidia stellatopilosa:

Actinidia stellatopilosa hè una spezia di pianta di a famiglia di l'Actinidiaceae. Hè endemica di a Cina.

Actinidia stellatopilosa:

Actinidia stellatopilosa hè una spezia di pianta di a famiglia di l'Actinidiaceae. Hè endemica di a Cina.

Actinidia suberifolia:

Actinidia suberifolia hè una spezia di piante di a famiglia di l'Actinidiaceae. Hè endemica di a Cina.

Actinidia tetramera:

Actinidia tetramera hè una spezia di pianta in fiore chì appartene à a famiglia Actinidiaceae, chì hè uriginaria di a China Centrale. Hè un scalatore vigoru chì pò ghjunghje à 8 m (26 ft) altu è largu. E foglie ovate sò verdi scure cù lampi bianchi è luminosi nantu à a superficia. A spezia hè dioica, vale à dì chì e piante maschili è femine sò separate. U fruttu hè purtatu solu nantu à una pianta femina fecundata.

Actinidia ulmifolia:

Actinidia ulmifolia hè una spezia di pianta di a famiglia di l'Actinidiaceae. Hè endemica di a Cina.

Virus Plantain X:

U virus Plantain X hè un Potexvirus chì infecta a laguna di l'erbaccia. A sequenziazione di l'ADN hà dimustratu ch'ellu hè sinonimu di u virus Actinidia X , chì infetta i kiwi è i ribes. A stessa ricerca hà ancu trovu u virus Plantain X chì infetta Capsicum annuum è u fiore ornamentale Browallia americana .

Actinidia vitifolia:

Actinidia vitifolia hè una spezia di piante di a famiglia di l'Actinidiaceae. Hè endemica di a Cina.

Actinidia polygama:

Actinidia polygama hè una spezia di kiwi di a famiglia di l'Actinidiaceae. Cresce in e zone muntagnose di u Giappone è di a Cina à altitudini trà 500 è 1.900 metri.

Actinidiaceae:

L' Actinidiaceae sò una piccula famiglia di piante da fiore cumunemente cunnisciuta cum'è a famiglia di uva spina cinese . A famiglia hà trè generi è circa 360 spezie è face parte di l'ordine Ericales.

Actinidain:

Actinidain hè un tipu d'enzima cisteina proteasa chì si trova in frutti cumprese u kiwi, l'ananas, a mango, a banana è a papaia. Questu enzima face parte di a famiglia peptidasa C1 simile à a papain.

Actinidina:

L'actinidina hè un iridoide pruduttu in natura da una larga varietà di piante è animali. Hè statu u primu alcaloide monoterpenicu ciclopentanoide à esse scupertu. Hè unu di i parechji cumposti chì ponu esse estratti da a radice di valeriana è da a vigna d'argentu, è ancu da parechji tippi d'insetti in e fasi larvali è imaginali. L'actinidina hè un attirante di misgi, cù effetti cum'è quelli di u nepetalactone, u compostu attivu truvatu in u catnip.

Actinidiolide:

L'actinidiolide hè un attirante di gatti.

Duminiu stella:

In matematica, un inseme S in u spaziu euclidianu R n hè chjamatu duminiu stella s'ellu esiste un x 0 in S tale chì per tuttu x in S u segmentu di linea da x 0 à x hè in S. Questa definizione hè immediatamente generalizabile per qualsiasi spaziu vettoriale reale o cumplessu.

Nuvulu actinoformu:

Un actinoformu o actiniforme descrive una raccolta di nuvuli bassi marini chì piglia una forma distinta. Sò chjamati dopu a parolla greca per "raghju" per via di a so struttura radiale. I nuvuli actinoformi ponu sparghje più di 300 km (190 mi) di traversu è cusì ùn ponu micca esse faciule à l'ochju. Inoltre, i nuvuli actinoformi ponu formà "treni" chì sò finu à sei volte a lunghezza di u campu di nuvola uriginale, eppuru mantenenu a so identità distinta.

Actiniidae:

Actiniidae hè a più grande famiglia di anemoni di mare, à a quale appartenenu e più cumuni, temperate, spezie di terra. A maiò parte di i membri di sta famiglia ùn participanu micca à e simbiosi cù i pesci. Trè eccezzioni sò l'anemone à bolla, l'anemone snakelocks è Urticina piscivora .

Actinina:

L'actinina hè una proteina microfilamentaria. α-Actinin hè necessariu per l'attaccamentu di filamenti di actina à e linee Z in e cellule musculari scheletriche, è à i corpi densi in cellule di musculu lisciu. A proteina funzionale hè un dimere anti-parallele, chì lega i filamenti sottili in i sarcomeri adiacenti, è dunque coordina e contrazioni trà i sarcomeres in l'assi orizzontale.

Actinina alfa 1:

L'Alfa-actinina-1 hè una prutetta chì in l'omu hè codificata da u genu ACTN1 .

Actinina alfa 2:

L'Alfa-actinina 2 hè una prutetta chì in l'omu hè codificata da u genu ACTN2 . Stu genu codifica una isoforma alfa-actinina chì hè spressa in i musculi scheletrici è cardiaci è in funzioni per ancurà i filamenti sottili di l'actina miofibrillare è u titin à i dischi Z

Actinina alfa 1:

L'Alfa-actinina-1 hè una prutetta chì in l'omu hè codificata da u genu ACTN1 .

Actinina alfa 2:

L'Alfa-actinina 2 hè una prutetta chì in l'omu hè codificata da u genu ACTN2 . Stu genu codifica una isoforma alfa-actinina chì hè spressa in i musculi scheletrici è cardiaci è in funzioni per ancurà i filamenti sottili di l'actina miofibrillare è u titin à i dischi Z

Actinina alfa 3:

L'Alfa-actinina-3 , cunnisciuta ancu cum'è isoforma musculare scheletrica alfa-actinina 3 o proteina reticulata F-actina , hè una proteina chì in l'omu hè codificata da u genu ACTN3 .

Actinina alfa 4:

L'Alfa-actinina-4 hè una prutetta chì in l'omu hè codificata da u genu ACTN4 .

Actinioidea:

Actinioidea hè una superfamiglia di anemoni di mare in l'ordine Actiniaria.

Actiniopteris radiata:

Actiniopteris radiata hè una felce largamente distribuita chì si trova in Africa è in l'isule adiacenti, Madagascar, Arabia, Iran, Afghanistan, Nepal, India, Sri Lanka, Birmania è Australia. Hà una stretta similitudine cù Actiniopteris dimorpha Pic. Serm.

Pteridaceae:

Pteridaceae hè una famiglia di felci in l'ordine Polypodiales, cumprese alcune 1150 spezie cunnisciute in circa 45 generi, divisi in cinque sottofamiglie. A famiglia include quattru gruppi di generi chì sò qualchì volta ricunnisciuti cum'è famiglie separate: i felci adiantoidi, cheilantoidi, pteridoidi è emionitidoidi. E relazioni trà questi gruppi ùn sò micca chjaru, è ancu se alcune analisi genetiche recenti di i Pteridales suggerenu chì nè a famiglia Pteridaceae nè i gruppi principali in ella sò tutti monofiletici, ancu queste analisi sò insufficientemente cumplette è robusti per furnisce un bonu supportu per una revisione di u ordine à u livellu famigliali.

Actiniopteris:

Actiniopteris hè un genere di felce in a sottofamiglia Pteridoideae di a famiglia Pteridaceae.

Actiniopteris radiata:

Actiniopteris radiata hè una felce largamente distribuita chì si trova in Africa è in l'isule adiacenti, Madagascar, Arabia, Iran, Afghanistan, Nepal, India, Sri Lanka, Birmania è Australia. Hà una stretta similitudine cù Actiniopteris dimorpha Pic. Serm.

Actiniscus:

Actiniscus hè un genaru di dinoflagellati chì appartene à a famiglia Actiniscaceae.

Actiniscus pentasterias:

Actiniscus pentasterias hè una spezia di dinoflagellati chì appartene à a famiglia Actiniscaceae.

Attinisimu:

L'attinismu hè a pruprietà di a radiazione solare chì porta à a produzzione di effetti fotochimichi è fotobiologichi. L'attinisimu hè dirivatu da u grecu anticu ἀκτίς, ἀκτῖνος. A parolla actinismu si trova, per esempiu, in a terminologia di a tecnulugia di imaging, medicina è chimica, è u cuncettu di actinism hè applicatu, per esempiu, in fotografia chimica è imaging à raggi X.

Actinistia:

L'Actinistia hè una sottuclasa di pesci per u più fussili à lobi . Sta sottuclasa cuntene i celacanti, cumprese e duie spezie vive di celacanti, tramindui di u genaru Latimeria : u celacantu di l'Oceanu Indianu Occidentale è u celacantu indonesianu.

Actinistia:

L'Actinistia hè una sottuclasa di pesci per u più fussili à lobi . Sta sottuclasa cuntene i celacanti, cumprese e duie spezie vive di celacanti, tramindui di u genaru Latimeria : u celacantu di l'Oceanu Indianu Occidentale è u celacantu indonesianu.

Actinistia:

L'Actinistia hè una sottuclasa di pesci per u più fussili à lobi . Sta sottuclasa cuntene i celacanti, cumprese e duie spezie vive di celacanti, tramindui di u genaru Latimeria : u celacantu di l'Oceanu Indianu Occidentale è u celacantu indonesianu.

Actinium:

L'Attiniu hè un elementu chimicu cù u simbulu Ac è u numeru atomicu 89. Fu isulatu per a prima volta da Friedrich Oskar Giesel in u 1902, chì li dete u nome di emaniu ; l'elementu hà avutu u so nome essendu identificatu à tortu cù una sustanza truvata da André-Louis Debierne è chjamata actinio Actinium hà datu u nome à a serie actinide, un gruppu di 15 elementi simili trà actinium è lawrencium in a tavula periodica. Insemi cù u poloniu, u radiu è u radon, l'actiniu hè statu unu di i primi elementi radioattivi non primordiali à esse isolati.

Fluoruru d'actinu:

U fluoruru di Actiniu (AcF 3 ) hè un cumpostu inorganicu di attiniu è di fluoru.

Cloruru di Actinio (III):

U cloruru d'Attiniu (III) hè un cumpostu chimicu chì cuntene l'elementu radioattivu raru attiniu. Stu sale hà a formula AcCl 3 . U pesu moleculare di u compostu hè 333.378 g / m ol.

Fluoruru d'actinu:

U fluoruru di Actiniu (AcF 3 ) hè un cumpostu inorganicu di attiniu è di fluoru.

Ossidu di Actiniu (III):

L'ossidu d'Attiniu (III) hè un cumpostu chimicu chì cuntene l'elementu radioattivu raru attiniu. Hà a formula Ac 2 O 3 . Hè simile à u so cumpusitu di lantanu currispundente, ossidu di lantanu (III), è cuntene attiniu in u statu d'ossidazione +3. L'ossidu di Actiniu ùn si pò cunfonde cun Ac 2 O (anidridu aceticu), induve Ac hè una abbreviazione di acetilu invece di u simbulu di l'elementu actiniu.

Isotopi di l'actiniu:

L'Attiniu ( 89 Ac) ùn hà micca isotopi stabile è ùn hà micca una composizione isotopica terrestre caratteristica, dunque ùn si pò dà un pesu atomicu standard. Ci sò 32 isotopi cunnisciuti, da 205 Ac à 236 Ac, è 7 isomeri. Trè isotopi si trovanu in natura, 225 Ac , 227 Ac è 228 Ac, cum'è prudutti di decadenza intermedia di, rispettivamente, 237 Np , 235 U è 232 Th . 228 Ac è 225 Ac sò estremamente rari, cusì guasi tuttu l'actiniu naturale hè 227 Ac.

Isotopi di l'actiniu:

L'Attiniu ( 89 Ac) ùn hà micca isotopi stabile è ùn hà micca una composizione isotopica terrestre caratteristica, dunque ùn si pò dà un pesu atomicu standard. Ci sò 32 isotopi cunnisciuti, da 205 Ac à 236 Ac, è 7 isomeri. Trè isotopi si trovanu in natura, 225 Ac , 227 Ac è 228 Ac, cum'è prudutti di decadenza intermedia di, rispettivamente, 237 Np , 235 U è 232 Th . 228 Ac è 225 Ac sò estremamente rari, cusì guasi tuttu l'actiniu naturale hè 227 Ac.

Isotopi di l'actiniu:

L'Attiniu ( 89 Ac) ùn hà micca isotopi stabile è ùn hà micca una composizione isotopica terrestre caratteristica, dunque ùn si pò dà un pesu atomicu standard. Ci sò 32 isotopi cunnisciuti, da 205 Ac à 236 Ac, è 7 isomeri. Trè isotopi si trovanu in natura, 225 Ac , 227 Ac è 228 Ac, cum'è prudutti di decadenza intermedia di, rispettivamente, 237 Np , 235 U è 232 Th . 228 Ac è 225 Ac sò estremamente rari, cusì guasi tuttu l'actiniu naturale hè 227 Ac.

Isotopi di l'actiniu:

L'Attiniu ( 89 Ac) ùn hà micca isotopi stabile è ùn hà micca una composizione isotopica terrestre caratteristica, dunque ùn si pò dà un pesu atomicu standard. Ci sò 32 isotopi cunnisciuti, da 205 Ac à 236 Ac, è 7 isomeri. Trè isotopi si trovanu in natura, 225 Ac , 227 Ac è 228 Ac, cum'è prudutti di decadenza intermedia di, rispettivamente, 237 Np , 235 U è 232 Th . 228 Ac è 225 Ac sò estremamente rari, cusì guasi tuttu l'actiniu naturale hè 227 Ac.

Isotopi di l'actiniu:

L'Attiniu ( 89 Ac) ùn hà micca isotopi stabile è ùn hà micca una composizione isotopica terrestre caratteristica, dunque ùn si pò dà un pesu atomicu standard. Ci sò 32 isotopi cunnisciuti, da 205 Ac à 236 Ac, è 7 isomeri. Trè isotopi si trovanu in natura, 225 Ac , 227 Ac è 228 Ac, cum'è prudutti di decadenza intermedia di, rispettivamente, 237 Np , 235 U è 232 Th . 228 Ac è 225 Ac sò estremamente rari, cusì guasi tuttu l'actiniu naturale hè 227 Ac.

Isotopi di l'actiniu:

L'Attiniu ( 89 Ac) ùn hà micca isotopi stabile è ùn hà micca una composizione isotopica terrestre caratteristica, dunque ùn si pò dà un pesu atomicu standard. Ci sò 32 isotopi cunnisciuti, da 205 Ac à 236 Ac, è 7 isomeri. Trè isotopi si trovanu in natura, 225 Ac , 227 Ac è 228 Ac, cum'è prudutti di decadenza intermedia di, rispettivamente, 237 Np , 235 U è 232 Th . 228 Ac è 225 Ac sò estremamente rari, cusì guasi tuttu l'actiniu naturale hè 227 Ac.

Isotopi di l'actiniu:

L'Attiniu ( 89 Ac) ùn hà micca isotopi stabile è ùn hà micca una composizione isotopica terrestre caratteristica, dunque ùn si pò dà un pesu atomicu standard. Ci sò 32 isotopi cunnisciuti, da 205 Ac à 236 Ac, è 7 isomeri. Trè isotopi si trovanu in natura, 225 Ac , 227 Ac è 228 Ac, cum'è prudutti di decadenza intermedia di, rispettivamente, 237 Np , 235 U è 232 Th . 228 Ac è 225 Ac sò estremamente rari, cusì guasi tuttu l'actiniu naturale hè 227 Ac.

Isotopi di l'actiniu:

L'Attiniu ( 89 Ac) ùn hà micca isotopi stabile è ùn hà micca una composizione isotopica terrestre caratteristica, dunque ùn si pò dà un pesu atomicu standard. Ci sò 32 isotopi cunnisciuti, da 205 Ac à 236 Ac, è 7 isomeri. Trè isotopi si trovanu in natura, 225 Ac , 227 Ac è 228 Ac, cum'è prudutti di decadenza intermedia di, rispettivamente, 237 Np , 235 U è 232 Th . 228 Ac è 225 Ac sò estremamente rari, cusì guasi tuttu l'actiniu naturale hè 227 Ac.

Isotopi di l'actiniu:

L'Attiniu ( 89 Ac) ùn hà micca isotopi stabile è ùn hà micca una composizione isotopica terrestre caratteristica, dunque ùn si pò dà un pesu atomicu standard. Ci sò 32 isotopi cunnisciuti, da 205 Ac à 236 Ac, è 7 isomeri. Trè isotopi si trovanu in natura, 225 Ac , 227 Ac è 228 Ac, cum'è prudutti di decadenza intermedia di, rispettivamente, 237 Np , 235 U è 232 Th . 228 Ac è 225 Ac sò estremamente rari, cusì guasi tuttu l'actiniu naturale hè 227 Ac.

Isotopi di l'actiniu:

L'Attiniu ( 89 Ac) ùn hà micca isotopi stabile è ùn hà micca una composizione isotopica terrestre caratteristica, dunque ùn si pò dà un pesu atomicu standard. Ci sò 32 isotopi cunnisciuti, da 205 Ac à 236 Ac, è 7 isomeri. Trè isotopi si trovanu in natura, 225 Ac , 227 Ac è 228 Ac, cum'è prudutti di decadenza intermedia di, rispettivamente, 237 Np , 235 U è 232 Th . 228 Ac è 225 Ac sò estremamente rari, cusì guasi tuttu l'actiniu naturale hè 227 Ac.

Isotopi di l'actiniu:

L'Attiniu ( 89 Ac) ùn hà micca isotopi stabile è ùn hà micca una composizione isotopica terrestre caratteristica, dunque ùn si pò dà un pesu atomicu standard. Ci sò 32 isotopi cunnisciuti, da 205 Ac à 236 Ac, è 7 isomeri. Trè isotopi si trovanu in natura, 225 Ac , 227 Ac è 228 Ac, cum'è prudutti di decadenza intermedia di, rispettivamente, 237 Np , 235 U è 232 Th . 228 Ac è 225 Ac sò estremamente rari, cusì guasi tuttu l'actiniu naturale hè 227 Ac.

Isotopi di l'actiniu:

L'Attiniu ( 89 Ac) ùn hà micca isotopi stabile è ùn hà micca una composizione isotopica terrestre caratteristica, dunque ùn si pò dà un pesu atomicu standard. Ci sò 32 isotopi cunnisciuti, da 205 Ac à 236 Ac, è 7 isomeri. Trè isotopi si trovanu in natura, 225 Ac , 227 Ac è 228 Ac, cum'è prudutti di decadenza intermedia di, rispettivamente, 237 Np , 235 U è 232 Th . 228 Ac è 225 Ac sò estremamente rari, cusì guasi tuttu l'actiniu naturale hè 227 Ac.

Isotopi di l'actiniu:

L'Attiniu ( 89 Ac) ùn hà micca isotopi stabile è ùn hà micca una composizione isotopica terrestre caratteristica, dunque ùn si pò dà un pesu atomicu standard. Ci sò 32 isotopi cunnisciuti, da 205 Ac à 236 Ac, è 7 isomeri. Trè isotopi si trovanu in natura, 225 Ac , 227 Ac è 228 Ac, cum'è prudutti di decadenza intermedia di, rispettivamente, 237 Np , 235 U è 232 Th . 228 Ac è 225 Ac sò estremamente rari, cusì guasi tuttu l'actiniu naturale hè 227 Ac.

Isotopi di l'actiniu:

L'Attiniu ( 89 Ac) ùn hà micca isotopi stabile è ùn hà micca una composizione isotopica terrestre caratteristica, dunque ùn si pò dà un pesu atomicu standard. Ci sò 32 isotopi cunnisciuti, da 205 Ac à 236 Ac, è 7 isomeri. Trè isotopi si trovanu in natura, 225 Ac , 227 Ac è 228 Ac, cum'è prudutti di decadenza intermedia di, rispettivamente, 237 Np , 235 U è 232 Th . 228 Ac è 225 Ac sò estremamente rari, cusì guasi tuttu l'actiniu naturale hè 227 Ac.

Isotopi di l'actiniu:

L'Attiniu ( 89 Ac) ùn hà micca isotopi stabile è ùn hà micca una composizione isotopica terrestre caratteristica, dunque ùn si pò dà un pesu atomicu standard. Ci sò 32 isotopi cunnisciuti, da 205 Ac à 236 Ac, è 7 isomeri. Trè isotopi si trovanu in natura, 225 Ac , 227 Ac è 228 Ac, cum'è prudutti di decadenza intermedia di, rispettivamente, 237 Np , 235 U è 232 Th . 228 Ac è 225 Ac sò estremamente rari, cusì guasi tuttu l'actiniu naturale hè 227 Ac.

Isotopi di l'actiniu:

L'Attiniu ( 89 Ac) ùn hà micca isotopi stabile è ùn hà micca una composizione isotopica terrestre caratteristica, dunque ùn si pò dà un pesu atomicu standard. Ci sò 32 isotopi cunnisciuti, da 205 Ac à 236 Ac, è 7 isomeri. Trè isotopi si trovanu in natura, 225 Ac , 227 Ac è 228 Ac, cum'è prudutti di decadenza intermedia di, rispettivamente, 237 Np , 235 U è 232 Th . 228 Ac è 225 Ac sò estremamente rari, cusì guasi tuttu l'actiniu naturale hè 227 Ac.

Isotopi di l'actiniu:

L'Attiniu ( 89 Ac) ùn hà micca isotopi stabile è ùn hà micca una composizione isotopica terrestre caratteristica, dunque ùn si pò dà un pesu atomicu standard. Ci sò 32 isotopi cunnisciuti, da 205 Ac à 236 Ac, è 7 isomeri. Trè isotopi si trovanu in natura, 225 Ac , 227 Ac è 228 Ac, cum'è prudutti di decadenza intermedia di, rispettivamente, 237 Np , 235 U è 232 Th . 228 Ac è 225 Ac sò estremamente rari, cusì guasi tuttu l'actiniu naturale hè 227 Ac.

Isotopi di l'actiniu:

L'Attiniu ( 89 Ac) ùn hà micca isotopi stabile è ùn hà micca una composizione isotopica terrestre caratteristica, dunque ùn si pò dà un pesu atomicu standard. Ci sò 32 isotopi cunnisciuti, da 205 Ac à 236 Ac, è 7 isomeri. Trè isotopi si trovanu in natura, 225 Ac , 227 Ac è 228 Ac, cum'è prudutti di decadenza intermedia di, rispettivamente, 237 Np , 235 U è 232 Th . 228 Ac è 225 Ac sò estremamente rari, cusì guasi tuttu l'actiniu naturale hè 227 Ac.

Isotopi di l'actiniu:

L'Attiniu ( 89 Ac) ùn hà micca isotopi stabile è ùn hà micca una composizione isotopica terrestre caratteristica, dunque ùn si pò dà un pesu atomicu standard. Ci sò 32 isotopi cunnisciuti, da 205 Ac à 236 Ac, è 7 isomeri. Trè isotopi si trovanu in natura, 225 Ac , 227 Ac è 228 Ac, cum'è prudutti di decadenza intermedia di, rispettivamente, 237 Np , 235 U è 232 Th . 228 Ac è 225 Ac sò estremamente rari, cusì guasi tuttu l'actiniu naturale hè 227 Ac.

Actinium-225:

Actinium-225 hè un isotopu di l'actinium. Sottumette una decadenza alfa à francium-221 cù una semi-vita di 10 ghjorni, è hè un pruduttu di decadenza intermedia in a seria di u Nettuniu. Fora di e minuscule quantità derivate da sta catena di decadenza in natura, 225 Ac hè interamente sinteticu.

Isotopi di l'actiniu:

L'Attiniu ( 89 Ac) ùn hà micca isotopi stabile è ùn hà micca una composizione isotopica terrestre caratteristica, dunque ùn si pò dà un pesu atomicu standard. Ci sò 32 isotopi cunnisciuti, da 205 Ac à 236 Ac, è 7 isomeri. Trè isotopi si trovanu in natura, 225 Ac , 227 Ac è 228 Ac, cum'è prudutti di decadenza intermedia di, rispettivamente, 237 Np , 235 U è 232 Th . 228 Ac è 225 Ac sò estremamente rari, cusì guasi tuttu l'actiniu naturale hè 227 Ac.

Isotopi di l'actiniu:

L'Attiniu ( 89 Ac) ùn hà micca isotopi stabile è ùn hà micca una composizione isotopica terrestre caratteristica, dunque ùn si pò dà un pesu atomicu standard. Ci sò 32 isotopi cunnisciuti, da 205 Ac à 236 Ac, è 7 isomeri. Trè isotopi si trovanu in natura, 225 Ac , 227 Ac è 228 Ac, cum'è prudutti di decadenza intermedia di, rispettivamente, 237 Np , 235 U è 232 Th . 228 Ac è 225 Ac sò estremamente rari, cusì guasi tuttu l'actiniu naturale hè 227 Ac.

Isotopi di l'actiniu:

L'Attiniu ( 89 Ac) ùn hà micca isotopi stabile è ùn hà micca una composizione isotopica terrestre caratteristica, dunque ùn si pò dà un pesu atomicu standard. Ci sò 32 isotopi cunnisciuti, da 205 Ac à 236 Ac, è 7 isomeri. Trè isotopi si trovanu in natura, 225 Ac , 227 Ac è 228 Ac, cum'è prudutti di decadenza intermedia di, rispettivamente, 237 Np , 235 U è 232 Th . 228 Ac è 225 Ac sò estremamente rari, cusì guasi tuttu l'actiniu naturale hè 227 Ac.

Isotopi di l'actiniu:

L'Attiniu ( 89 Ac) ùn hà micca isotopi stabile è ùn hà micca una composizione isotopica terrestre caratteristica, dunque ùn si pò dà un pesu atomicu standard. Ci sò 32 isotopi cunnisciuti, da 205 Ac à 236 Ac, è 7 isomeri. Trè isotopi si trovanu in natura, 225 Ac , 227 Ac è 228 Ac, cum'è prudutti di decadenza intermedia di, rispettivamente, 237 Np , 235 U è 232 Th . 228 Ac è 225 Ac sò estremamente rari, cusì guasi tuttu l'actiniu naturale hè 227 Ac.

Isotopi di l'actiniu:

L'Attiniu ( 89 Ac) ùn hà micca isotopi stabile è ùn hà micca una composizione isotopica terrestre caratteristica, dunque ùn si pò dà un pesu atomicu standard. Ci sò 32 isotopi cunnisciuti, da 205 Ac à 236 Ac, è 7 isomeri. Trè isotopi si trovanu in natura, 225 Ac , 227 Ac è 228 Ac, cum'è prudutti di decadenza intermedia di, rispettivamente, 237 Np , 235 U è 232 Th . 228 Ac è 225 Ac sò estremamente rari, cusì guasi tuttu l'actiniu naturale hè 227 Ac.

Isotopi di l'actiniu:

L'Attiniu ( 89 Ac) ùn hà micca isotopi stabile è ùn hà micca una composizione isotopica terrestre caratteristica, dunque ùn si pò dà un pesu atomicu standard. Ci sò 32 isotopi cunnisciuti, da 205 Ac à 236 Ac, è 7 isomeri. Trè isotopi si trovanu in natura, 225 Ac , 227 Ac è 228 Ac, cum'è prudutti di decadenza intermedia di, rispettivamente, 237 Np , 235 U è 232 Th . 228 Ac è 225 Ac sò estremamente rari, cusì guasi tuttu l'actiniu naturale hè 227 Ac.

Isotopi di l'actiniu:

L'Attiniu ( 89 Ac) ùn hà micca isotopi stabile è ùn hà micca una composizione isotopica terrestre caratteristica, dunque ùn si pò dà un pesu atomicu standard. Ci sò 32 isotopi cunnisciuti, da 205 Ac à 236 Ac, è 7 isomeri. Trè isotopi si trovanu in natura, 225 Ac , 227 Ac è 228 Ac, cum'è prudutti di decadenza intermedia di, rispettivamente, 237 Np , 235 U è 232 Th . 228 Ac è 225 Ac sò estremamente rari, cusì guasi tuttu l'actiniu naturale hè 227 Ac.

Isotopi di l'actiniu:

L'Attiniu ( 89 Ac) ùn hà micca isotopi stabile è ùn hà micca una composizione isotopica terrestre caratteristica, dunque ùn si pò dà un pesu atomicu standard. Ci sò 32 isotopi cunnisciuti, da 205 Ac à 236 Ac, è 7 isomeri. Trè isotopi si trovanu in natura, 225 Ac , 227 Ac è 228 Ac, cum'è prudutti di decadenza intermedia di, rispettivamente, 237 Np , 235 U è 232 Th . 228 Ac è 225 Ac sò estremamente rari, cusì guasi tuttu l'actiniu naturale hè 227 Ac.

Isotopi di l'actiniu:

L'Attiniu ( 89 Ac) ùn hà micca isotopi stabile è ùn hà micca una composizione isotopica terrestre caratteristica, dunque ùn si pò dà un pesu atomicu standard. Ci sò 32 isotopi cunnisciuti, da 205 Ac à 236 Ac, è 7 isomeri. Trè isotopi si trovanu in natura, 225 Ac , 227 Ac è 228 Ac, cum'è prudutti di decadenza intermedia di, rispettivamente, 237 Np , 235 U è 232 Th . 228 Ac è 225 Ac sò estremamente rari, cusì guasi tuttu l'actiniu naturale hè 227 Ac.

Isotopi di l'actiniu:

L'Attiniu ( 89 Ac) ùn hà micca isotopi stabile è ùn hà micca una composizione isotopica terrestre caratteristica, dunque ùn si pò dà un pesu atomicu standard. Ci sò 32 isotopi cunnisciuti, da 205 Ac à 236 Ac, è 7 isomeri. Trè isotopi si trovanu in natura, 225 Ac , 227 Ac è 228 Ac, cum'è prudutti di decadenza intermedia di, rispettivamente, 237 Np , 235 U è 232 Th . 228 Ac è 225 Ac sò estremamente rari, cusì guasi tuttu l'actiniu naturale hè 227 Ac.

Isotopi di l'actiniu:

L'Attiniu ( 89 Ac) ùn hà micca isotopi stabile è ùn hà micca una composizione isotopica terrestre caratteristica, dunque ùn si pò dà un pesu atomicu standard. Ci sò 32 isotopi cunnisciuti, da 205 Ac à 236 Ac, è 7 isomeri. Trè isotopi si trovanu in natura, 225 Ac , 227 Ac è 228 Ac, cum'è prudutti di decadenza intermedia di, rispettivamente, 237 Np , 235 U è 232 Th . 228 Ac è 225 Ac sò estremamente rari, cusì guasi tuttu l'actiniu naturale hè 227 Ac.

Isotopi di u bismutu:

U Bismutu ( 83 Bi) hà 41 isotopi cunnisciuti, chì vanu da 184 Bi à 224 Bi. U Bismutu ùn hà micca isotopi stabile, ma hà un isotopu di longa vita; cusì, u pesu atomicu standard pò esse datu cum'è 208.980 40 (1) . Ancu se u bismutu-209 hè oramai cunnisciutu per esse instabile, hè statu classicamente cunsideratu cum'è un isotopu "stabile" perchè hà una semi-vita di circa 2,01 × 10 19 anni, chì hè più di un miliardu di volte l'età di l'universu . Oltre à 209 Bi, i radioisotopi di bismutu più stabili sò 210m Bi cù una semi-vita di 3,04 milioni d'anni, 208 Bi cù una semi-vita di 368,000 anni è 207 Bi, cù una semi-vita di 32,9 anni, natura. Tutti l'altri isotopi anu semi-vita sottu à 1 annu, a maiò parte sottu à un ghjornu. Di radioisotopi naturali, u più stabile hè radiogenicu 210 Bi cù una semi-vita di 5.012 ghjorni. 210m Bi, cum'è 180m Ta , 242m Am è alcuni isomeri d'olmiu, hè insolitu per esse un isomere nucleare cun una demi-vita multipla ordini di magnitudine più longa di quella di u statu di terra.

Isotopi di u talliu:

U Talliu ( 81 Tl) hà 41 isotopi cù massi atomichi chì vanu da 176 à 216. 203 Tl è 205 Tl sò l'unicu isotoppu stabile è 204 Tl hè u radioisotopu u più stabile cù una semi-vita di 3,78 anni. 207 Tl, cù una mità di vita di 4,77 minuti, hà a mità vita più longa di radioisotopi naturali.

Francium:

U Franciu hè un elementu chimicu cù u simbulu Fr è u numeru atomicu 87. Prima di a so scuperta, era chjamatu Eka-cesiu. Hè estremamente radioattivu; u so isotopu u più stabile, francium-223, hà una semi-vita di solu 22 minuti. Hè u sicondu elementu più elettropusitivu, daretu à solu u cesiu, è hè u secondu elementu naturale u più raru. L'isotopi di u franciu si decadenu rapidamente in astatine, radium è radon. A struttura elettronica di un atomu di franciu hè [Rn] 7s 1 , è cusì l'elementu hè classificatu cum'è un metallu alkali.

Catena di decadenza:

In a scienza nucleare, a catena di decadenza si riferisce à una seria di decadenze radioattive di diversi prudutti di decadenza radioattiva cum'è una serie sequenziale di trasformazioni. Hè cunnisciuta ancu cum'è "cascata radioattiva". A maiò parte di i radioisotopi ùn decadenu micca direttamente in un statu stabile, ma passanu piuttostu una seria di decadenze finu à chì finalmente si ghjunghje à un isotopu stabile.

Isotopi di radon:

Ci sò 37 isotopi cunnisciuti di radon ( 86 Rn), da 195 Rn à 231 Rn; tutti sò radioattivi. L'isotopu u più stabile hè 222 Rn cun una semi-vita di 3.823 ghjorni, chì decadisce in 218
Po
. Cinque isotopi di radon, 217, 218, 219, 220, 222 Rn si verificanu in tracce quantità in natura cum'è prudutti di decadenza di, rispettivamente, 217 At, 218 At, 223 Ra, 224 Ra è 226 Ra. 217 Rn hè pruduttu in un ramu raru in a catena di decadenza di tracce quantità di 237 Np; 218 Rn è 222 Rn sò passi intermedi in a catena di decadenza per 238 U ; 219 Rn hè un passu intermediu in a catena di decadenza per 235 U ; è 220 Rn si trova in a catena di decadenza per 232 Th .

No comments:

Post a Comment

, ,