| Amblynetes: Amblynetes hè un genaru di scarabeci di foglia in a sottofamiglia Eumolpinae. Contene una sola spezia, Amblynetes bottegoi . Hè cunnisciutu da l'Africa orientale. | |
| Amblynetes: Amblynetes hè un genaru di scarabeci di foglia in a sottofamiglia Eumolpinae. Contene una sola spezia, Amblynetes bottegoi . Hè cunnisciutu da l'Africa orientale. | |
| Amblynotus: Amblynotus hè un genaru di piante à fiori chì appartene à a famiglia Boraginaceae. | |
| Amblyocarenum: L'Amblyocarenum hè un genaru di ragnu di a famiglia di i Nemesiidae, truvatu in u sudu di l'Europa è in u Mediterraniu. Era anzianu piazzatu in a famiglia Cyrtaucheniidae. | |
| Amblyocarenum nuragicus: Amblyocarenum nuragicus , o ancu Nuragic spider , hè una ragna di a famiglia di i Nemesiidae. Hè endemica di l'isula mediterranea di a Sardegna, induve hè praticamente cumuna di truvassi in superficie in estate, è u so nome scientificu rende omagiu à a civiltà nuragica. A lunghezza di u corpu varieghja da 17 à 25 mm. | |
| Amblyocarpum: Amblyocarpum hè un genaru di piante in fiore in a famiglia di e margherite descrittu cum'è genere in u 1837. | |
| Amblyocarpum: Amblyocarpum hè un genaru di piante in fiore in a famiglia di e margherite descrittu cum'è genere in u 1837. | |
| Amblyodipsas: L'Amblyodipsas hè un genere di serpi truvatu in Africa. Oghje ghjornu, sò ricunnisciute 9 spezie. Queste serpenti sò spessu cunnisciuti cum'è serpi lucidi purpuli o serpi lucidi . Benchì i fangi posteriori, tutte e spezie sò cunsiderate innocu, ma u so velenu ùn hè micca statu bè studiatu. Ùn devenu micca esse cunfusi cù i serpi lucidi di u genaru Arizona , chì si trovanu in America di u Nordu. | |
| Amblyodipsas concolor: Amblyodipsas concolor , o u sarpu Natal viulente , hè una spezia di serpente velenoso cù a zanna posteriore di a famiglia Atractaspididae. | |
| Amblyodipsas dimidiata: Amblyodipsas dimidiata , o u serpu Mpwapwa purpurinu lucidatu , hè una spezia di serpente velenoso cù a zanna posteriore di a famiglia Atractaspididae. | |
| Amblyodipsas katangensis: Amblyodipsas katangensis , o u serpu Katanga purpurinu lucidatu , hè una spezia di sarpe velenosa cù i fianchi posteriori di a famiglia Lamprophiidae. A spezia hè endemica di l'Africa. | |
| Amblyodipsas microphthalma: Amblyodipsas micropthalma , o u sarpu purpurinu lucidatu orientale , hè una spezia di sarpe velenosa cù i fangi posteriori in a famiglia Atractaspididae. | |
| Amblyodipsas polylepis: Amblyodipsas polylepis , o u sarpu cumunu purpurinu lucidatu , hè una spezia di sarpe velenosa cù a zanna posteriore di a famiglia Atractaspididae. | |
| Amblyodipsas rodhaini: Amblyodipsas rodhaini , comunemente cunnisciutu cum'è u serpente lucidu viola di Rodhain , hè una spezia di serpente velenoso cù a zanna posteriore di a famiglia Lamprophiidae. A spezia hè endemica di a Republica Democràtica di u Congo. | |
| Amblyodipsas teitana: Amblyodipsas teitana , cunnisciutu ancu cum'è u serpente purpurinu lucatu di Taita Hills o serpente purpurinu luccatu Teitana , hè una spezia di serpente velenoso à u dentru di a famiglia Lamprophiidae. Hè endemicu di e colline di Taita in Kenya, è cunnisciutu solu da l'olotopu, una femina di 43 cm (16,9 in), identificata per a prima volta da Calamelaps unicolor da Arthur Loveridge in u 1936. | |
| Serpente lucente occidentale: Amblyodipsas unicolor , comunmente cunnisciutu cum'è u serpente lucente occidentale o u serpente purpurinu lucidatu purpurinu , hè una spezia di serpente à u dentru di a famiglia Atractaspididae. Hè una di e spezie più cunnisciute in u genere Amblyodipsas . | |
| Amblyodipsas ventrimaculata: Amblyodipsas ventrimaculata , o u serpente purpurinu Kalahari , hè una spezia di serpente velenoso cù a zanna posteriore di a famiglia Atractaspididae. Hè endemicu di a Namibia, u Botswana, u nordu di u Zimbabwe è u Zambia uccidentale. | |
| Amblyodon: Amblyodon hè un genere di muschi chì appartene à a famiglia di Meesiaceae. | |
| Amblyodon dealbatus: Amblyodon dealbatus hè una spezia di muschi chì appartene à a famiglia di Meesiaceae. | |
| Amblyodon: Amblyodon hè un genere di muschi chì appartene à a famiglia di Meesiaceae. | |
| Amblyolepis: Amblyolepis hè un genaru di piante in fiore in a famiglia di e margherite descrittu cum'è genere in u 1836. | |
| Amblyolepis: Amblyolepis hè un genaru di piante in fiore in a famiglia di e margherite descrittu cum'è genere in u 1836. | |
| Amblyomma: Amblyomma hè un genere di zecche dure. Alcuni sò vettori di malatie, per esempiu a febbra maculata di e Montagne Rocciose in Brasile o l'ehrlichiosi in i Stati Uniti. | |
| Amblyomma albolimbatum: Amblyomma albolimbatum hè una spezia di tick chì generalmente si nutrisce di rettili di a regione Australasiana. | |
| Amblyomma albopictum: Amblyomma albopictum hè una spezia di zecche dure tropicali in u genere Amblyomma . Si trova tipicamente parasitante Cyclura nubila , Chilabothrus angulifer , Alsophis cantherigerus (Bibron), Leiocephalus carinatus , è menu cumunamente u porcu spinu nanu paraguianu. A spezia hè stata trovata in Costa Rica, Cuba, Haiti, Honduras è a Repubblica Dominicana, è hè stata dinò ripurtata ma micca cunfirmata in Brasile. A tick hè stata scuperta è chjamata da Neumann in u 1899. | |
| Amblyomma americanum: Amblyomma americanum, canusciutu macari comu u oa sulitariu stelle, u oa acqua nordestu, o di u oa lu gallinacciu, o di l '' 'Cricker Tick' ', hè un tipu di oa endemica di assai di i urientali Stati Uniti d'America è Mexico, chì morsi Edizione e comunmente passa inosservatu, rimanendu attaccatu à u so ospitante finu à sette ghjorni finu à chì sia pienu ingurgitatu di sangue. Hè membru di u filu Arthropoda, classe Arachnida. A tacca stella sola adulta hè sessualmente dimorfica, chjamata per una tacca bianca-argentata, in forma di stella o "stella sola" presente vicinu à u centru di a parte posteriore di u scudu femminile adultu (scutum); à u cuntrariu i masci adulti anu varie striature bianche o macchie intornu à i margini di i so scudi. | |
| Amblyomma cajennense: Amblyomma cajennense o zecca Cayenne hè una spezia di zecca chì si trova in una gamma da a parte sud di i Stati Uniti à u nordu di l'Argentina, attraversu l'America Centrale è alcuni di i Caraibi. | |
| Amblyomma clypeolatum: A tick di tartaruga asiatica , hè una tick di corpu duru di u genaru Amblyomma . A tick hè un parassita di tartarughe, cum'è Geochelone elegans , cani domestici, bufali. Si trova in India, Sri Lanka è Myanmar. A tacca adulta hè lunga circa 3 cm. | |
| Amblyomma fimbriatum: Amblyomma fimbriatum hè una spezia di tick, un parassita chì alimenta u sangue. L'ospiti includenu u goanna Varanus rosenbergi . Una descrizzione chì nomina u taxon cum'è Aponomma fimbriatum hè ancu ricunnisciuta. | |
| Amblyomma gervaisi: Amblyomma gervaisi hè una tick di corpu di u genaru Amblyomma . A zecca hè un parassita di serpi, cum'è e spezie Naja naja , Python molurus è monitorà spezie cum'è Varanus ocellatus , Varanus yemenensis , Varanus benghalensis , Varanus griseus è parechje altre spezie di Varanus in u sudeste di l'Asia è in Asia minore. Esibenu dimorfisimu sessuale. Si ponu truvà in Sri Lanka, India, Yemen, Arabia Saudita. Hè un vettore potenziale per Coxiella burnetii . | |
| Amblyomma hebraeum: Amblyomma hebraeum , comunemente cunnisciuta cum'è a sudafricana tick tick , hè una spezia di tick dura chì hè uriginaria di l'Africa australe. Sò sessualmente dimorfi. | |
| Amblyomma integrum: Amblyomma integrum hè una tick di corpu di u genaru Amblyomma . Si trova in India è Sri Lanka. L'adulti parasitizeghjanu parechji mammiferi più grandi cum'è bufali è bestiame, invece chì ninfe è larve usanu soprattuttu mammiferi più grandi è mediani. In Sri Lanka, a tick era identificata cum'è agente di otoacariasis umana. | |
| Amblyomma interandinum: Amblyomma interandinum hè una spezia di tick di u genus Amblyomma . A spezia hè assuciata à a parte sittintriunali di a valle interandina di u Perù. E spezie Rickettsia ponu abità A. interandinum endosimbioticamente. | |
| Amblyomma javanense: Amblyomma javanense hè una zecca dura di u genere Amblyomma . Si trova in Vietnam, Indonesia, Malesia, India, Sri Lanka, Filippine è Tailanda. Hè u solu ectoparassitu truvatu nantu à u Manis javanica , Manis crassicaudata è ancu da Sus scrofa . | |
| Amblyomma maculatum: Amblyomma maculatum hè una spezia di tick in u genus Amblyomma . Immature di solitu infestanu picculi mammiferi è acelli chì stanu in terra; i topi di cuttone ponu esse particularmente ospiti favuriti. Alcuni ospiti registrati includenu:
| |
| Amblyomma nodosum: Amblyomma nodosum hè una spezia di zecca specializata, truvata in trè formichieri giganti tombali da Minas Gerais, Brasile. Ci sò 100 spezie di Amblyomma in u mondu, 33 di e quali sò da u Brasile. A. nodosum hè un spezialistu chì campa solu nantu à u furmicule gigante è u tamandua miridiunali. | |
| Amblyomma patinoi: Amblyomma patinoi hè una spezia di tick di u genere Amblyomma . A spezia hè assuciata à a Cordillera orientale di a Culumbia. E spezie Rickettsia ponu abità A. patinoi endosimbioticamente. | |
| Amblyomma rhinocerotis: Amblyomma rhinocerotis hè una spezia di zecca chì appartene à a famiglia Ixodidae. Sta spezia si trova in Africa. Hè un parasite principalmente di rinoceronte. | |
| Amblyomma sphenodonti: Amblyomma sphenodonti o a tick di tuatara hè una spezia chì parasita solu u tuatara di a Nova Zelanda, è ùn hè micca strettamente ligata à alcuna altra tick. Si trova nant'à solu quattru di i dodici gruppi isulani induve a tuatara sopravvive, preferendu l'isule induve i rettili campanu in alta densità. Larve, ninfe è adulti si nutriscenu solu di sangue di tuatara, è e zecche ponu campà finu à un annu senza ospitante. Quandu i tuatara sò traslocu, a tick hè stata persa o sopravvive solu in densità bassa in a nova populazione. | |
| Amblyomma testudinarium: Amblyomma testudinarium hè una tick di corpu di u genaru Amblyomma . Si trova in Indonesia, India, Giappone, Tailanda, Sri Lanka è Vietnam. L'adulti parasitizeghjanu parechji mammiferi più grandi cum'è bufali è bestiame, invece chì ninfe è larve usanu soprattuttu mammiferi più grandi è mediani. | ![]() |
| Amblyomma tonelliae: Amblyomma tonelliae hè una spezia di tick di u genere Amblyomma . A spezia hè assuciata à l'area secca di a regione Chaco, chì si estende da u centru-nordu di l'Argentina à a Bolivia è u Paraguay. E spezie Rickettsia ponu abità A. tonelliae endosimbioticamente. | |
| Amblyomma triguttatum: Amblyomma triguttatum , comunemente cunnisciuta cum'è tick canguru , hè una spezia di tick in u genere Amblyomma originaria di l'Australia. Ci hè quattru sottuspezie, una o più di e quali puderebbenu esse spezie separate. A sottuspezia nominata hè un vettore per Rickettsia . | |
| Amblyomma trimaculatum: A tick Goanna, hè una tick dura di u genere Amblyomma . Si trova in Papua Nova Guinea, Australia, Indonesia, Isole Salomone, Sri Lanka. Hè un ectoparassitu di Equus caballus . | |
| Amblyomma tuberculatum: Amblyomma tuberculatum , comunemente cunnisciuta cum'è tick di tartaruga gopher , hè una spezia di tick dura originaria di i Stati Uniti chì i so stadi adulti è ninfali sò cumunamente raccolti da a tartaruga gopher, Gopherus polyphemus , cun più di 19 zecche individuali presi da una singola tartaruga . | |
| Amblyomma varanense: A tick di lucertula asiatica , hè una tick di corpu di u genaru Amblyomma . Si trova in India, Tailanda, Taiwan è Sri Lanka. L'Adulti parasitizanu parechji rettili cum'è varanidi è serpi. Queste zecche sò vettori putenziali di rickettsiae di u gruppu di febbre maculata (SFG). | |
| Amblyomma variegatum: Amblyomma variegatum , comunemente cunnisciuta cum'è bunt tick tropicale , hè una spezia di tick di u genere Amblyomma endemica di l'Africa. Si hè spartu da u so centru d'urigine à parechji paesi, cumprese l'isule caraibiche, induve hè cunnisciuta cum'è a zecca senegalese è a zecca d'oru di l' Antigua . Sò vivamente culuriti è anu un impattu sustanziale nantu à u bestiame, principalmente per via di a so trasmissione di malatie. Sò zecche dure à trè ospiti chì sò stati trovati nantu à una varietà di spezie addomesticate cume cammelli, bovini, capre, pecure, cani è varie spezie di animali salvatichi. | |
| Amblyomma: Amblyomma hè un genere di zecche dure. Alcuni sò vettori di malatie, per esempiu a febbra maculata di e Montagne Rocciose in Brasile o l'ehrlichiosi in i Stati Uniti. | |
| Amblyopappus: Amblyopappus hè un genaru di a famiglia di e margherite descrittu cum'è genere in u 1841. | |
| Amblyopappus: Amblyopappus hè un genaru di a famiglia di e margherite descrittu cum'è genere in u 1841. | |
| Amblyopappus: Amblyopappus hè un genaru di a famiglia di e margherite descrittu cum'è genere in u 1841. | |
| Ambliopia: L'ambilopia , chjamata ancu ochju lagu , hè un disordine di a vista in u quale u cervellu ùn riesce micca à elaborà l'input da un ochju è cù u tempu favurisce l'altru ochju. Risulta in una diminuzione di a visione in un ochju chì altrimente tipicamente pare normale. L'ambilopia hè a causa più cumuna di diminuzione di a visione in un ochju unicu trà i zitelli è l'adulti più ghjovani. | |
| Ambliopia: L'ambilopia , chjamata ancu ochju lagu , hè un disordine di a vista in u quale u cervellu ùn riesce micca à elaborà l'input da un ochju è cù u tempu favurisce l'altru ochju. Risulta in una diminuzione di a visione in un ochju chì altrimente tipicamente pare normale. L'ambilopia hè a causa più cumuna di diminuzione di a visione in un ochju unicu trà i zitelli è l'adulti più ghjovani. | |
| Ambliopia: L'ambilopia , chjamata ancu ochju lagu , hè un disordine di a vista in u quale u cervellu ùn riesce micca à elaborà l'input da un ochju è cù u tempu favurisce l'altru ochju. Risulta in una diminuzione di a visione in un ochju chì altrimente tipicamente pare normale. L'ambilopia hè a causa più cumuna di diminuzione di a visione in un ochju unicu trà i zitelli è l'adulti più ghjovani. | |
| Nistagmus amauroticu: U nistagmus amauroticu hè definitu cum'è u nistagmus assuciatu à a cecità o à i difetti di a visione centrale. Hè carattarizata da i muvimenti pendulari o scumudati di l'ochji in i pazienti chì anu deterioru visuale per un longu periodu di tempu. | |
| Amblyopinae: Amblyopinae hè una sottofamiglia di ghiozzi allungati chì abbitanu di fangu cumunamente chjamati ghiandole anguille o ghiozzi vermi ; hè statu cunsideratu cum'è una sottofamiglia di a famiglia Gobiidae, mentre a 5a edizione Fishes of the World a classifica cum'è una sottofamiglia di a famiglia Oxudercidae. I membri di a sottofamiglia anu duie alette dorsali chì sò cunnesse da una struttura membranosa è i so ochji sò assai ridotti di dimensione. Sò di solitu di culore rosatu, rossu o viulettu. | |
| Amberboa: Amberboa hè un genaru di piante in fiore in a famiglia di e margherite, descrittu cum'è genere in u 1832. | |
| Amblyopone: L'Amblyopone hè un genaru di 10 spezie di furmicule, chì si trovanu in Australia, Nova Caledonia, Nova Guinea è Nuova Zelanda. E furmicule di stu genaru pussedenu u gamergate, vale à dì chì i travagliadori sò capaci di ripruducesi in una culunia senza una regina. | |
| Amblyopone aberrans: Amblyopone aberrans hè una spezia di furmica in u genere Amblyopone , endemica di l'Australia. A spezia hè stata discritta da Wheeler in u 1927. | |
| Amblyopone australis: Amblyopone australis , a furmica Michelin meridionale , hè una spezia di furmica in u genaru Amblyopone , uriginaria di l'Australia. A spezia hè stata discritta da Wilhelm Ferdinand Erichson in u 1842. I travagliadori ponu varià di culore da giallu à marrone scuru o neru. Anu una lunghezza di corpu di 4,5-8 mm; e regine sò più grande. | |
| Stigmatomma plutonu: Stigmatomma bouchonné hè una spezia d 'an in u Formicinae Amblyoponinae.The razze fù prima discrivutu comu Amblyopone bouchonné da Gotwald è LEVIEUX in 1972, è si stalla à u genaru Stigmatomma in u 2012. | |
| Fulakora saundersi: Fulakora saundersi hè una spezia di furmica in u genaru Fulakora , endemica di a Nova Zelanda. | |
| Amblyopone silvestrii: L'Amblyopone silvestrii hè una spezia primitiva di furmicula chì si trova in Giappone. A spezia hè cunnisciuta per l'alimentazione di emolimfe larvali (LHL), induve e regine accarezzanu larve più vechje cù e so antenne prima di perforalli cù e so mandibule. Poi calanu e parti di a bocca finu à a ferita è leccanu l'emolimfa. Dopu, cessanu di movesi per parechji minuti prima di lascià cascà una o duie pelletine bianche infrabuccali mentre sò curati da cumpagni di u travagliu chì poi portanu e pellet via. | |
| Amblyoponinae: Amblyoponinae hè una sottofamiglia di furmicule in u gruppu di sottofamiglie poneromorfe chì cuntene 13 generi esistenti è un genaru sparitu. E furmiche di sta sottofamiglia sò per u più predatori sottuterrani specializati. I travagliadori adulti perforanu u tegumentu di e so larve per imbibisce l'emolimfa, guadagnenduli u nome cumunu Dracula ant . | |
| Amblyoponinae: Amblyoponinae hè una sottofamiglia di furmicule in u gruppu di sottofamiglie poneromorfe chì cuntene 13 generi esistenti è un genaru sparitu. E furmiche di sta sottofamiglia sò per u più predatori sottuterrani specializati. I travagliadori adulti perforanu u tegumentu di e so larve per imbibisce l'emolimfa, guadagnenduli u nome cumunu Dracula ant . | |
| Amblyopone: L'Amblyopone hè un genaru di 10 spezie di furmicule, chì si trovanu in Australia, Nova Caledonia, Nova Guinea è Nuova Zelanda. E furmicule di stu genaru pussedenu u gamergate, vale à dì chì i travagliadori sò capaci di ripruducesi in una culunia senza una regina. | |
| Amblyopone: L'Amblyopone hè un genaru di 10 spezie di furmicule, chì si trovanu in Australia, Nova Caledonia, Nova Guinea è Nuova Zelanda. E furmicule di stu genaru pussedenu u gamergate, vale à dì chì i travagliadori sò capaci di ripruducesi in una culunia senza una regina. | |
| Amblyopsidae: L' Amblyopsidae sò una famiglia di pesci chjamata cumunemente pesci caverna , pesce cecu , o pesce palude . Sò picculi pesci d'acqua dolce chì si trovanu in l'ambienti scuri di grotte, sorgenti è paludi in a metà orientale di i Stati Uniti. Cum'è l'altri troglobiti, a maiò parte di l'ambliopsidi presentanu adattazioni à questi ambienti scuri, cumpresa a mancanza d'ochji funziunali è l'assenza di pigmentazione. Si cunnosce più di 200 spezie di pesci rupestri, ma solu sei di questi appartenenu à a famiglia Amblyopsidae. Unu di questi, Forbesichthys agassizii , passa u tempu sia in terra sia in terra. Una settima spezia di sta famiglia, Chologaster cornuta , ùn hè micca una caverna, ma stà in e padule suprane. | |
| Amblyopsidae: L' Amblyopsidae sò una famiglia di pesci chjamata cumunemente pesci caverna , pesce cecu , o pesce palude . Sò picculi pesci d'acqua dolce chì si trovanu in l'ambienti scuri di grotte, sorgenti è paludi in a metà orientale di i Stati Uniti. Cum'è l'altri troglobiti, a maiò parte di l'ambliopsidi presentanu adattazioni à questi ambienti scuri, cumpresa a mancanza d'ochji funziunali è l'assenza di pigmentazione. Si cunnosce più di 200 spezie di pesci rupestri, ma solu sei di questi appartenenu à a famiglia Amblyopsidae. Unu di questi, Forbesichthys agassizii , passa u tempu sia in terra sia in terra. Una settima spezia di sta famiglia, Chologaster cornuta , ùn hè micca una caverna, ma stà in e padule suprane. | |
| Amblopsi: L'Amblyopsis hè un genere di picculi pesci di a famiglia Amblyopsidae chì sò endemichi di u centru è di u livante di i Stati Uniti. Cum'è l'altri pesci di caverna, mancanu di pigmentazione è sò cechi. A più recente spezia discritta hè stata in u 2014. Unicamente trà i pesci, l' Amblyopsis cova e so ova in i cameri branchiali. Anticamente era speculatu in modo incorrettu chì u listessu comportamentu di cova era in altri generi di a famiglia è in a pirata. | |
| Poisson grotte du Nord: U pesciu di u nordu o u pesciu di u nordu , Amblyopsis spelaea , si trova in e grotte di u Kentucky è di u sudu di l'Indiana. Hè listata cum'è una spezia minacciata in i Stati Uniti è l'IUCN elenca e spezie cum'è quasi minacciate. | |
| Pesce cave Hoosier: U pesciu grotta Hoosier hè una spezia sotterranea di pesci cechi di u sudu di l'Indiana in i Stati Uniti. Descrittu in u 2014, A. hoosieri hè stata a prima nova spezia di pesci caverne ambliopsidi à esse scuperta in 40 anni. | |
| Pesce cave Ozark: U pesciu caverna Ozark , Amblyopsis rosae , hè un picculu pesciu d'acqua dolce sottuterra endemicu di i Stati Uniti. Hè stata classificata cum'è una spezia minacciata in i Stati Uniti dapoi u 1984; l'IUCN elenca e spezie cum'è Quasi Minacciate. Hè listatu cum'è in periculu da u Dipartimentu di Conservazione di u Missouri. | |
| Poisson grotte du Nord: U pesciu di u nordu o u pesciu di u nordu , Amblyopsis spelaea , si trova in e grotte di u Kentucky è di u sudu di l'Indiana. Hè listata cum'è una spezia minacciata in i Stati Uniti è l'IUCN elenca e spezie cum'è quasi minacciate. | |
| Poisson grotte du Nord: U pesciu di u nordu o u pesciu di u nordu , Amblyopsis spelaea , si trova in e grotte di u Kentucky è di u sudu di l'Indiana. Hè listata cum'è una spezia minacciata in i Stati Uniti è l'IUCN elenca e spezie cum'è quasi minacciate. | |
| Taenioides cirratus: Taenioides cirratus hè una spezia di verme ghiozzu originaria di l'Oceanu Indianu è di l'Oceanu Pacificu occidentale da l'isule offshore di l'Africa orientale à a Nova Caledonia è da u Giappone à l'Australia. Sta spezia si pò truvà in estuari è in acque custiere, preferendu zone cù sustrati di fangu chì si nutriscenu di picculi crustacei è altri invertebrati. Hè capace di sopravvive in aria per un periudu considerableu aspirendu aria in e so camere bronchiali. Sta spezia pò ghjunghje à una lunghezza totale di 30 cm (12 in). | |
| Viola ghiozzu: U ghiozzu viulettu hè una spezia di ghiozzu uriginale in acque marine, fresche è salmastre vicinu à a costa atlantica di l'America di u Nordu è di u Sudu da Carolina di Sud in i Stati Uniti d'America, finu à u nordu di u Brasile. Prefiere cale, estuari è foce di fiume cù sustrati fangosi. Hè spessu cummercializatu cum'è drago ghiozzu o pesciu drago . | |
| Viola ghiozzu: U ghiozzu viulettu hè una spezia di ghiozzu uriginale in acque marine, fresche è salmastre vicinu à a costa atlantica di l'America di u Nordu è di u Sudu da Carolina di Sud in i Stati Uniti d'America, finu à u nordu di u Brasile. Prefiere cale, estuari è foce di fiume cù sustrati fangosi. Hè spessu cummercializatu cum'è drago ghiozzu o pesciu drago . | |
| Taenioides cirratus: Taenioides cirratus hè una spezia di verme ghiozzu originaria di l'Oceanu Indianu è di l'Oceanu Pacificu occidentale da l'isule offshore di l'Africa orientale à a Nova Caledonia è da u Giappone à l'Australia. Sta spezia si pò truvà in estuari è in acque custiere, preferendu zone cù sustrati di fangu chì si nutriscenu di picculi crustacei è altri invertebrati. Hè capace di sopravvive in aria per un periudu considerableu aspirendu aria in e so camere bronchiali. Sta spezia pò ghjunghje à una lunghezza totale di 30 cm (12 in). | |
| Odontamblyopus lacepedii: Odontamblyopus lacepedii hè una spezia di ghiozzu chì si trova in acque custiere à fondu fangu in Cina, Corea è Giappone. Sta spezia scava elaborate tane verticali finu à 90 centimetri (35 in) di lunghezza in u fondu marinu. Sta spezia pò ghjunghje à una lunghezza di 30,3 centimetri (11,9 in) SL. U nome specificu rende onore à u naturalistu è puliticu francese Bernard-Germain-Étienne de La Ville-sur-Illon, comte di Lacépède, editore di u 5 volume Histoire Naturelle des Poissons chì si dice chì averia illustratu sta spezia cù u nome Taenioïde Herrmannien . spezia hè comestibile. | |
| Odontamblyopus rubicundus: Odontamblyopus rubicundus hè una spezia di anguilla ghiozzo originaria delle acque costiere e estuari dalla costa orientale dell'India al Myanmar e al Bangladesh. Sta spezia pò ghjunghje à una lunghezza di 25 centimetri (9.8 in) TL. Hè di poca impurtanza per a pesca lucale cummerciale. | |
| Viola ghiozzu: U ghiozzu viulettu hè una spezia di ghiozzu uriginale in acque marine, fresche è salmastre vicinu à a costa atlantica di l'America di u Nordu è di u Sudu da Carolina di Sud in i Stati Uniti d'America, finu à u nordu di u Brasile. Prefiere cale, estuari è foce di fiume cù sustrati fangosi. Hè spessu cummercializatu cum'è drago ghiozzu o pesciu drago . | |
| Odontamblyopus roseus: Odontamblyopus roseus hè una spezia di anguilla ghiozzo originaria delle acque costiere lungo la costa occidentale dell'India. Sta spezia pò ghjunghje à una lunghezza di 13,4 centimetri (5,3 in) SL. A diversità di l'altri membri di stu genaru, sta spezia ùn hà micca musculi chì si stendenu finu à a cima di u cranu. | |
| Odontamblyopus lacepedii: Odontamblyopus lacepedii hè una spezia di ghiozzu chì si trova in acque custiere à fondu fangu in Cina, Corea è Giappone. Sta spezia scava elaborate tane verticali finu à 90 centimetri (35 in) di lunghezza in u fondu marinu. Sta spezia pò ghjunghje à una lunghezza di 30,3 centimetri (11,9 in) SL. U nome specificu rende onore à u naturalistu è puliticu francese Bernard-Germain-Étienne de La Ville-sur-Illon, comte di Lacépède, editore di u 5 volume Histoire Naturelle des Poissons chì si dice chì averia illustratu sta spezia cù u nome Taenioïde Herrmannien . spezia hè comestibile. | |
| Odontamblyopus rubicundus: Odontamblyopus rubicundus hè una spezia di anguilla ghiozzo originaria delle acque costiere e estuari dalla costa orientale dell'India al Myanmar e al Bangladesh. Sta spezia pò ghjunghje à una lunghezza di 25 centimetri (9.8 in) TL. Hè di poca impurtanza per a pesca lucale cummerciale. | |
| Ambliopia: L'ambilopia , chjamata ancu ochju lagu , hè un disordine di a vista in u quale u cervellu ùn riesce micca à elaborà l'input da un ochju è cù u tempu favurisce l'altru ochju. Risulta in una diminuzione di a visione in un ochju chì altrimente tipicamente pare normale. L'ambilopia hè a causa più cumuna di diminuzione di a visione in un ochju unicu trà i zitelli è l'adulti più ghjovani. | |
| Aegilops: Aegilops hè un genaru di piante eurasiatiche è nordamericane di a famiglia di l'erba, Poaceae. Sò generalmente cunnisciuti cum'è capre . Alcune spezie sò cunnisciute cum'è erbaccia invasive in parti di l'America di u Nordu. | |
| Amblyornis: Amblyornis hè un genere di uccelli bower appartenenti à a famiglia Ptilonorhynchidae. Stabilu da Daniel Giraud Elliot in u 1872, cuntene quattru spezie: | |
| Pianta frondosa a testa dorata: L' acellucciu à u fronte doratu hè un acellucciu marrone di dimensioni medie, circa 24 cm di lunghezza. U masciu hè marrone rufosu cù una cresta dorata allungata chì si stende da a so fronte dorata, i so pedi grisgi scuri è e so parti inferiore gialle bufone. A femina hè un acellu brunu d'alivu senza ornamentu. | |
| Vogelkop bowerbird: U Vogelkop bowerbird , cunnisciutu ancu cum'è Vogelkop jardinier bowerbird , hè un bowerbird di medie dimensioni di e muntagne di a penisula Vogelkop in Western New Guinea, Indonesia. | |
| Vogelkop bowerbird: U Vogelkop bowerbird , cunnisciutu ancu cum'è Vogelkop jardinier bowerbird , hè un bowerbird di medie dimensioni di e muntagne di a penisula Vogelkop in Western New Guinea, Indonesia. | |
| MacGregor bowerbird: U pirulaghju di u MacGregor hè un prugnu di taglia media, longu à 26 cm di lunghezza, marrone oliva di e fureste muntagnole di a Nova Guinea, à pocu pressu a dimensione è a forma di un Robin americanu o di un Merlu eurasiaticu. U masciu hè adurnatu cù una cresta gialla arancione erettile, chì hè in parte piatta finu à chì sia mustrata in a mostra di cortile. A femina senza ornamentu hè simile à u masciu, ma senza a cresta. Mimbi superbi, sò cunnisciuti per imità altri acelli, porci, acqua chì corre, è ancu discorsu umanu. | |
| Uperu doratu: L' acellucciu d'oru hè una spezia d'acelli di a famiglia di i Ptilonorhynchidae, l'uccellucciu. Hè endemicu di u Queensland in Australia, induve hè limitatu à a regione Atherton. | |
| Uperu doratu: L' acellucciu d'oru hè una spezia d'acelli di a famiglia di i Ptilonorhynchidae, l'uccellucciu. Hè endemicu di u Queensland in Australia, induve hè limitatu à a regione Atherton. | |
| Uccellucciu striatu: L' acellucciu striatu hè una spezia di acellucciu chì si pò truvà in u sudeste di a Nova Guinea. Anu una lunghezza di circa 22 cm è una culore marrone-ulivu. U masciu hà una corta cresta aranciu chì ùn hè visibile chè s'ellu ùn hè mustratu. | |
| Haploscope: Un aploscopiu hè un dispositivu otticu per presentà una maghjina à un ochju è un'altra maghjina à l'altru ochju. A parolla diriveghja da duie radiche greche: haploieides , single è skopeo , per vede. A parolla hè spessu usata intercambiabile cù u stereoscopiu, ma hè più generale di quessa. Un stereoscopiu hè un tipu di aploscopiu, ma micca viceversa. A parolla hà più valuta in u campu medicu chè in altrò, induve si riferisce à strumenti destinati à testà a visione binoculare. Questi strumenti includenu l'amblyoscope di Worth è u sinoptofore. | |
| Tessitore à fattura grossa: U tessitore à becchi grossi , o tessitore grosbeak , hè una spezia distintiva è audace di acellu tessitore chì hè uriginale di l'afrotropichi. Comprende u generu monotipicu Amblyospiza è a sottofamiglia Amblyospizinae . | |
| Tessitore à fattura grossa: U tessitore à becchi grossi , o tessitore grosbeak , hè una spezia distintiva è audace di acellu tessitore chì hè uriginale di l'afrotropichi. Comprende u generu monotipicu Amblyospiza è a sottofamiglia Amblyospizinae . | |
| Tessitore à fattura grossa: U tessitore à becchi grossi , o tessitore grosbeak , hè una spezia distintiva è audace di acellu tessitore chì hè uriginale di l'afrotropichi. Comprende u generu monotipicu Amblyospiza è a sottofamiglia Amblyospizinae . | |
| Ambulothele: Amblyothele hè un genaru di ragni di a famiglia di i Lycosidae. Hè stata discritta per a prima volta in u 1910 da Simon. Dapoi u 2017, cuntene 8 spezie, tutte da l'Africa. | |
| Armatura di anguilla: L' armatura eelgoby hè una spezia di ghiozzu chì si trova da l'acque di l'Oceanu Indianu intornu à l'India finu à l'Oceanu Pacificu occidentale induve si trova à prufundità da 37 à 92 metri. Sta spezia hè attualmente l'unicu membru cunnisciutu di u so genaru. | |
| Armatura di anguilla: L' armatura eelgoby hè una spezia di ghiozzu chì si trova da l'acque di l'Oceanu Indianu intornu à l'India finu à l'Oceanu Pacificu occidentale induve si trova à prufundità da 37 à 92 metri. Sta spezia hè attualmente l'unicu membru cunnisciutu di u so genaru. | |
| Armatura di anguilla: L' armatura eelgoby hè una spezia di ghiozzu chì si trova da l'acque di l'Oceanu Indianu intornu à l'India finu à l'Oceanu Pacificu occidentale induve si trova à prufundità da 37 à 92 metri. Sta spezia hè attualmente l'unicu membru cunnisciutu di u so genaru. | |
| Amblypalpis: Amblypalpis hè un genaru di falena in a famiglia di i Gelechiidae. | |
| Amblypalpis olivierella: Amblypalpis olivierella , a falena tamarix spindle-gall , hè una spezia di falena di a famiglia di i Gelechiidae. Hè stata discritta da Émile Louis Ragonot in u 1886. Si trova in Tunisia, Algeria, Libia, u Sinai, Egittu, Israele, Giordania, u Yemen di u nordu è l'Emirati Arabi Uniti, Iran, India è Pakistan. | |
| Amblypalpis tamaricella: Amblypalpis tamaricella hè una spezia di falena di a famiglia di i Gelechiidae. Hè stata discritta da Aleksandr Sergeievich Danilevsky in u 1955. Si trova in Asia Centrale, induve hè stata arregistrata da u Kazakhstan è da a Cina occidentale. L'habitat hè custituitu di fureste ripertarie è deserti. | |
| Carplet: I carletti ( Amblypharyngodon ) sò un genaru di pesci di a famiglia Cyprinidae. Longu à 20 cm (7,9 in), abitanu una vasta gamma di abitati d'acqua dolce à muvimentu lentu o stagnanti in l'Asia sudu è continentale di u Sudeste. | |
| Carplet birmanu: U carplet birmanu hè una spezia di carplet di a famiglia Cyprinidae. Si trova in l'Ayeyarwady, Sittaung è i fiumi Salween più bassi in Myanmar. | |
| Amblypharyngodon chulabhornae: Amblypharyngodon chulabhornae , a principessa carplet , hè una spezia di carplet in a famiglia Cyprinidae da l'Asia continentale sud-est. | |
| Carplet attentu: U tappettu attentu o tupezzu d' argentu hè una spezia di tupichju di a famiglia Cyprinidae. Si trova in corsi d'acqua dolce, stagni è fiumi di l'India è di u Sri Lanka. | |
| Carplet attentu: U tappettu attentu o tupezzu d' argentu hè una spezia di tupichju di a famiglia Cyprinidae. Si trova in corsi d'acqua dolce, stagni è fiumi di l'India è di u Sri Lanka. | |
| Carplet indianu: U carplet indianu hè una spezia di carplet in a famiglia Cyprinidae. Si trova in India è Bangladesh. | |
| Carpettu di Mola: U carlettu Mola hè una spezia di carlettu di a famiglia di i Cyprinidae. Si trova in Pakistan, India, Bangladesh è Myanmar. L' Amblypharyngodon mola adultu si trova tipicamente in stagni, canali, beel, flussi à muvimentu lentu, nullah è campi di risu. | |
| Amblyphylla: Amblyphylla hè un genaru di falena di a famiglia di i Gelechiidae. Contene una sola spezia, Amblyphylla lophozancla , chì si trova in Namibia, Sudafrica è Swaziland. | |
| Amblyphylla: Amblyphylla hè un genaru di falena di a famiglia di i Gelechiidae. Contene una sola spezia, Amblyphylla lophozancla , chì si trova in Namibia, Sudafrica è Swaziland. | |
| Amblypygi: Amblypygi hè un anticu modu di arthropods chelicerate arachnid canusciutu macari comu ragnu frusta è tailless zotta scorpions. U nome "amblypygid" significa "coda smussata", riferimentu à una mancanza di flagellu chì altrimente si vede in i scorpioni frusta. Sò innocu per l'omu. L'ambilipigidi ùn anu micca ghiandole di seta o zanne velenose. Mordenu raramente se minacciati, ma ponu piglià e dite cù i so pedipalpi, dendu à a ferita di puntura simile à a spina. | |
| Amblypygi: Amblypygi hè un anticu modu di arthropods chelicerate arachnid canusciutu macari comu ragnu frusta è tailless zotta scorpions. U nome "amblypygid" significa "coda smussata", riferimentu à una mancanza di flagellu chì altrimente si vede in i scorpioni frusta. Sò innocu per l'omu. L'ambilipigidi ùn anu micca ghiandole di seta o zanne velenose. Mordenu raramente se minacciati, ma ponu piglià e dite cù i so pedipalpi, dendu à a ferita di puntura simile à a spina. | |
| Amblypneustes: Amblypneustes hè un genere di ricci di mare, appartenente à a famiglia Temnopleuridae. | |
| Amblypneustes elevatus: Amblypneustes elevatus hè una spezia di ricci di mare di a famiglia di i Temnopleuridae. A so armatura hè cuparta di spine. Pruvene da u genaru Amblypneustes è vive in mare. | |
| Amblypneustes formosus: Amblypneustes formosus hè una spezia di ricci di mare di a famiglia di i Temnopleuridae. A so armatura hè cuparta di spine. Pruvene da u genaru Amblypneustes è vive in mare. Amblypneustes formosus hè statu descrittu per a prima volta in u 1846 da Valenciennes. | |
| Amblypneustes grandis: Amblypneustes grandis hè una spezia di ricci di mare di a famiglia Temnopleuridae. A so armatura hè cuparta di spine. Pruvene da u genaru Amblypneustes è vive in mare. Amblypneustes grandis hè statu primu scientificamente descrittu in 1912 da Hubert Lyman Clark. | |
| Amblypneustes leucoglobus: Amblypneustes leucoglobus hè una spezia di ricci di mare di a famiglia Temnopleuridae. A so armatura hè cuparta di spine. Pruvene da u genaru Amblypneustes è vive in mare. Amblypneustes leucoglobus hè statu primu scientificamente descrittu in 1914 da Ludwig Döderlein. |
Monday, May 3, 2021
Amblynetes, Amblynetes, Amblynotus
Subscribe to:
Post Comments (Atom)

No comments:
Post a Comment