| Cheratosi actinica: A cheratosi actinica ( AK ), qualchì volta chjamata cheratosi solare o cheratosi senile , hè una zona precancerosa di pelle spessa, squamosa o crostosa. A cheratosi actinica hè un disordine ( -osi ) di i cheratinociti epidermici chì hè induttu da esposizione à a luce ultravioletta (UV) ( actina ). Queste crescita sò più cumuni in e persone di pelle bella è quelli chì sò spessu à u sole. Si crede chì si formanu quandu a pelle hè dannighjata da a radiazione UV da u sole o da i letti d'interrati, di solitu in u corsu di decennii. Vista a so natura precancerosa, se ùn sò micca trattati, ponu trasformassi in un tipu di cancheru di a pelle chjamatu carcinoma à cellule squamose. E lesioni non trattate anu finu à un risicu di 20% di progressione à u carcinoma squamous cell, dunque hè raccomandatu u trattamentu da un dermatologu. | |
| Cheratosi actinica: A cheratosi actinica ( AK ), qualchì volta chjamata cheratosi solare o cheratosi senile , hè una zona precancerosa di pelle spessa, squamosa o crostosa. A cheratosi actinica hè un disordine ( -osi ) di i cheratinociti epidermici chì hè induttu da esposizione à a luce ultravioletta (UV) ( actina ). Queste crescita sò più cumuni in e persone di pelle bella è quelli chì sò spessu à u sole. Si crede chì si formanu quandu a pelle hè dannighjata da a radiazione UV da u sole o da i letti d'interrati, di solitu in u corsu di decennii. Vista a so natura precancerosa, se ùn sò micca trattati, ponu trasformassi in un tipu di cancheru di a pelle chjamatu carcinoma à cellule squamose. E lesioni non trattate anu finu à un risicu di 20% di progressione à u carcinoma squamous cell, dunque hè raccomandatu u trattamentu da un dermatologu. | |
| Lichen planus: Lichen planus ( LP ) hè una malattia infiammatoria cronica è mediata da l'immunità chì affetta a pelle, unghie, capelli è mucose. Ùn hè micca un lichen propiu, è hè chjamatu solu perchè pare un. Hè carattarizatu da papule è placche poligonali, piatte, violacee è placche bianche sovrastanti, reticulate, fine, chì affettanu comunemente e mani dorsali, i polsi flessibili è l'avambracci, u troncu, e gambe inferiori anteriori è a mucosa orale. Ancu s'ellu ci hè una larga gamma clinica di manifestazioni LP, a pelle è a cavità orale restanu cum'è i principali siti di implicazione. A causa hè scunnisciuta, ma si pensa à esse u risultatu di un prucessu autoimmune cun un trigger iniziale scunnisciutu. Ùn ci hè micca cura, ma parechji medicazione è procedure diverse sò state aduprate in sforzi per cuntrullà i sintomi. | |
| Lichen planus: Lichen planus ( LP ) hè una malattia infiammatoria cronica è mediata da l'immunità chì affetta a pelle, unghie, capelli è mucose. Ùn hè micca un lichen propiu, è hè chjamatu solu perchè pare un. Hè carattarizatu da papule è placche poligonali, piatte, violacee è placche bianche sovrastanti, reticulate, fine, chì affettanu comunemente e mani dorsali, i polsi flessibili è l'avambracci, u troncu, e gambe inferiori anteriori è a mucosa orale. Ancu s'ellu ci hè una larga gamma clinica di manifestazioni LP, a pelle è a cavità orale restanu cum'è i principali siti di implicazione. A causa hè scunnisciuta, ma si pensa à esse u risultatu di un prucessu autoimmune cun un trigger iniziale scunnisciutu. Ùn ci hè micca cura, ma parechji medicazione è procedure diverse sò state aduprate in sforzi per cuntrullà i sintomi. | |
| Attinisimu: L'attinismu hè a pruprietà di a radiazione solare chì porta à a produzzione di effetti fotochimichi è fotobiologichi. L'attinisimu hè dirivatu da u grecu anticu ἀκτίς, ἀκτῖνος. A parolla actinismu si trova, per esempiu, in a terminologia di a tecnulugia di imaging, medicina è chimica, è u cuncettu di actinism hè applicatu, per esempiu, in fotografia chimica è imaging à raggi X. | |
| Attinisimu: L'attinismu hè a pruprietà di a radiazione solare chì porta à a produzzione di effetti fotochimichi è fotobiologichi. L'attinisimu hè dirivatu da u grecu anticu ἀκτίς, ἀκτῖνος. A parolla actinismu si trova, per esempiu, in a terminologia di a tecnulugia di imaging, medicina è chimica, è u cuncettu di actinism hè applicatu, per esempiu, in fotografia chimica è imaging à raggi X. | |
| Prurigo actinicu: U prurigo attinicu hè una rara eruzione cutanea indotta da u sole, pruriginosa, papulare o nodulare. Alcuni esperti medichi usanu u terminu prurigo actinicu per denotà una fotodermatosi rara chì si sviluppa in a zitiddina è hè cronica è persistente; sta fotodermatosi rara, assuciata à l'antigenu leucocitariu umanu HLA-DR4, hè spessu chjamata "eruzione di luce polimorfa familiare di indiani americani" o "eruzione di luce polimorfa ereditaria di l'indiani americani" ma alcuni esperti consideranu chì hè una variante di u sindromu cunnisciutu cum'è eruzione di luce polimorfa (PMLE). Alcuni esperti usanu u terminu prurigo attinicu per prurigo d'estate di Hutchinson è parechje altre fotodermatosi chì puderebbenu, o ùn puderebbenu esse, entità cliniche distinte. | |
| Prurigo actinicu: U prurigo attinicu hè una rara eruzione cutanea indotta da u sole, pruriginosa, papulare o nodulare. Alcuni esperti medichi usanu u terminu prurigo actinicu per denotà una fotodermatosi rara chì si sviluppa in a zitiddina è hè cronica è persistente; sta fotodermatosi rara, assuciata à l'antigenu leucocitariu umanu HLA-DR4, hè spessu chjamata "eruzione di luce polimorfa familiare di indiani americani" o "eruzione di luce polimorfa ereditaria di l'indiani americani" ma alcuni esperti consideranu chì hè una variante di u sindromu cunnisciutu cum'è eruzione di luce polimorfa (PMLE). Alcuni esperti usanu u terminu prurigo attinicu per prurigo d'estate di Hutchinson è parechje altre fotodermatosi chì puderebbenu, o ùn puderebbenu esse, entità cliniche distinte. | |
| Purpura sulare: A purpura sulare hè una cundizione di a pelle caratterizata da grandi ecchimosi rosse purpurei, di 1 à 5 cm, apparenti nantu à a dorsa di l'avambracci è menu spessu di e mani. | |
| Attinisimu: L'attinismu hè a pruprietà di a radiazione solare chì porta à a produzzione di effetti fotochimichi è fotobiologichi. L'attinisimu hè dirivatu da u grecu anticu ἀκτίς, ἀκτῖνος. A parolla actinismu si trova, per esempiu, in a terminologia di a tecnulugia di imaging, medicina è chimica, è u cuncettu di actinism hè applicatu, per esempiu, in fotografia chimica è imaging à raggi X. | |
| Raggi actinichi: I raggi Actinichi ponu riferisce à:
| |
| Raggi actinichi: I raggi Actinichi ponu riferisce à:
| |
| Dermatite actinica cronica: A dermatite actinica cronica hè una cundizione induve a pelle di un sughjettu si infiamma per via di una reazione à u sole o à a luce artificiale. I pazienti spessu soffrenu di altre condizioni relative di a pelle chì causanu dermatite in risposta à una varietà di stimuli. | |
| Actiniceps: Actiniceps hè un genaru di funghi di a famiglia di e Pterulaceae. U genus hà una distribuzione diffusa in e regioni tropicali, è cuntene trè spezie. | |
| Actinidain: Actinidain hè un tipu d'enzima cisteina proteasa chì si trova in frutti cumprese u kiwi, l'ananas, a mango, a banana è a papaia. Questu enzima face parte di a famiglia peptidasa C1 simile à a papain. | |
| Actinide: A seria actinoide abbraccia i 15 elementi chimichi metallichi cun numeri atomichi da 89 à 103, attiniu attraversu lawrencium. A serie actinoide deriva u so nome da u primu elementu di a serie, l'actiniu. U simbulu chimicu informale An hè adupratu in discussioni generali di chimica attinoide per riferisce à qualsiasi actinoide. | |
| Actinide: A seria actinoide abbraccia i 15 elementi chimichi metallichi cun numeri atomichi da 89 à 103, attiniu attraversu lawrencium. A serie actinoide deriva u so nome da u primu elementu di a serie, l'actiniu. U simbulu chimicu informale An hè adupratu in discussioni generali di chimica attinoide per riferisce à qualsiasi actinoide. | |
| Laboratoriu Naziunale di Los Alamos: U Laboratoriu Naziunale di Los Alamos hè un laburatoriu naziunale di u Dipartimentu di l'Energia di i Stati Uniti urganizatu inizialmente durante a seconda guerra mundiale per u cuncepimentu di armi nucleari in u quadru di u Prughjettu Manhattan. Hè à poca distanza à u nordueste di Santa Fe, in u Novu Messicu, in u suduveste di i Stati Uniti. | |
| Actinide: A seria actinoide abbraccia i 15 elementi chimichi metallichi cun numeri atomichi da 89 à 103, attiniu attraversu lawrencium. A serie actinoide deriva u so nome da u primu elementu di a serie, l'actiniu. U simbulu chimicu informale An hè adupratu in discussioni generali di chimica attinoide per riferisce à qualsiasi actinoide. | |
| Chimica di l'actinidi: A chimica di l'actinidi hè una di e branche principali di a chimica nucleare chì investiga i prucessi è i sistemi moleculari di l'actinidi. L'actinidi derivanu u so nome da u gruppu 3 elementu actinium. U simbulu chimicu informale An hè adupratu in discussioni generali di chimica di l'actinidi per riferisce à qualsiasi actinide. Tutti, eccettu unu, di l'actinidi sò elementi f-block, chì currispondenu à u riempimentu di a cunchiglia di l'elettroni 5f; u lawrencium, un elementu d-block, hè ancu generalmente cunsideratu cum'è un actinide. In cunfrontu cù i lantanidi, ancu principalmente elementi f-block, l'actinidi mostranu una valenza assai più variabile. A seria di l'actinidi abbraccia i 15 elementi chimichi metallichi cù numeri atomichi da 89 à 103, attiniu attraversu lawrenciu. | ![]() |
| Concettu di Actinide: In chimica nucleare, u cuncettu actinide hà prupostu chì l'actinidi formanu una seconda seria di transizione interna omologa à i lantanidi. E so origini nascenu da l'osservazione di pruprietà simili à i lantanidi in elementi transuranici in cuntrastu cù a chimica cumplessa distinta di actinidi cunnisciuti prima Glenn T. Seaborg, unu di i circadori chì anu sintetizatu elementi transuranici, hà prupostu u cuncettu d'actinidi in u 1944 cum'è una spiegazione per e deviazioni osservate è una ipotesi per guidà l'esperimenti futuri. Hè statu accettatu pocu dopu, resultendu in u piazzamentu di una nova serie di actinidi chì includenu elementi 89 (actinium) à 103 (lawrencium) sottu à i lanthanidi in a tavula periodica di l'elementi di Dmitri Mendeleev. | |
| Actinide: A seria actinoide abbraccia i 15 elementi chimichi metallichi cun numeri atomichi da 89 à 103, attiniu attraversu lawrencium. A serie actinoide deriva u so nome da u primu elementu di a serie, l'actiniu. U simbulu chimicu informale An hè adupratu in discussioni generali di chimica attinoide per riferisce à qualsiasi actinoide. | |
| Actinide: A seria actinoide abbraccia i 15 elementi chimichi metallichi cun numeri atomichi da 89 à 103, attiniu attraversu lawrencium. A serie actinoide deriva u so nome da u primu elementu di a serie, l'actiniu. U simbulu chimicu informale An hè adupratu in discussioni generali di chimica attinoide per riferisce à qualsiasi actinoide. | |
| Carburante nucleare: U combustibile nucleare hè un materiale adupratu in e centrali nucleari per pruduce calore per alimentà e turbine. U calore hè creatu quandu u combustibile nucleare subisce a fissione nucleare. | |
| Actinide: A seria actinoide abbraccia i 15 elementi chimichi metallichi cun numeri atomichi da 89 à 103, attiniu attraversu lawrencium. A serie actinoide deriva u so nome da u primu elementu di a serie, l'actiniu. U simbulu chimicu informale An hè adupratu in discussioni generali di chimica attinoide per riferisce à qualsiasi actinoide. | |
| Actinide: A seria actinoide abbraccia i 15 elementi chimichi metallichi cun numeri atomichi da 89 à 103, attiniu attraversu lawrencium. A serie actinoide deriva u so nome da u primu elementu di a serie, l'actiniu. U simbulu chimicu informale An hè adupratu in discussioni generali di chimica attinoide per riferisce à qualsiasi actinoide. | |
| Actinide: A seria actinoide abbraccia i 15 elementi chimichi metallichi cun numeri atomichi da 89 à 103, attiniu attraversu lawrencium. A serie actinoide deriva u so nome da u primu elementu di a serie, l'actiniu. U simbulu chimicu informale An hè adupratu in discussioni generali di chimica attinoide per riferisce à qualsiasi actinoide. | |
| Chimica di l'actinidi: A chimica di l'actinidi hè una di e branche principali di a chimica nucleare chì investiga i prucessi è i sistemi moleculari di l'actinidi. L'actinidi derivanu u so nome da u gruppu 3 elementu actinium. U simbulu chimicu informale An hè adupratu in discussioni generali di chimica di l'actinidi per riferisce à qualsiasi actinide. Tutti, eccettu unu, di l'actinidi sò elementi f-block, chì currispondenu à u riempimentu di a cunchiglia di l'elettroni 5f; u lawrencium, un elementu d-block, hè ancu generalmente cunsideratu cum'è un actinide. In cunfrontu cù i lantanidi, ancu principalmente elementi f-block, l'actinidi mostranu una valenza assai più variabile. A seria di l'actinidi abbraccia i 15 elementi chimichi metallichi cù numeri atomichi da 89 à 103, attiniu attraversu lawrenciu. | ![]() |
| Actinidi in l'ambiente: L'actinidi in l'ambiente si riferiscenu à e fonti, u cumpurtamentu ambientale è l'effetti di l'actinidi in l'ambiente di a Terra. A radioattività ambientale ùn hè limitata solu à l'actinidi; i non-actinidi cum'è u radon è u radium sò di nota. Mentre tutti l'actinidi sò radioattivi, ci sò assai actinidi o minerali chì li si trovanu in a crosta terrestre cume l'uraniu è u toriu. Questi minerali sò utili in parechji modi, cume a datazione à u carbonu, a maiò parte di i rivelatori, i raggi X, è ancu di più. | |
| Actinidia: Actinidia hè un genaru di legnosi è, eccettu poche eccezioni, piante dioiche originarie di l'Asia temperata orientale, chì si trovanu in a maiò parte di a Cina, Taiwan, Corea è Giappone, è si stendenu à u nordu finu à e zone meridiunali di u Far East Russu è à u sudu in Indochina. U generu include arbusti chì crescenu finu à 6 metri di altezza, è vigne vigorose, à forte crescita, chì crescenu finu à 30 m (100 ft) in tetti d'arburi. Tolleranu sopratuttu e temperature finu à circa -15 ° C (5 ° F), è alcune sò assai più dure. | |
| Actinidain: Actinidain hè un tipu d'enzima cisteina proteasa chì si trova in frutti cumprese u kiwi, l'ananas, a mango, a banana è a papaia. Questu enzima face parte di a famiglia peptidasa C1 simile à a papain. | |
| Actinidia arguta: Actinidia arguta , u kiwi resistente , hè una vigna perenne originaria di u Giappone, a Corea, u Nordu di a Cina è u Far East Russu. Pruduce un picculu kiwi senza chì a fibra simile à i capelli copri l'esternu, à u cuntrariu di a maiò parte di l'altre spezie di u genaru. | |
| Actinidia chinensis: Actinidia chinensis (Planch.) , Cunnisciutu cumercialmente cum'è u kiwi d'oru , hè una vigna fruttifera, uriginaria di a Cina. Hè una di e 40 spezie parente di u genaru Actinidia , è strettamente ligata à Actinidia deliciosa , chì hè a surghjente di u kiwi cummerciale più cumunu. U culore di u fruttu pò varià da u verde à u verde lime o l'oru, secondu a ripruduzzione. | |
| Actinidia deliciosa: Actinidia deliciosa , u kiwi fuzzy , hè una vigna fruttifera originaria di u sudu di a Cina, chì u fruttu hè statu dichjaratu u fruttu naziunale di quellu paese. Altre spezie d' Actinidia si trovanu ancu in Cina è vanu à livante finu à u Giappone è à u nordu in e zone meridiunali di u Far East Russu. Sta spezia cresce naturalmente à altitudini trà 600 è 2.000 m. | |
| Actinidia chrysantha: Actinidia chrysantha hè una spezia di piante di a famiglia di l'Actinidiaceae. Hè endemica di a Cina. | |
| Actinidia deliciosa: Actinidia deliciosa , u kiwi fuzzy , hè una vigna fruttifera originaria di u sudu di a Cina, chì u fruttu hè statu dichjaratu u fruttu naziunale di quellu paese. Altre spezie d' Actinidia si trovanu ancu in Cina è vanu à livante finu à u Giappone è à u nordu in e zone meridiunali di u Far East Russu. Sta spezia cresce naturalmente à altitudini trà 600 è 2.000 m. | |
| Actinidia faveolata: Actinidia faveolata hè una spezia estinta in u genaru di u kiwi, Actinidia . | |
| Actinidia kolomikta: Actinidia kolomikta , u kolomikta , miyamatatabi , kiwi resistente à foglia variegata , hè una spezia di pianta in fiore di a famiglia Actinidiaceae, uriginaria di fureste miste temperate di l'Estremu Oriente Russu, Corea, Giappone è Cina. | |
| Actinidia laevissima: Actinidia laevissima hè una spezia di pianta di a famiglia di l'Actinidiaceae. Hè endemica di a Cina. | |
| Actinidia kolomikta: Actinidia kolomikta , u kolomikta , miyamatatabi , kiwi resistente à foglia variegata , hè una spezia di pianta in fiore di a famiglia Actinidiaceae, uriginaria di fureste miste temperate di l'Estremu Oriente Russu, Corea, Giappone è Cina. | |
| Actinidia melanandra: Actinidia melanandra , cunnisciuta cum'è kiwi viola o kiwi rossu hè una pianta fruttifera di u genaru Actinidia , chì cuntene trè spezie cultivate cummercialmente di kiwi. A pianta hè uriginaria di e parte di e province di Hubei, Sichuan è Yunnan in Cina. U fruttu hà una buccia viola sfusa cù carne russiccia. Ancu se u fruttu hè cumestibile, ùn hè micca cultivatu cumercialmente, in ogni casu hè vendutu occasionalmente cum'è pianta di paisaghju cù u nome erroneu Actinidia melandra . | |
| Actinidia melanandra: Actinidia melanandra , cunnisciuta cum'è kiwi viola o kiwi rossu hè una pianta fruttifera di u genaru Actinidia , chì cuntene trè spezie cultivate cummercialmente di kiwi. A pianta hè uriginaria di e parte di e province di Hubei, Sichuan è Yunnan in Cina. U fruttu hà una buccia viola sfusa cù carne russiccia. Ancu se u fruttu hè cumestibile, ùn hè micca cultivatu cumercialmente, in ogni casu hè vendutu occasionalmente cum'è pianta di paisaghju cù u nome erroneu Actinidia melandra . | |
| Actinidia oregonensis: Actinidia oregonensis hè una spezia estinta di piante à fiore di a famiglia di u kiwi, Actinidiaceae, cunnisciuta solu da i sedimenti di l'Eocenu mediu esposti in u nordu-centru di l'Oregon. A spezia hè stata discritta per a prima volta da una seria di semi fossili isolati in chert. | |
| Actinidia pilosula: Actinidia pilosula hè una spezia di pianta di a famiglia di l'Actinidiaceae. Hè endemica di a Cina. U populu tibetanu di Shangri-La è di e zone vicine manghja u so fruttu. | |
| Actinidia polygama: Actinidia polygama hè una spezia di kiwi di a famiglia di l'Actinidiaceae. Cresce in e zone muntagnose di u Giappone è di a Cina à altitudini trà 500 è 1.900 metri. | |
| Actinidia rubus: Actinidia rubus hè una vigna rampicante legnosa originaria di e zone muntagnose di e province cinesi di Sichuan è Yunnan. Branchlets è petioles sò marroni rossu rossu. I fiori sò gialli. | |
| Actinidia rudis: Actinidia rudis hè una spezia di piante di a famiglia di l'Actinidiaceae. Hè endemica di a Cina. | |
| Actinidia stellatopilosa: Actinidia stellatopilosa hè una spezia di pianta di a famiglia di l'Actinidiaceae. Hè endemica di a Cina. | |
| Actinidia stellatopilosa: Actinidia stellatopilosa hè una spezia di pianta di a famiglia di l'Actinidiaceae. Hè endemica di a Cina. | |
| Actinidia suberifolia: Actinidia suberifolia hè una spezia di piante di a famiglia di l'Actinidiaceae. Hè endemica di a Cina. | |
| Actinidia tetramera: Actinidia tetramera hè una spezia di pianta in fiore chì appartene à a famiglia Actinidiaceae, chì hè uriginaria di a China Centrale. Hè un scalatore vigoru chì pò ghjunghje à 8 m (26 ft) altu è largu. E foglie ovate sò verdi scure cù lampi bianchi è luminosi nantu à a superficia. A spezia hè dioica, vale à dì chì e piante maschili è femine sò separate. U fruttu hè purtatu solu nantu à una pianta femina fecundata. | |
| Actinidia ulmifolia: Actinidia ulmifolia hè una spezia di pianta di a famiglia di l'Actinidiaceae. Hè endemica di a Cina. | |
| Virus Plantain X: U virus Plantain X hè un Potexvirus chì infecta a laguna di l'erbaccia. A sequenziazione di l'ADN hà dimustratu ch'ellu hè sinonimu di u virus Actinidia X , chì infetta i kiwi è i ribes. A stessa ricerca hà ancu trovu u virus Plantain X chì infetta Capsicum annuum è u fiore ornamentale Browallia americana . | |
| Actinidia vitifolia: Actinidia vitifolia hè una spezia di piante di a famiglia di l'Actinidiaceae. Hè endemica di a Cina. | |
| Actinidia polygama: Actinidia polygama hè una spezia di kiwi di a famiglia di l'Actinidiaceae. Cresce in e zone muntagnose di u Giappone è di a Cina à altitudini trà 500 è 1.900 metri. | |
| Actinidiaceae: L' Actinidiaceae sò una piccula famiglia di piante da fiore cumunemente cunnisciuta cum'è a famiglia di uva spina cinese . A famiglia hà trè generi è circa 360 spezie è face parte di l'ordine Ericales. | |
| Actinidain: Actinidain hè un tipu d'enzima cisteina proteasa chì si trova in frutti cumprese u kiwi, l'ananas, a mango, a banana è a papaia. Questu enzima face parte di a famiglia peptidasa C1 simile à a papain. | |
| Actinidina: L'actinidina hè un iridoide pruduttu in natura da una larga varietà di piante è animali. Hè statu u primu alcaloide monoterpenicu ciclopentanoide à esse scupertu. Hè unu di i parechji cumposti chì ponu esse estratti da a radice di valeriana è da a vigna d'argentu, è ancu da parechji tippi d'insetti in e fasi larvali è imaginali. L'actinidina hè un attirante di misgi, cù effetti cum'è quelli di u nepetalactone, u compostu attivu truvatu in u catnip. | |
| Actinidiolide: L'actinidiolide hè un attirante di gatti. | |
| Duminiu stella: In matematica, un inseme S in u spaziu euclidianu R n hè chjamatu duminiu stella s'ellu esiste un x 0 in S tale chì per tuttu x in S u segmentu di linea da x 0 à x hè in S. Questa definizione hè immediatamente generalizabile per qualsiasi spaziu vettoriale reale o cumplessu. | |
| Nuvulu actinoformu: Un actinoformu o actiniforme descrive una raccolta di nuvuli bassi marini chì piglia una forma distinta. Sò chjamati dopu a parolla greca per "raghju" per via di a so struttura radiale. I nuvuli actinoformi ponu sparghje più di 300 km (190 mi) di traversu è cusì ùn ponu micca esse faciule à l'ochju. Inoltre, i nuvuli actinoformi ponu formà "treni" chì sò finu à sei volte a lunghezza di u campu di nuvola uriginale, eppuru mantenenu a so identità distinta. | |
| Actiniidae: Actiniidae hè a più grande famiglia di anemoni di mare, à a quale appartenenu e più cumuni, temperate, spezie di terra. A maiò parte di i membri di sta famiglia ùn participanu micca à e simbiosi cù i pesci. Trè eccezzioni sò l'anemone à bolla, l'anemone snakelocks è Urticina piscivora . | |
| Actinina: L'actinina hè una proteina microfilamentaria. α-Actinin hè necessariu per l'attaccamentu di filamenti di actina à e linee Z in e cellule musculari scheletriche, è à i corpi densi in cellule di musculu lisciu. A proteina funzionale hè un dimere anti-parallele, chì lega i filamenti sottili in i sarcomeri adiacenti, è dunque coordina e contrazioni trà i sarcomeres in l'assi orizzontale. | |
| Actinina alfa 1: L'Alfa-actinina-1 hè una prutetta chì in l'omu hè codificata da u genu ACTN1 . | |
| Actinina alfa 2: L'Alfa-actinina 2 hè una prutetta chì in l'omu hè codificata da u genu ACTN2 . Stu genu codifica una isoforma alfa-actinina chì hè spressa in i musculi scheletrici è cardiaci è in funzioni per ancurà i filamenti sottili di l'actina miofibrillare è u titin à i dischi Z | |
| Actinina alfa 1: L'Alfa-actinina-1 hè una prutetta chì in l'omu hè codificata da u genu ACTN1 . | |
| Actinina alfa 2: L'Alfa-actinina 2 hè una prutetta chì in l'omu hè codificata da u genu ACTN2 . Stu genu codifica una isoforma alfa-actinina chì hè spressa in i musculi scheletrici è cardiaci è in funzioni per ancurà i filamenti sottili di l'actina miofibrillare è u titin à i dischi Z | |
| Actinina alfa 3: L'Alfa-actinina-3 , cunnisciuta ancu cum'è isoforma musculare scheletrica alfa-actinina 3 o proteina reticulata F-actina , hè una proteina chì in l'omu hè codificata da u genu ACTN3 . | |
| Actinina alfa 4: L'Alfa-actinina-4 hè una prutetta chì in l'omu hè codificata da u genu ACTN4 . | |
| Actinioidea: Actinioidea hè una superfamiglia di anemoni di mare in l'ordine Actiniaria. | |
| Actiniopteris radiata: Actiniopteris radiata hè una felce largamente distribuita chì si trova in Africa è in l'isule adiacenti, Madagascar, Arabia, Iran, Afghanistan, Nepal, India, Sri Lanka, Birmania è Australia. Hà una stretta similitudine cù Actiniopteris dimorpha Pic. Serm. | |
| Pteridaceae: Pteridaceae hè una famiglia di felci in l'ordine Polypodiales, cumprese alcune 1150 spezie cunnisciute in circa 45 generi, divisi in cinque sottofamiglie. A famiglia include quattru gruppi di generi chì sò qualchì volta ricunnisciuti cum'è famiglie separate: i felci adiantoidi, cheilantoidi, pteridoidi è emionitidoidi. E relazioni trà questi gruppi ùn sò micca chjaru, è ancu se alcune analisi genetiche recenti di i Pteridales suggerenu chì nè a famiglia Pteridaceae nè i gruppi principali in ella sò tutti monofiletici, ancu queste analisi sò insufficientemente cumplette è robusti per furnisce un bonu supportu per una revisione di u ordine à u livellu famigliali. | |
| Actiniopteris: Actiniopteris hè un genere di felce in a sottofamiglia Pteridoideae di a famiglia Pteridaceae. | |
| Actiniopteris radiata: Actiniopteris radiata hè una felce largamente distribuita chì si trova in Africa è in l'isule adiacenti, Madagascar, Arabia, Iran, Afghanistan, Nepal, India, Sri Lanka, Birmania è Australia. Hà una stretta similitudine cù Actiniopteris dimorpha Pic. Serm. | |
| Actiniscus: Actiniscus hè un genaru di dinoflagellati chì appartene à a famiglia Actiniscaceae. | |
| Actiniscus pentasterias: Actiniscus pentasterias hè una spezia di dinoflagellati chì appartene à a famiglia Actiniscaceae. | |
| Attinisimu: L'attinismu hè a pruprietà di a radiazione solare chì porta à a produzzione di effetti fotochimichi è fotobiologichi. L'attinisimu hè dirivatu da u grecu anticu ἀκτίς, ἀκτῖνος. A parolla actinismu si trova, per esempiu, in a terminologia di a tecnulugia di imaging, medicina è chimica, è u cuncettu di actinism hè applicatu, per esempiu, in fotografia chimica è imaging à raggi X. | |
| Actinistia: L'Actinistia hè una sottuclasa di pesci per u più fussili à lobi . Sta sottuclasa cuntene i celacanti, cumprese e duie spezie vive di celacanti, tramindui di u genaru Latimeria : u celacantu di l'Oceanu Indianu Occidentale è u celacantu indonesianu. | |
| Actinistia: L'Actinistia hè una sottuclasa di pesci per u più fussili à lobi . Sta sottuclasa cuntene i celacanti, cumprese e duie spezie vive di celacanti, tramindui di u genaru Latimeria : u celacantu di l'Oceanu Indianu Occidentale è u celacantu indonesianu. | |
| Actinistia: L'Actinistia hè una sottuclasa di pesci per u più fussili à lobi . Sta sottuclasa cuntene i celacanti, cumprese e duie spezie vive di celacanti, tramindui di u genaru Latimeria : u celacantu di l'Oceanu Indianu Occidentale è u celacantu indonesianu. | |
| Actinium: L'Attiniu hè un elementu chimicu cù u simbulu Ac è u numeru atomicu 89. Fu isulatu per a prima volta da Friedrich Oskar Giesel in u 1902, chì li dete u nome di emaniu ; l'elementu hà avutu u so nome essendu identificatu à tortu cù una sustanza truvata da André-Louis Debierne è chjamata actinio Actinium hà datu u nome à a serie actinide, un gruppu di 15 elementi simili trà actinium è lawrencium in a tavula periodica. Insemi cù u poloniu, u radiu è u radon, l'actiniu hè statu unu di i primi elementi radioattivi non primordiali à esse isolati. | |
| Fluoruru d'actinu: U fluoruru di Actiniu (AcF 3 ) hè un cumpostu inorganicu di attiniu è di fluoru. | |
| Cloruru di Actinio (III): U cloruru d'Attiniu (III) hè un cumpostu chimicu chì cuntene l'elementu radioattivu raru attiniu. Stu sale hà a formula AcCl 3 . U pesu moleculare di u compostu hè 333.378 g / m ol. | |
| Fluoruru d'actinu: U fluoruru di Actiniu (AcF 3 ) hè un cumpostu inorganicu di attiniu è di fluoru. | |
| Ossidu di Actiniu (III): L'ossidu d'Attiniu (III) hè un cumpostu chimicu chì cuntene l'elementu radioattivu raru attiniu. Hà a formula Ac 2 O 3 . Hè simile à u so cumpusitu di lantanu currispundente, ossidu di lantanu (III), è cuntene attiniu in u statu d'ossidazione +3. L'ossidu di Actiniu ùn si pò cunfonde cun Ac 2 O (anidridu aceticu), induve Ac hè una abbreviazione di acetilu invece di u simbulu di l'elementu actiniu. | ![]() |
| Isotopi di l'actiniu: L'Attiniu ( 89 Ac) ùn hà micca isotopi stabile è ùn hà micca una composizione isotopica terrestre caratteristica, dunque ùn si pò dà un pesu atomicu standard. Ci sò 32 isotopi cunnisciuti, da 205 Ac à 236 Ac, è 7 isomeri. Trè isotopi si trovanu in natura, 225 Ac , 227 Ac è 228 Ac, cum'è prudutti di decadenza intermedia di, rispettivamente, 237 Np , 235 U è 232 Th . 228 Ac è 225 Ac sò estremamente rari, cusì guasi tuttu l'actiniu naturale hè 227 Ac. | |
| Isotopi di l'actiniu: L'Attiniu ( 89 Ac) ùn hà micca isotopi stabile è ùn hà micca una composizione isotopica terrestre caratteristica, dunque ùn si pò dà un pesu atomicu standard. Ci sò 32 isotopi cunnisciuti, da 205 Ac à 236 Ac, è 7 isomeri. Trè isotopi si trovanu in natura, 225 Ac , 227 Ac è 228 Ac, cum'è prudutti di decadenza intermedia di, rispettivamente, 237 Np , 235 U è 232 Th . 228 Ac è 225 Ac sò estremamente rari, cusì guasi tuttu l'actiniu naturale hè 227 Ac. | |
| Isotopi di l'actiniu: L'Attiniu ( 89 Ac) ùn hà micca isotopi stabile è ùn hà micca una composizione isotopica terrestre caratteristica, dunque ùn si pò dà un pesu atomicu standard. Ci sò 32 isotopi cunnisciuti, da 205 Ac à 236 Ac, è 7 isomeri. Trè isotopi si trovanu in natura, 225 Ac , 227 Ac è 228 Ac, cum'è prudutti di decadenza intermedia di, rispettivamente, 237 Np , 235 U è 232 Th . 228 Ac è 225 Ac sò estremamente rari, cusì guasi tuttu l'actiniu naturale hè 227 Ac. | |
| Isotopi di l'actiniu: L'Attiniu ( 89 Ac) ùn hà micca isotopi stabile è ùn hà micca una composizione isotopica terrestre caratteristica, dunque ùn si pò dà un pesu atomicu standard. Ci sò 32 isotopi cunnisciuti, da 205 Ac à 236 Ac, è 7 isomeri. Trè isotopi si trovanu in natura, 225 Ac , 227 Ac è 228 Ac, cum'è prudutti di decadenza intermedia di, rispettivamente, 237 Np , 235 U è 232 Th . 228 Ac è 225 Ac sò estremamente rari, cusì guasi tuttu l'actiniu naturale hè 227 Ac. | |
| Isotopi di l'actiniu: L'Attiniu ( 89 Ac) ùn hà micca isotopi stabile è ùn hà micca una composizione isotopica terrestre caratteristica, dunque ùn si pò dà un pesu atomicu standard. Ci sò 32 isotopi cunnisciuti, da 205 Ac à 236 Ac, è 7 isomeri. Trè isotopi si trovanu in natura, 225 Ac , 227 Ac è 228 Ac, cum'è prudutti di decadenza intermedia di, rispettivamente, 237 Np , 235 U è 232 Th . 228 Ac è 225 Ac sò estremamente rari, cusì guasi tuttu l'actiniu naturale hè 227 Ac. | |
| Isotopi di l'actiniu: L'Attiniu ( 89 Ac) ùn hà micca isotopi stabile è ùn hà micca una composizione isotopica terrestre caratteristica, dunque ùn si pò dà un pesu atomicu standard. Ci sò 32 isotopi cunnisciuti, da 205 Ac à 236 Ac, è 7 isomeri. Trè isotopi si trovanu in natura, 225 Ac , 227 Ac è 228 Ac, cum'è prudutti di decadenza intermedia di, rispettivamente, 237 Np , 235 U è 232 Th . 228 Ac è 225 Ac sò estremamente rari, cusì guasi tuttu l'actiniu naturale hè 227 Ac. | |
| Isotopi di l'actiniu: L'Attiniu ( 89 Ac) ùn hà micca isotopi stabile è ùn hà micca una composizione isotopica terrestre caratteristica, dunque ùn si pò dà un pesu atomicu standard. Ci sò 32 isotopi cunnisciuti, da 205 Ac à 236 Ac, è 7 isomeri. Trè isotopi si trovanu in natura, 225 Ac , 227 Ac è 228 Ac, cum'è prudutti di decadenza intermedia di, rispettivamente, 237 Np , 235 U è 232 Th . 228 Ac è 225 Ac sò estremamente rari, cusì guasi tuttu l'actiniu naturale hè 227 Ac. | |
| Isotopi di l'actiniu: L'Attiniu ( 89 Ac) ùn hà micca isotopi stabile è ùn hà micca una composizione isotopica terrestre caratteristica, dunque ùn si pò dà un pesu atomicu standard. Ci sò 32 isotopi cunnisciuti, da 205 Ac à 236 Ac, è 7 isomeri. Trè isotopi si trovanu in natura, 225 Ac , 227 Ac è 228 Ac, cum'è prudutti di decadenza intermedia di, rispettivamente, 237 Np , 235 U è 232 Th . 228 Ac è 225 Ac sò estremamente rari, cusì guasi tuttu l'actiniu naturale hè 227 Ac. | |
| Isotopi di l'actiniu: L'Attiniu ( 89 Ac) ùn hà micca isotopi stabile è ùn hà micca una composizione isotopica terrestre caratteristica, dunque ùn si pò dà un pesu atomicu standard. Ci sò 32 isotopi cunnisciuti, da 205 Ac à 236 Ac, è 7 isomeri. Trè isotopi si trovanu in natura, 225 Ac , 227 Ac è 228 Ac, cum'è prudutti di decadenza intermedia di, rispettivamente, 237 Np , 235 U è 232 Th . 228 Ac è 225 Ac sò estremamente rari, cusì guasi tuttu l'actiniu naturale hè 227 Ac. | |
| Isotopi di l'actiniu: L'Attiniu ( 89 Ac) ùn hà micca isotopi stabile è ùn hà micca una composizione isotopica terrestre caratteristica, dunque ùn si pò dà un pesu atomicu standard. Ci sò 32 isotopi cunnisciuti, da 205 Ac à 236 Ac, è 7 isomeri. Trè isotopi si trovanu in natura, 225 Ac , 227 Ac è 228 Ac, cum'è prudutti di decadenza intermedia di, rispettivamente, 237 Np , 235 U è 232 Th . 228 Ac è 225 Ac sò estremamente rari, cusì guasi tuttu l'actiniu naturale hè 227 Ac. | |
| Isotopi di l'actiniu: L'Attiniu ( 89 Ac) ùn hà micca isotopi stabile è ùn hà micca una composizione isotopica terrestre caratteristica, dunque ùn si pò dà un pesu atomicu standard. Ci sò 32 isotopi cunnisciuti, da 205 Ac à 236 Ac, è 7 isomeri. Trè isotopi si trovanu in natura, 225 Ac , 227 Ac è 228 Ac, cum'è prudutti di decadenza intermedia di, rispettivamente, 237 Np , 235 U è 232 Th . 228 Ac è 225 Ac sò estremamente rari, cusì guasi tuttu l'actiniu naturale hè 227 Ac. | |
| Isotopi di l'actiniu: L'Attiniu ( 89 Ac) ùn hà micca isotopi stabile è ùn hà micca una composizione isotopica terrestre caratteristica, dunque ùn si pò dà un pesu atomicu standard. Ci sò 32 isotopi cunnisciuti, da 205 Ac à 236 Ac, è 7 isomeri. Trè isotopi si trovanu in natura, 225 Ac , 227 Ac è 228 Ac, cum'è prudutti di decadenza intermedia di, rispettivamente, 237 Np , 235 U è 232 Th . 228 Ac è 225 Ac sò estremamente rari, cusì guasi tuttu l'actiniu naturale hè 227 Ac. | |
| Isotopi di l'actiniu: L'Attiniu ( 89 Ac) ùn hà micca isotopi stabile è ùn hà micca una composizione isotopica terrestre caratteristica, dunque ùn si pò dà un pesu atomicu standard. Ci sò 32 isotopi cunnisciuti, da 205 Ac à 236 Ac, è 7 isomeri. Trè isotopi si trovanu in natura, 225 Ac , 227 Ac è 228 Ac, cum'è prudutti di decadenza intermedia di, rispettivamente, 237 Np , 235 U è 232 Th . 228 Ac è 225 Ac sò estremamente rari, cusì guasi tuttu l'actiniu naturale hè 227 Ac. | |
| Isotopi di l'actiniu: L'Attiniu ( 89 Ac) ùn hà micca isotopi stabile è ùn hà micca una composizione isotopica terrestre caratteristica, dunque ùn si pò dà un pesu atomicu standard. Ci sò 32 isotopi cunnisciuti, da 205 Ac à 236 Ac, è 7 isomeri. Trè isotopi si trovanu in natura, 225 Ac , 227 Ac è 228 Ac, cum'è prudutti di decadenza intermedia di, rispettivamente, 237 Np , 235 U è 232 Th . 228 Ac è 225 Ac sò estremamente rari, cusì guasi tuttu l'actiniu naturale hè 227 Ac. | |
| Isotopi di l'actiniu: L'Attiniu ( 89 Ac) ùn hà micca isotopi stabile è ùn hà micca una composizione isotopica terrestre caratteristica, dunque ùn si pò dà un pesu atomicu standard. Ci sò 32 isotopi cunnisciuti, da 205 Ac à 236 Ac, è 7 isomeri. Trè isotopi si trovanu in natura, 225 Ac , 227 Ac è 228 Ac, cum'è prudutti di decadenza intermedia di, rispettivamente, 237 Np , 235 U è 232 Th . 228 Ac è 225 Ac sò estremamente rari, cusì guasi tuttu l'actiniu naturale hè 227 Ac. | |
| Isotopi di l'actiniu: L'Attiniu ( 89 Ac) ùn hà micca isotopi stabile è ùn hà micca una composizione isotopica terrestre caratteristica, dunque ùn si pò dà un pesu atomicu standard. Ci sò 32 isotopi cunnisciuti, da 205 Ac à 236 Ac, è 7 isomeri. Trè isotopi si trovanu in natura, 225 Ac , 227 Ac è 228 Ac, cum'è prudutti di decadenza intermedia di, rispettivamente, 237 Np , 235 U è 232 Th . 228 Ac è 225 Ac sò estremamente rari, cusì guasi tuttu l'actiniu naturale hè 227 Ac. | |
| Isotopi di l'actiniu: L'Attiniu ( 89 Ac) ùn hà micca isotopi stabile è ùn hà micca una composizione isotopica terrestre caratteristica, dunque ùn si pò dà un pesu atomicu standard. Ci sò 32 isotopi cunnisciuti, da 205 Ac à 236 Ac, è 7 isomeri. Trè isotopi si trovanu in natura, 225 Ac , 227 Ac è 228 Ac, cum'è prudutti di decadenza intermedia di, rispettivamente, 237 Np , 235 U è 232 Th . 228 Ac è 225 Ac sò estremamente rari, cusì guasi tuttu l'actiniu naturale hè 227 Ac. | |
| Isotopi di l'actiniu: L'Attiniu ( 89 Ac) ùn hà micca isotopi stabile è ùn hà micca una composizione isotopica terrestre caratteristica, dunque ùn si pò dà un pesu atomicu standard. Ci sò 32 isotopi cunnisciuti, da 205 Ac à 236 Ac, è 7 isomeri. Trè isotopi si trovanu in natura, 225 Ac , 227 Ac è 228 Ac, cum'è prudutti di decadenza intermedia di, rispettivamente, 237 Np , 235 U è 232 Th . 228 Ac è 225 Ac sò estremamente rari, cusì guasi tuttu l'actiniu naturale hè 227 Ac. | |
| Isotopi di l'actiniu: L'Attiniu ( 89 Ac) ùn hà micca isotopi stabile è ùn hà micca una composizione isotopica terrestre caratteristica, dunque ùn si pò dà un pesu atomicu standard. Ci sò 32 isotopi cunnisciuti, da 205 Ac à 236 Ac, è 7 isomeri. Trè isotopi si trovanu in natura, 225 Ac , 227 Ac è 228 Ac, cum'è prudutti di decadenza intermedia di, rispettivamente, 237 Np , 235 U è 232 Th . 228 Ac è 225 Ac sò estremamente rari, cusì guasi tuttu l'actiniu naturale hè 227 Ac. | |
| Actinium-225: Actinium-225 hè un isotopu di l'actinium. Sottumette una decadenza alfa à francium-221 cù una semi-vita di 10 ghjorni, è hè un pruduttu di decadenza intermedia in a seria di u Nettuniu. Fora di e minuscule quantità derivate da sta catena di decadenza in natura, 225 Ac hè interamente sinteticu. | |
| Isotopi di l'actiniu: L'Attiniu ( 89 Ac) ùn hà micca isotopi stabile è ùn hà micca una composizione isotopica terrestre caratteristica, dunque ùn si pò dà un pesu atomicu standard. Ci sò 32 isotopi cunnisciuti, da 205 Ac à 236 Ac, è 7 isomeri. Trè isotopi si trovanu in natura, 225 Ac , 227 Ac è 228 Ac, cum'è prudutti di decadenza intermedia di, rispettivamente, 237 Np , 235 U è 232 Th . 228 Ac è 225 Ac sò estremamente rari, cusì guasi tuttu l'actiniu naturale hè 227 Ac. | |
| Isotopi di l'actiniu: L'Attiniu ( 89 Ac) ùn hà micca isotopi stabile è ùn hà micca una composizione isotopica terrestre caratteristica, dunque ùn si pò dà un pesu atomicu standard. Ci sò 32 isotopi cunnisciuti, da 205 Ac à 236 Ac, è 7 isomeri. Trè isotopi si trovanu in natura, 225 Ac , 227 Ac è 228 Ac, cum'è prudutti di decadenza intermedia di, rispettivamente, 237 Np , 235 U è 232 Th . 228 Ac è 225 Ac sò estremamente rari, cusì guasi tuttu l'actiniu naturale hè 227 Ac. | |
| Isotopi di l'actiniu: L'Attiniu ( 89 Ac) ùn hà micca isotopi stabile è ùn hà micca una composizione isotopica terrestre caratteristica, dunque ùn si pò dà un pesu atomicu standard. Ci sò 32 isotopi cunnisciuti, da 205 Ac à 236 Ac, è 7 isomeri. Trè isotopi si trovanu in natura, 225 Ac , 227 Ac è 228 Ac, cum'è prudutti di decadenza intermedia di, rispettivamente, 237 Np , 235 U è 232 Th . 228 Ac è 225 Ac sò estremamente rari, cusì guasi tuttu l'actiniu naturale hè 227 Ac. | |
| Isotopi di l'actiniu: L'Attiniu ( 89 Ac) ùn hà micca isotopi stabile è ùn hà micca una composizione isotopica terrestre caratteristica, dunque ùn si pò dà un pesu atomicu standard. Ci sò 32 isotopi cunnisciuti, da 205 Ac à 236 Ac, è 7 isomeri. Trè isotopi si trovanu in natura, 225 Ac , 227 Ac è 228 Ac, cum'è prudutti di decadenza intermedia di, rispettivamente, 237 Np , 235 U è 232 Th . 228 Ac è 225 Ac sò estremamente rari, cusì guasi tuttu l'actiniu naturale hè 227 Ac. | |
| Isotopi di l'actiniu: L'Attiniu ( 89 Ac) ùn hà micca isotopi stabile è ùn hà micca una composizione isotopica terrestre caratteristica, dunque ùn si pò dà un pesu atomicu standard. Ci sò 32 isotopi cunnisciuti, da 205 Ac à 236 Ac, è 7 isomeri. Trè isotopi si trovanu in natura, 225 Ac , 227 Ac è 228 Ac, cum'è prudutti di decadenza intermedia di, rispettivamente, 237 Np , 235 U è 232 Th . 228 Ac è 225 Ac sò estremamente rari, cusì guasi tuttu l'actiniu naturale hè 227 Ac. | |
| Isotopi di l'actiniu: L'Attiniu ( 89 Ac) ùn hà micca isotopi stabile è ùn hà micca una composizione isotopica terrestre caratteristica, dunque ùn si pò dà un pesu atomicu standard. Ci sò 32 isotopi cunnisciuti, da 205 Ac à 236 Ac, è 7 isomeri. Trè isotopi si trovanu in natura, 225 Ac , 227 Ac è 228 Ac, cum'è prudutti di decadenza intermedia di, rispettivamente, 237 Np , 235 U è 232 Th . 228 Ac è 225 Ac sò estremamente rari, cusì guasi tuttu l'actiniu naturale hè 227 Ac. | |
| Isotopi di l'actiniu: L'Attiniu ( 89 Ac) ùn hà micca isotopi stabile è ùn hà micca una composizione isotopica terrestre caratteristica, dunque ùn si pò dà un pesu atomicu standard. Ci sò 32 isotopi cunnisciuti, da 205 Ac à 236 Ac, è 7 isomeri. Trè isotopi si trovanu in natura, 225 Ac , 227 Ac è 228 Ac, cum'è prudutti di decadenza intermedia di, rispettivamente, 237 Np , 235 U è 232 Th . 228 Ac è 225 Ac sò estremamente rari, cusì guasi tuttu l'actiniu naturale hè 227 Ac. | |
| Isotopi di l'actiniu: L'Attiniu ( 89 Ac) ùn hà micca isotopi stabile è ùn hà micca una composizione isotopica terrestre caratteristica, dunque ùn si pò dà un pesu atomicu standard. Ci sò 32 isotopi cunnisciuti, da 205 Ac à 236 Ac, è 7 isomeri. Trè isotopi si trovanu in natura, 225 Ac , 227 Ac è 228 Ac, cum'è prudutti di decadenza intermedia di, rispettivamente, 237 Np , 235 U è 232 Th . 228 Ac è 225 Ac sò estremamente rari, cusì guasi tuttu l'actiniu naturale hè 227 Ac. | |
| Isotopi di l'actiniu: L'Attiniu ( 89 Ac) ùn hà micca isotopi stabile è ùn hà micca una composizione isotopica terrestre caratteristica, dunque ùn si pò dà un pesu atomicu standard. Ci sò 32 isotopi cunnisciuti, da 205 Ac à 236 Ac, è 7 isomeri. Trè isotopi si trovanu in natura, 225 Ac , 227 Ac è 228 Ac, cum'è prudutti di decadenza intermedia di, rispettivamente, 237 Np , 235 U è 232 Th . 228 Ac è 225 Ac sò estremamente rari, cusì guasi tuttu l'actiniu naturale hè 227 Ac. | |
| Isotopi di l'actiniu: L'Attiniu ( 89 Ac) ùn hà micca isotopi stabile è ùn hà micca una composizione isotopica terrestre caratteristica, dunque ùn si pò dà un pesu atomicu standard. Ci sò 32 isotopi cunnisciuti, da 205 Ac à 236 Ac, è 7 isomeri. Trè isotopi si trovanu in natura, 225 Ac , 227 Ac è 228 Ac, cum'è prudutti di decadenza intermedia di, rispettivamente, 237 Np , 235 U è 232 Th . 228 Ac è 225 Ac sò estremamente rari, cusì guasi tuttu l'actiniu naturale hè 227 Ac. | |
| Isotopi di l'actiniu: L'Attiniu ( 89 Ac) ùn hà micca isotopi stabile è ùn hà micca una composizione isotopica terrestre caratteristica, dunque ùn si pò dà un pesu atomicu standard. Ci sò 32 isotopi cunnisciuti, da 205 Ac à 236 Ac, è 7 isomeri. Trè isotopi si trovanu in natura, 225 Ac , 227 Ac è 228 Ac, cum'è prudutti di decadenza intermedia di, rispettivamente, 237 Np , 235 U è 232 Th . 228 Ac è 225 Ac sò estremamente rari, cusì guasi tuttu l'actiniu naturale hè 227 Ac. | |
| Isotopi di u bismutu: U Bismutu ( 83 Bi) hà 41 isotopi cunnisciuti, chì vanu da 184 Bi à 224 Bi. U Bismutu ùn hà micca isotopi stabile, ma hà un isotopu di longa vita; cusì, u pesu atomicu standard pò esse datu cum'è 208.980 40 (1) . Ancu se u bismutu-209 hè oramai cunnisciutu per esse instabile, hè statu classicamente cunsideratu cum'è un isotopu "stabile" perchè hà una semi-vita di circa 2,01 × 10 19 anni, chì hè più di un miliardu di volte l'età di l'universu . Oltre à 209 Bi, i radioisotopi di bismutu più stabili sò 210m Bi cù una semi-vita di 3,04 milioni d'anni, 208 Bi cù una semi-vita di 368,000 anni è 207 Bi, cù una semi-vita di 32,9 anni, natura. Tutti l'altri isotopi anu semi-vita sottu à 1 annu, a maiò parte sottu à un ghjornu. Di radioisotopi naturali, u più stabile hè radiogenicu 210 Bi cù una semi-vita di 5.012 ghjorni. 210m Bi, cum'è 180m Ta , 242m Am è alcuni isomeri d'olmiu, hè insolitu per esse un isomere nucleare cun una demi-vita multipla ordini di magnitudine più longa di quella di u statu di terra. | |
| Isotopi di u talliu: U Talliu ( 81 Tl) hà 41 isotopi cù massi atomichi chì vanu da 176 à 216. 203 Tl è 205 Tl sò l'unicu isotoppu stabile è 204 Tl hè u radioisotopu u più stabile cù una semi-vita di 3,78 anni. 207 Tl, cù una mità di vita di 4,77 minuti, hà a mità vita più longa di radioisotopi naturali. | |
| Francium: U Franciu hè un elementu chimicu cù u simbulu Fr è u numeru atomicu 87. Prima di a so scuperta, era chjamatu Eka-cesiu. Hè estremamente radioattivu; u so isotopu u più stabile, francium-223, hà una semi-vita di solu 22 minuti. Hè u sicondu elementu più elettropusitivu, daretu à solu u cesiu, è hè u secondu elementu naturale u più raru. L'isotopi di u franciu si decadenu rapidamente in astatine, radium è radon. A struttura elettronica di un atomu di franciu hè [Rn] 7s 1 , è cusì l'elementu hè classificatu cum'è un metallu alkali. | |
| Catena di decadenza: In a scienza nucleare, a catena di decadenza si riferisce à una seria di decadenze radioattive di diversi prudutti di decadenza radioattiva cum'è una serie sequenziale di trasformazioni. Hè cunnisciuta ancu cum'è "cascata radioattiva". A maiò parte di i radioisotopi ùn decadenu micca direttamente in un statu stabile, ma passanu piuttostu una seria di decadenze finu à chì finalmente si ghjunghje à un isotopu stabile. | |
| Isotopi di radon: Ci sò 37 isotopi cunnisciuti di radon ( 86 Rn), da 195 Rn à 231 Rn; tutti sò radioattivi. L'isotopu u più stabile hè 222 Rn cun una semi-vita di 3.823 ghjorni, chì decadisce in 218 |
Monday, March 1, 2021
Actinic keratosis, Actinic keratosis, Lichen planus
Subscribe to:
Post Comments (Atom)


No comments:
Post a Comment