| Amanita augusta: Amanita augusta hè una spezia di fungu agaricu di a famiglia di l'Amanitaceae. Trovatu in a regione di u Norduveste di u Pacificu di l'America di u Nordu, hè statu prima chjamatu Amanita franchetti sensu Thiers, ma suspettatu di esse una spezia distinta. Hè statu formalmente descrittu cum'è una nova spezia in u 2013. | |
| Amanita australis: Amanita australis hè una spezia di fungu di a famiglia di l'Amanitaceae. Si trova solu in Nova Zelanda, induve si trova in Leptospermum è a furesta di Nothofagus . A spezia hè stata discritta per a prima volta da a micologa neozelandese Greta Stevenson in u 1962; in a listessa publicazione Stevenson hà ancu descrittu ciò chì pensava era una spezia unica, Limacella macrospora , ma più di 30 anni dopu era ridutta à sinonimia cù A. australis . | |
| Amanita austroviridis: Amanita austroviridis , comunemente cunnisciuta cum'è australiana verdigris lepidella , hè una spezia di fungu agaricu di a famiglia di l'Amanitaceae originaria di l'Australia. | |
| Amanita basii: Amanita basii hè un fungu di a famiglia di l' Amanitaceae . | |
| Amanita battarrae: Amanita battarrae hè una spezia di Amanita in Italia di vaghjime . | |
| Amanita beckeri: Amanita beckeri o amanita senza anelli di Becker hè una spezia d'Amanita da l'Europa. | |
| Amanita bisporigera: Amanita bisporigera hè una spezia velenosa letale di funghi di a famiglia di l'Amanitaceae. Hè cumunimenti canusciutu comu l 'distruggennu ànghjulu urientali North American, o cum'è l'ànghjulu di distruzzione, puru siddu lu sparti li funci sta ùrtima nomu cu àutri tri razzi somatische biancu Amanita, A. ocreata, A. Verna e A. virosa. I corpi di frutti si trovanu in terra in fureste miste di conifere è di latifoglie di l'America di u Nordu orientale à u sudu di u Messicu, ma sò rari in l'Ovest di l'America di u Nordu; u fungu hè statu ancu trovu in piantazioni di pini in Culumbia. U fungu hà un cappucciu biancu lisciu chì pò ghjunghje sin'à 10 cm (4 in) di larghezza, è un stipe, finu à 14 cm (5,5 in) di lunghezza per 1,8 cm (0,7 in) di spessore, chì hà una delicata falda bianca cum'è anellu vicinu à a cima. A basa di stipe bulbosa hè coperta cù una volva membranosa cum'è sac. E branchie bianche sò libere di attaccamentu à u pedunculu è affullate assai vicinu. Cum'è u nome di a spezia suggerisce, A. bisporigera porta tipicamente duie spore nantu à a basidia, ancu se sta caratteristica ùn hè micca immutabile cum'è si pensava una volta. | |
| Amanita bisporigera: Amanita bisporigera hè una spezia velenosa letale di funghi di a famiglia di l'Amanitaceae. Hè cumunimenti canusciutu comu l 'distruggennu ànghjulu urientali North American, o cum'è l'ànghjulu di distruzzione, puru siddu lu sparti li funci sta ùrtima nomu cu àutri tri razzi somatische biancu Amanita, A. ocreata, A. Verna e A. virosa. I corpi di frutti si trovanu in terra in fureste miste di conifere è di latifoglie di l'America di u Nordu orientale à u sudu di u Messicu, ma sò rari in l'Ovest di l'America di u Nordu; u fungu hè statu ancu trovu in piantazioni di pini in Culumbia. U fungu hà un cappucciu biancu lisciu chì pò ghjunghje sin'à 10 cm (4 in) di larghezza, è un stipe, finu à 14 cm (5,5 in) di lunghezza per 1,8 cm (0,7 in) di spessore, chì hà una delicata falda bianca cum'è anellu vicinu à a cima. A basa di stipe bulbosa hè coperta cù una volva membranosa cum'è sac. E branchie bianche sò libere di attaccamentu à u pedunculu è affullate assai vicinu. Cum'è u nome di a spezia suggerisce, A. bisporigera porta tipicamente duie spore nantu à a basidia, ancu se sta caratteristica ùn hè micca immutabile cum'è si pensava una volta. | |
| Amanita breckonii: Amanita breckonii hè una spezia di fungu agaricu in u genaru Amanita . Hè cunnisciutu da California è Washington, induve s'associa cù u pinu Monterey, u ponderosa è l'abete. A spezia hè stata discritta cum'è nova per a scienza in u 1982 da i micologi Harry Delbert Thiers è Joseph Ammirati. U campione holotipu hè statu raccoltu in u 1966 in u campus di l'Università di Statu di San Francisco da allora u studiente graduatu Gary Breckon, per quale a specie hè chjamata. | |
| Amanita brunneolocularis: Amanita brunneolocularis, cunnisciuta ancu cum'è blusher volva scuru mesuamericanu, hè una spezia pocu cumuna di Amanita. | |
| Amanita brunnescens: Amanita brunnescens , cunnisciuta ancu cum'è l' amanita marrone americana à pedi stellati o amanita a pedi fenduti hè un fungu nativu nordamericanu di u grande genaru Amanita . Originariamente presumutu esse l' Amanita phalloides altamente tossica da u rinumatu micologu americanu Charles Horton Peck, hè statu discrittu è chjamatu da George F. Atkinson di l'Università di Cornell. L'hà numinatu dopu à u fattu ch'ella hè brusgiata marrone. Si distingue da u cappucciu di morte per a so fragile volva è a tendenza à brusgià u marrone. Hè cunsideratu probabilmente velenoso. | |
| Amanita caesarea: Amanita caesarea , comunemente cunnisciutu cum'è u fungu di César , hè un fungu alimentariu assai cunsideratu in u genaru Amanita , uriginale di l'Europa di u Sud è di l'Africa di u Nordu. Bien qu'il ait été décrit pour la première fois par Giovanni Antonio Scopoli en 1772, ce champignon était un favori connu des premiers dirigeants de l'empire romain. | |
| Amanita caesareoides: Amanita caesareoides hè una spezia d'Amanita da Cina, Corea è Giappone. | |
| Amanita calyptroderma: Amanita calyptroderma cunnisciuta ancu cum'è coccora o coccoli , hè un fungu à spore biancu chì fruttifica naturale in e fureste costiere di l'Occidenti di i Stati Uniti durante l'autunno è l'invernu è a primavera. | |
| Amanita calyptroderma: Amanita calyptroderma cunnisciuta ancu cum'è coccora o coccoli , hè un fungu à spore biancu chì fruttifica naturale in e fureste costiere di l'Occidenti di i Stati Uniti durante l'autunno è l'invernu è a primavera. | |
| Amanita ceciliae: Amanita ceciliae , comunemente chjamata grisette di pelle di serpente è amanita strangulata , hè un fungu basidiomicettu in u genaru Amanita . Primu discrittu in u 1854 da Miles Joseph Berkeley è Christopher Edmund Broome, hè statu datu u so nome attuale da Cornelis Bas in u 1984. Si caratterizza per avè un grande corpu di fruttu cù un cappucciu marrone di 5-12 cm (2,0-4,7 in) di larghezza. U cappellu hà macchie grisgiu carbone, chì sò facilmente amovibili. U stipe hè longu 7-18 cm (2.8-7.1 in), culore biancu, è ùn ci hè micca un anellu. Hè leggermente affusolatu in cima, è hà bande di cotone irregulare chì cinghjenu a basa. U velu universale hè grisgiu. E spore sò bianche, di forma sferica, non amiloide, è misuranu 10,2-11,7 micrometri. I funghi sò cunsiderati comestibili, ma e guide di campu di solitu cunsiglianu prudenza in a selezzione per u cunsumu, per via di rischi di cunfusione cù spezie tossiche simili. A. ceciliae si trova in i boschi in tutta l'Europa è in l'America di u Nordu, duv'ellu fruttifica durante l'estate è u vaghjimu. | |
| Amanita chepangiana: Amanita chepangiana , comunemente cunnisciuta cum'è Chepang slender Caesar , hè una spezia di fungu agaricu di a famiglia di l'Amanitaceae originaria di a Cina è di l'Asia miridiunale. | |
| Amanita chlorinosma: Amanita chlorinosma hè una spezia di Amanita da u Massachusetts è l'Illinois à u sudu di a Florida in a furesta di Pini è Querce. | |
| Amanita chrysoblema: Amanita chrysoblema , cù u nome cumunu American fly agaric, variante bianca , hè un fungu basidiomicetu di u genaru Amanita . Ancu se chjamatu chrysoblema , hè tradiziunalmente pensatu per esse una variante Amanita muscaria , un gruppu di funghi cumunemente cunnisciuti cum'è mosca agarica. | |
| Amanita cinereovelata: Amanita cinereovelata hè una spezia di a famiglia di i funghi Amanitaceae. Hè statu u primu raportu genericu per u Bangladesh, descrittu cum'è una nova spezia per a scienza in u 2015. Sta spezia appartene à u sottugenru Lepidella sezione Lepidella. Hè cunnisciutu solu da Bangladesh, è putativamente associazione ectomicorrizale cù Shorea robusta . | |
| Amanita citrina: Amanita citrina , comunemente cunnisciuta cum'è a falsa cappella di morte , o citron amanita , hè un fungu basidiomicoticu, unu di parechji in u genaru Amanita . Cresce in terreni silicati in i mesi d'estate è di vaghjimu. Porta un cappellu giallu pallidu o qualchì volta biancu, cù u troncu biancu, l'anellu è a volva. Ancu s'ellu ùn hè micca mortale, hè inedible è spessu cunfusu per a tappa di morte letale. | |
| Amanita cokeri: Amanita cokeri , comunemente cunnisciuta cum'è amanita di Coker è lepidella solitaria , hè un fungu di a famiglia Amanitaceae. U fungu hè velenosu. Décrit pour la première fois comme Lepidella cokeri en 1928, il a été transféré au genre Amanita en 1940. | |
| Amanita crenulata: Amanita crenulata , cunnisciuta ancu cum'è u velenu champagne amanita hè una spezia di fungu chì hè assai cumuna in u Nordeste di i Stati Uniti. | |
| Amanita crocea: Amanita crocea , l' amanita senza anellu di u zafranu , hè una spezia d' Amanita ampiamente distribuita in Europa. | |
| Amanita curtipes: Amanita curtipes hè una spezia di Amanita di u sudu di l'Europa. | |
| Amanita daucipes: Amanita daucipes hè una spezia di fungu di a famiglia di l'Amanitaceae di l'ordine di i funghi Agaricales. Truvatu solu in l'America di u Nordu, u fungu pò esse ricunnisciutu in u campu da i tappi bianchi mediu à grossu cù tinte aranciu pallidu, è a densita copertura di verru aranciu pallidu o verru conicu in polvere marrone-rossu in a superficia di u cappucciu. U fungu hà ancu un bulbu largu caratteristicu à a basa di u so troncu cù una basa di radicamentu corta smussata, chì a so forma suggerisce i nomi cumuni lepidella à pedi di carota, amanita à pedi di carota , o amanita à pedi di rapa . U fungu hà un forte odore chì hè statu discrittu diversamente cum'è "dolce è nauseabile", o paragunatu à un vechju ossu di prisuttu, o sapone. A manghjabilità hè scunnisciuta per a spezia, ma u cunsumu ùn hè generalmente cunsigliatu per via di a so pusizione in u sottugruppu Amanita Lepidella , chì cuntene alcuni membri velenosi. | |
| Amanita echinocephala: Amanita echinocephala hè un fungu grossu, bianchicciu o avoriu cù un cappucciu caratteristicu spinu, o verruchju. Campa nantu à terreni calcarii cù faggi, è apparisce nanzu à a maiò parte di i funghi di taglia simile in u sudu di l'Inghilterra. Spessu si presenta singolarmente o in picculi gruppi, resultendu in questu chjamatu l' amanita solitaria o, più specificamente, lepidella solitaria europea . Hè assai tullerante. Amanita solitaria hè un sinonimu è l'opinioni sò divise nantu à chì nome hà a precedenza. | |
| Amanita eliae: Amanita eliae hè una spezia di funghi immangiabili in a famiglia di l'Amanitaceae truvata in Europa. Hè stata discritta da Lucien Quélet in u 1872. I sinonimi includenu Amanitaria eliae , Amanita godeyi è Amanita cordae . | |
| Amanita elliptosperma: Amanita elliptosperma , comunemente cunnisciuta cum'è l' ànghjulu chì distrugge l' Atkinson , hè un fungu basidiomicetu, unu di i parechji di u genaru Amanita . Ancu se a so tossicità ùn hè micca cunfirmata, si suppone chì hè velenosa letale cum'è i so parenti stretti. Originariamente descrittu da North Carolina, si trova in u livante di i Stati Uniti da a Nova Inghilterra à u Texas orientale. | |
| Amanita elongata: Amanita elongata o amanita di polvere gialla di Peck hè una spezia d'Amanita di u Nordeste di i Stati Uniti è di u Canada. | |
| Amanita excelsa: Amanita excelsa hè una spezia di fungu agaricu di a famiglia di l'Amanitaceae. Si trova in Asia, in Europa è in America di u Nordu, induve cresce in fureste di latifoglie. | |
| Amanita excelsa var. spissa: Amanita excelsa var. spissa hè una varietà di funghi basidiomiceti di u genaru Amanita . Stu grande fungu grisgiu à capucciu marrone hà un aspettu assai variabile ma si trova spessu in e foreste di conifere è di latifoglie in Europa è in America di u Nordu. Hè riferita qualchì volta da u nome cumunu Amanita maculata grisgia . | |
| Amanita excelsa var. spissa: Amanita excelsa var. spissa hè una varietà di funghi basidiomiceti di u genaru Amanita . Stu grande fungu grisgiu à capucciu marrone hà un aspettu assai variabile ma si trova spessu in e foreste di conifere è di latifoglie in Europa è in America di u Nordu. Hè riferita qualchì volta da u nome cumunu Amanita maculata grisgia . | |
| Amanita exitialis: Amanita exitialis , cunnisciutu ancu cum'è l' ànghjulu distruttore di Guangzhou , hè un fungu di u grande genaru Amanita . Hè distribuitu in Asia orientale, è prubabilmente ancu in India induve hè statu identificatu male cum'è A. verna . Velenosu letale, hè membru di a sezzione Phalloideae è in leia cù u cappucciu di morte A. phalloides . I corpi fruttiferi (funghi) sò bianchi, chjuchi à mediani cù tappi finu à 7 cm (2,8 in) di diametru, un anellu un pocu friabile è una volva ferma. A differenza di a maggior parte di i funghi agarici chì anu tipicamente basidia à quattru spore, i basidia di A. exitialis sò guasi interamente à duie spore. Ottu persone sò state fatalmente avvelenate in Cina dopu avè cunsumatu u fungu in u 2000, è altre 20 sò state fatalmente avvelenate dapoi quellu incidente. L'analisi moleculare mostra chì a spezia hà una stretta relazione filogenetica cù trè altre Amanitas bianche tossiche: A. subjunquillea var. alba , A. virosa è A. bisporigera . | |
| Amanita farinosa: Amanita farinosa , comunemente cunnisciuta cum'è amanita farinosa di l'America Orientale , hè un fungu tossicu nordamericanu di u genaru Amanita , un genaru di funghi cumprese alcuni di i funghi i più murtali. | |
| Amanita flavella: Amanita flavella hè una spezia di fungu micorrizale di a famiglia Amanitaceae chì si pò truvà in New South Wales è in Queensland Australia. E spezie anu un cappucciu di culore giallu limonu cunvessu chì hà un diametru finu à 90 millimetri (3,5 in). Puderanu ancu culore giallu-aranciu è anu branchie affollate chì sò di culore giallu pallidu. U stipe hè centrale è cum'è u cappellu hè 90 millimetri (3,5 in) altu è culore giallu biancu. Hè un pocu bulbu, è hè chjusu in una volva. L'anellu hè svasatu è di culore biancu. L'anellu hè ampiu, membranosu è di culore giallastra. E spore sò longhe 8,5-10 μm è larghe 6-6,5 μm, è sò di culore biancu, amiloide è ellissoidu. A spezia hè simile in apparizione à Amanita flavoconia è Amanita flavipes . | |
| Amanita flavoconia: Amanita flavoconia, cumunimenti canusciutu comu niscì gialli, lichen gialli, arancia, amanita Traduzioni, o amanita Traduzioni gialli-pruvulazzu, hè una spezia di fungo, in a famiglia Amanitaceae. Hà un cappellu giallu aranciu cù macchie o verruche giallu-aranciu, un annulus giallu-aranciu, è un gambu da biancu à aranciu. Cumuna è diffusa in tuttu u nordu di l'America di u Nordu, Amanita flavoconia cresce in terra in fureste à foglie larghe è miste, in particulare in associazione micorrizza cù cicuta. | |
| Amanita flavorubens: L'Amanita flavorubens , cunnisciutu ancu cum'è u rossu giallu americanu , hè una spezia di u genaru Amanita . | |
| Amanita franchetii: Amanita franchetii hè una spezia di fungu di a famiglia di l'Amanitaceae. Hè stata data u so nome attuale da u micologu svizzeru Victor Fayod in u 1889 in onore di u botanicu francese Adrien René Franchet. A. franchetii si trova in Europa è in Africa di u Nordu cù lecci, castagni è pini. | |
| Amanita franchetii: Amanita franchetii hè una spezia di fungu di a famiglia di l'Amanitaceae. Hè stata data u so nome attuale da u micologu svizzeru Victor Fayod in u 1889 in onore di u botanicu francese Adrien René Franchet. A. franchetii si trova in Europa è in Africa di u Nordu cù lecci, castagni è pini. | |
| Amanita frostiana: Amanita frostiana , cunnisciuta ancu cum'è amanita di Frost , hè una piccula spezia di fungu di l'est di i Stati Uniti è di u sudeste di u Canada. U fungu varia in culori da u giallu, rossu o rosatu rossu di solitu. | |
| Amanita fuliginea: Amanita fuliginea , comunemente cunnisciuta cum'è u cappucciu marrone di l'Asia Orientale , hè una spezia di funghi velenosi mortali di a famiglia di l'Amanitaceae. Hè statu descrittu cum'è novu per a scienza da u micologu giappunesu Tsuguo Hongo in u 1953. I corpi di frutti anu cunvessi, di culore grisgiu scuru à cappi neru chì misuranu di 3-6 cm (1,2-2,4 in) di diametru. E branchie, largamente libere di attaccamentu à u stipe, sò bianche è anu branchie corte (lamellule) intrecciate. E spore sò à pocu pressu sferiche, amiloide, è di solitu misuranu 8-11 da 7-9,5 µm. U fungu hè cumunu in Cina, induve hà causatu avvelenamenti, una rivista di casi in u sudu di a China chì hà trovu chì era statu rispunsevule per l'avvelenamentu di 352 persone, 79 di e quali sò morti, trà u 1994 è u 2012. | |
| Amanita fulva: Amanita fulva , comunemente chjamata grisette tawny , hè un fungu basidiomicetu di u genaru Amanita . Si ritrova friquintimenti in e fureste di latifoglie è di conifere d'Europa, è forse di l'America di u Nordu. | |
| Amanita gayana: Amanita gayana o Cappa di morte di Gay hè una spezia d'Amanita di u Cile. | |
| Amanita gemmata: Amanita gemmata , comunemente cunnisciuta cum'è amanita gemmed o l' amonita jonquil , hè un fungu agaricu di a famiglia Amanitaceae è di u genaru Amanita . U corpu di u fruttu hà un tappu chì hè un tonalità sordu à doratu di giallu, è tipicamente 2,5-12 cm (1,0-4,7 in) di diametru. A superficia di u cappucciu hè appiccicosa quandu hè umida, è caratterizata da verruche bianche, chì si staccanu facilmente. Hè inizialmente cunvessu, è si appiatta quandu hè maturu. A carne hè bianca è ùn cambia micca u culore quandu hè tagliata. E branchie sò bianche è strettamente distanziate. U fustu hè giallu pallidu, è misura 4-12 cm (1,6-4,7 in) di lunghezza per 0,5-1,9 cm (0,2-0,7 in) di spessore. U velu parziale chì copre u ghjovanu corpu di u fruttu si trasforma in l'anellu nantu à u troncu à a maturità. A stampa di spore hè bianca, mentre chì e spore sò à pocu pressu ellittiche, è misuranu 8-10 da 6,5-7,5 μm. | |
| Amanita gilbertii: Amanita gilbertii o lepidella à membre di Gilbert hè una spezia d' Amanita da Francia è Germania. | |
| Amanita griseorosea: Amanita griseorosea hè un fungu di u grande genaru Amanita , chì si trova sottu à u faghju in u sudu di a Cina. Hè strettamente ligata à A. molliuscula . | |
| Amanita hemibapha: Amanita hemibapha , comunemente cunnisciuta cum'è Cesare magru tintu , hè una spezia di agaricu truvata in u sudeste di l'Asia è l'Oceania, ancu se certi raporti di distribuzione ponu riferisce à tassoni diversi. | |
| Amanita hesleri: Amanita hesleri o lepidella di Hesler hè una specie d'Amanita da North Carolina è Tennessee à Mississippi è Texas, USA | |
| Amanita jacksonii: Amanita jacksonii hè una spezia di fungu di a famiglia di l'Amanitaceae. Hè una spezia di funghi di culore aranciu-rossu chì si stende da a Pruvincia di Quebec, Canada finu à almenu u Statu di Hidalgo, in Messicu. Hè statu datu u so nome attuale in u 1984 da u micologu canadianu René Pomerleau. Pò esse identificatu da e so branchie gialle, grande, bianca, volva simile à un saccu, è un cappucciu aranciu o rossu aranciu luminosu, chì hà i margini allineati. | |
| Amanita kitamagotake: Amanita kitamagotake o amanita senza anelli di Becker hè una spezia d' Amanita di u Giappone chì cresce spargugliata sottu u Rododendru. | |
| Amanita kotohiraensis: Amanita kotohiraensis hè una spezia di fungu assai velenosu di a famiglia di l'Amanitaceae originaria di l'Asia orientale. | |
| Amanita calyptroderma: Amanita calyptroderma cunnisciuta ancu cum'è coccora o coccoli , hè un fungu à spore biancu chì fruttifica naturale in e fureste costiere di l'Occidenti di i Stati Uniti durante l'autunno è l'invernu è a primavera. | |
| Amanita lesueurii: Amanita lesueurii hè una spezia di fungu di a famiglia di l'Amanitaceae chì si trova in Australia Occidentale. | |
| Amanita liquii: Amanita liquii , cunnisciuta ancu cum'è amanita senza anellu à faccia scura , hè una spezia di agaricu truvata assuciata à l'abete è i pini in u suduveste di a China finu à un'altitudine di 4000 m. Fructifica da lugliu à settembre. | |
| Amanita lividopallescens: Amanita lividopallescens hè una spezia di Amanita in Europa chì cresce vicinu à i lecci. | |
| Amanita longipes: Amanita longipes hè una piccula spezia di funghi micca comestibili di u genaru Amanita . Si nutrisce di foglie in decadenza di certi boschi è si pò truvà intornu à i Monti Appalachi. Hè una fonte alimentaria per varii insetti. | |
| Amanita luteofusca: Amanita luteofusca hè una spezia d'Amanita di u Sud d'Australia. | |
| Amanita magnivelaris: Amanita magnivelaris , comunemente cunnisciuta cum'è a grande falda di feltre chì distrugge l'ànghjulu , hè un fungu basidiomicete altamente tossicu, unu di i numerosi di u genaru Amanita . Originariamente descrittu da Ithaca, New York, da Charles Horton Peck, si trova in u statu di New York è in u sudeste di u Canada. | |
| Amanita magniverrucata: Amanita magniverrucata, comunemente cunnisciuta cum'è grande ghjuvellu di pinu , hè una spezia di fungu agaricu di a famiglia di l'Amanitaceae. Prima discritta scientificamente da i micologhi americani Harry Delbert Thiers è Joseph Ammirati in u 1982, hè micorrizza è assuciata à l'arburu Pinus radiata . | |
| Amanita mairei: Amanita mairei hè una spezia di funghi chì appartene à a famiglia di l'Amanitaceae. | |
| Amanita manginiana: Amanita manginiana , cunnisciuta ancu cù u falzu capu di morte di Mangin, u falzu capu di morte di Chiu , hè una spezia di u genaru Amanita. | ![]() |
| Amanita citrina: Amanita citrina , comunemente cunnisciuta cum'è a falsa cappella di morte , o citron amanita , hè un fungu basidiomicoticu, unu di parechji in u genaru Amanita . Cresce in terreni silicati in i mesi d'estate è di vaghjimu. Porta un cappellu giallu pallidu o qualchì volta biancu, cù u troncu biancu, l'anellu è a volva. Ancu s'ellu ùn hè micca mortale, hè inedible è spessu cunfusu per a tappa di morte letale. | |
| Amanita molliuscula: Amanita molliuscula hè un fungu di u grande genaru Amanita , chì si trova sottu à u fagu in a pruvincia di Shaanxi in Cina. Hè strettamente ligata à A. griseorosea . | |
| Amanita muscaria: Amanita muscaria , comunemente cunnisciuta cum'è fly agaric o fly amanita , hè un basidiomicete di u genaru Amanita . Hè ancu un fungu muscimol. Nativa in tutte e regioni temperate è boreali di l'Emisferu Nordu, Amanita muscaria hè stata introdotta involuntariamente in parechji paesi di l'Emisferu Sud, generalmente cum'è simbiontu cù e piantazioni di pini è di betulle, è hè oghje una vera spezia cosmopolita. Associa cù parechji arburi à latifoglie è conifere. | |
| Amanita multisquamosa: Amanita multisquamosa o a piccula funnel-veil amanita hè una spezia di Amanita da a furesta di conifere di l'America di u Nordu orientale. | |
| Amanita muscaria: Amanita muscaria , comunemente cunnisciuta cum'è fly agaric o fly amanita , hè un basidiomicete di u genaru Amanita . Hè ancu un fungu muscimol. Nativa in tutte e regioni temperate è boreali di l'Emisferu Nordu, Amanita muscaria hè stata introdotta involuntariamente in parechji paesi di l'Emisferu Sud, generalmente cum'è simbiontu cù e piantazioni di pini è di betulle, è hè oghje una vera spezia cosmopolita. Associa cù parechji arburi à latifoglie è conifere. | |
| Amanita chrysoblema: Amanita chrysoblema , cù u nome cumunu American fly agaric, variante bianca , hè un fungu basidiomicetu di u genaru Amanita . Ancu se chjamatu chrysoblema , hè tradiziunalmente pensatu per esse una variante Amanita muscaria , un gruppu di funghi cumunemente cunnisciuti cum'è mosca agarica. | |
| Amanita muscaria var. formosa: Amanita muscaria var. formosa , cunnisciutu cum'è mosca agaricu aranciu giallu , hè un fungu basidiomicetu allucinogenu è velenosu di u genaru Amanita . Sta varietà, chì pò esse qualchì volta distinta da a maiò parte di l'altri A. muscaria per u so cappellu giallu, hè un tassone europeu, ancu se parechje guide di campu nordamericane anu riferitu A. muscaria var. guessowii à questu nome. U micologu americanu Harry D. Thiers hà descrittu un tassone giallu chì hà chjamatu var. formosa da i Stati Uniti, ma ùn hè micca listessa chì a varietà europea. | |
| Amanita muscaria var. indu: Amanita muscaria var. guessowii , comunemente cunnisciutu cum'è u moscu giallu americanu , hè un fungu basidiomicete di u genaru Amanita . Hè una di e parechje varietà di i funghi Amanita muscaria , tutti cumunimenti cunnisciuti cum'è fly agarics. | |
| Amanita muscaria var. muscaria: Amanita muscaria var. muscaria , cunnisciuta cum'è a mosca rossa , hè una varietà di Amanita muscaria . | |
| Amanita persicina: Amanita persicina , comunemente cunnisciuta cum'è a mosca di culore di pesca , hè un fungu basidiomicete di u genaru Amanita . Ce champignon était précédemment considéré comme une variété d' Amanita muscaria , mais les recherches ont récemment montré que l' Amanita persicina est mieux traitée comme une espèce distincte. | |
| Amanita mutabilis: Amanita mutabilis hè una spezia d' Amanita di l'est di i Stati Uniti. Amanita mutabilis hà toni rosati nantu à u tappu è u troncu, è diventerà rosa quandu a so carne hè tagliata; puzza d'anice. | |
| Saproamanita nauseosa: Saproamanita nauseosa hè una spezia di fungu agaricu di a famiglia Amanitaceae. Prima descritta da u micologu inglese Elsie Maud Wakefield in u 1918 cum'è una spezia di Lepiota , hè stata chjamata per u so odore fastidiosu. U campione di tippu hè statu trovu chì cresce nantu à u terrenu in a serra Nepenthes di i Kew Gardens. Derek Reid hà trasferitu a spezia à Amanita in u 1966, è dopu in u 2016 u genaru separatu Saproamanita hè statu creatu da Redhead et al. per Amanitas saprofite è hè stata trasferita à stu novu genaru. | |
| Amanita nehuta: Amanita nehuta , chjamata ancu amanita di polvere Maori , hè una spezia di fungu di a famiglia di l'Amanitaceae. Hè stata discritta per a prima volta da u micologu neozelandese Geoff Ridley in u 1991. Si trova in Nuova Zelanda in gran numaru. Hà solu un anellu scuru piuttostu chè un velu universale è spore bianche. Si trova sottu à leptospermum è Nothofagus. Cresce in terra di solitu à a fine di l'estate. A so altezza hè 110 mm è a larghezza hè 100 mm. | |
| Amanita nivalis: Amanita nivalis , l' amanita senza anelli di neve o grisette di muntagna , hè una spezia di fungu basidomicottu in u genaru Amanita . Hè stata discritta per a prima volta da u micologu scuzzese Robert Kaye Greville in u 1826 à partesi di esemplari truvati chì crescianu à alta altitudine in l'altupiani scuzzesi. Li hà datu l'epitetu latinu nivalis per indicà l'habitat di tippu alpinu in u quale l'hà trovu crescente piuttostu chè per discrive u so culore biancu. | |
| Amanita nothofagi: Amanita nothofagi hè una spezia di fungu di a famiglia di l'Amanitaceae. Endemica di a Nova Zelanda, a spezia hè stata discritta per a prima volta da u micologu Greta Stevenson in u 1962. I corpi fruttiferi anu cappucci marroni scuri chì sò di diametru finu à 13 cm (5,1 in) è cuparti di pezzi di squame o di verruche dolce-marrone grisgiu. E branchie sottu à u cappucciu sò accatastate inseme, libere di attaccamentu à u fustu, è bianche, diventendu tinte di giallu in età. U fustu di u fungu hà una lunghezza di 4-14 cm (1,6-5,5 in) da 0,5-2,5 cm (0,2-1,0 in) di spessore, è hà un anellu. A stampa di spore hè bianca, è e spore individuali sò sferiche à ellissoidi, misurendu 7,5-9 da 7,5-9 micrometri. U fungu pò esse cunfusu cù un'altra specie neozelandesa, A. australis , ma si pò distingue per certe caratteristiche. Amanita nothofagi hè una spezia micorrizza, è cresce in associu cù arburi nativi neozelandesi cum'è u Faggiu meridionale. | |
| Blusher: U blusher hè u nome cumunu per parechje spezie strettamente cunnesse di u genaru Amanita . A. rubescens , truvatu in Europa è l'America di u Nordu orientale, è A. novinupta in l'Ovest di l'America di u Nordu. Sia i so nomi scentifichi sia cumuni sò derivati da a propensità di a so carne à diventà rosa in contusioni, o tagliu. | |
| Amanita ochrophylla: Amanita ochrophylla hè un fungu di a famiglia di l'Amanitaceae originariu di u sudeste di l'Australia. I so grandi è distintivi corpi fruttu buff sò cumuni dopu a precipitazione. | |
| Amanita ochrophylloides: Amanita ochrophylloides hè un grande fungu di u genaru Amanita originariu di u sudeste di l'Australia. | |
| Amanita ocreata: Amanita ocreata , comunemente cunnisciutu cum'è anghjulu di a morte, anghjulu di distruzzione , anghjulu di a morte o più precisamente anghjulu di distruzzione di l'America di u Nordu uccidintali , hè un fungu basidiomicetu velenosu mortale, unu di i parechji di u genaru Amanita . Accadendu in e pruvince floristiche di u Norduveste di u Pacificu è di a California di l'America di u Nordu, A. ocreata s'associeghja cù lecci. I grandi corpi fruttiferi cumpariscenu generalmente in primavera; u tappu pò esse biancu o ocra è sviluppa spessu un centru brunastu, mentre chì u stipe, l'anellu, a branchia è a volva sò tutti bianchi. | |
| Amanita onusta: Amanita onusta , comunemente cunnisciuta cum'è Lepidella caricata o a polvara Lepidella , hè una spezia di fungu di a famiglia di i funghi Amanitaceae. Hè carattarizata da i so corpi fruttiferi di picculu à mediu chì anu tappi bianchi à grisgiu pallidu affullati di verruche à pocu pressu coniche, piramidali o grisgi irregulari. U stipe hè grisgiu-bianchicciu cù resti di velu lanosu o verruguosu, è à a basa ci hè una basa in forma di fusu o di rapa chì hè arradicata un pocu prufonda in u terrenu. A spezia hè distribuita in l'America di u Nordu Orientale, da Nova Scotia à u Messicu, è si pò truvà in terra nantu à e fureste di latifoglie, in particulare quelle cù quercia, hickory è castagnu. I corpi di frutti sentenu un pocu di polvere sbiancante, è a so manghjabilità hè scunnisciuta, ma forse tossica. | |
| Amanita orientifulva: Amanita orientifulva , cunnisciuta ancu cum'è l' Aanita senza anellu d'Aranciu-marrone asiaticu , hè una spezia di fungu agaricu truvatu à altitudini chì vanu da 1.300-4.200 m (4.300-13.800 ft) in u suduveste di a Cina. Hè assuciatu à l'arburi, in particulare Abies , Quercus , Salix , è di tantu in tantu Castanopsis . Fructifica singulari o spargugliati da ghjugnu à settembre. | |
| Amanita ovoidea: L' ovu biancu europeu , amanita barbuta o ovu amidella europea , hè una spezia di fungu di u genaru Amanita di a famiglia di l' Amanitaceae . Hè un grande fungu di culore biancu, spessu tingutu di crema. Uriginariu d'Europa, si trova in piaghja è ancu in muntagna in a regione mediterranea. A spezia hè stata discritta per a prima volta in u 1833 da Pierre Bulliard, un medicu è botanicu francese, è Lucien Quélet, un micologu è naturalistu francese. | |
| Amanita pachycolea: Amanita pachycolea , comunemente cunnisciuta cum'è grisette occidentale , hè una spezia di fungu agaricu di a famiglia di l'Amanitaceae. Hè stata ricunnisciuta cum'è una spezia distinta da u micologu Daniel Elliot Stuntz, è publicata in u 1982 da Harry Delbert Thiers. Truvatu in l'America di u Nordu uccidintali, s'associa cù e conifere in e fureste di conifere è mischiate. Amanita pachycolea hè classificata in a sezione Amanita Vaginatae , chì include spezie cù striature radiali visibili in u cappucciu, spore inamiloide, è l'assenza di un anellu nantu à u stipe. U fungu hè cumestibile, ma ùn hè micca cunsigliatu per via di una pussibule cunfusione cù e spezie tossiche d'Amanita . | |
| Amanita pallidorosea: Amanita pallidorosea hè un fungu di u grande genaru Amanita , chì si trova sottu à u faghju è u pinu in Cina è in Giappone. Hè strettamente ligata à l'angelu distruttore A. bisporiga . | |
| Amanita phalloides: Amanita phalloides , comunemente cunnisciuta cum'è cappucciu di morte , hè un fungu basidiomicetu velenosu mortale, unu di i numerosi di u genaru Amanita . Ampiamente distribuitu in tutta l'Europa, ma chì spunta avà in altre parte di u mondu, A. phalloides forma ectomicorrizze cù vari arburi à latifoglie. In certi casi, u tappu di morte hè statu intruduttu in regioni nove cù a cultura di spezie non native di quercia, castagnu è pinu. I grandi corpi fruttiferi (funghi) cumpariscenu d'istate è d'auturnu; i tappi sò generalmente di culore verdi cù un stipu biancu è branchie. U culore di u tappu hè variabile, cumprese e forme bianche, è dunque micca un identificatore affidabile. | |
| Amanita pantherina: Amanita pantherina , cunnisciuta ancu cù u cappucciu di a pantera è falsu blusher per via di a so similarità cù u veru blusher, hè una spezia di fungu chì si trova in Europa è in Asia Occidentale. | |
| Amanita pantherina: Amanita pantherina , cunnisciuta ancu cù u cappucciu di a pantera è falsu blusher per via di a so similarità cù u veru blusher, hè una spezia di fungu chì si trova in Europa è in Asia Occidentale. | |
| Amanita parcivolvata: Amanita parcivolvata hè un fungu chì pruduce corpi di frutti chì s'assumiglianu vagamente à quelli di Amanita muscaria . Hè sferenziatu, quantunque, da a so mancanza di un annulus, da i depositi volval nantu à u so stipe / basa, è da e so striature pileali. Occasionalmente manca un bulbu stipe interamente, invece solu affinatu finu à un puntu in terra cù depositi di volval pulverulenti nantu à a so superficie. Va da 3 à 12 cm (1,2-4,7 in) di lunghezza è hè occasionale à cumunu in u Sudeste di i Stati Uniti, chì si trova soprattuttu in e fureste di Quercus ancu s'ellu hè statu osservatu in fureste cù un mischju di conifere è querce. | |
| Amanita parviexitialis: Amanita parviexitialis hè un fungu di u grande genaru Amanita , chì si trova sottu à u fagu in u sudu di a Cina. | |
| Amanita parvipantherina: Amanita parvipantherina , cunnisciuta ancu cum'è a piccula pantera amanita asiatica , hè una spezia d'agaricu limitata à a pruvincia di Yunnan in Cina. Hè assuciatu assai cù u Pinu Yunnan Pinus yunnanensis . Fructifica di lugliu è d'aostu. | |
| Amanita pekeoides: Amanita pekeoides hè una spezia di fungu di a famiglia di l'Amanitaceae. Hè stata scritta per a prima volta scientificamente da u micologu neozelandese Geoff Ridley in u 1991. | |
| Amanita persicina: Amanita persicina , comunemente cunnisciuta cum'è a mosca di culore di pesca , hè un fungu basidiomicete di u genaru Amanita . Ce champignon était précédemment considéré comme une variété d' Amanita muscaria , mais les recherches ont récemment montré que l' Amanita persicina est mieux traitée comme une espèce distincte. | |
| Amanita phalloides: Amanita phalloides , comunemente cunnisciuta cum'è cappucciu di morte , hè un fungu basidiomicetu velenosu mortale, unu di i numerosi di u genaru Amanita . Ampiamente distribuitu in tutta l'Europa, ma chì spunta avà in altre parte di u mondu, A. phalloides forma ectomicorrizze cù vari arburi à latifoglie. In certi casi, u tappu di morte hè statu intruduttu in regioni nove cù a cultura di spezie non native di quercia, castagnu è pinu. I grandi corpi fruttiferi (funghi) cumpariscenu d'istate è d'auturnu; i tappi sò generalmente di culore verdi cù un stipu biancu è branchie. U culore di u tappu hè variabile, cumprese e forme bianche, è dunque micca un identificatore affidabile. | |
| Amanita porphyria: Amanita porphyria , cunnisciuta ancu cum'è amanita velata grigia , hè un fungu abbastanza cumunu è micca cumestibile di u genaru Amanita chì si trova in Europa è in America di u Nordu. | |
| Amanita prairiicola: Amanita prairiicola hè un fungu uriginale di l'America di u Nordu occidentale da l'Arizona à l'Oregon è versu u livante finu à u Kansas. Un esemplariu hè statu discrittu in Argentina, ancu s'ellu pò esse statu impurtatu cù a terra. A diversità di a maiò parte di e spezie d'Amanita, ùn sembra micca necessità di un ospite micorrizale è hè stata trovata in e zone senza pussibilità per un ospitante, cume campi cultivati aperti è deserti. U tappu hè biancu, largu da sei à vinti centimetri, è di solitu pianu à cunvexu. E branchie sò creme à culore d'oru, libere, affullate è larghe. U pedunculu hè di quindici à vinti da dui à quattru centimetri, è hè ancu di culore crema. | |
| Amanita proxima: Amanita proxima hè una spezia d'Amanita di Francia, Italia è Spagna. | |
| Amanita pseudoporphyria: Amanita pseudoporphyria , cunnisciuta ancu cum'è falsu cappucciu di morte di Hongo , hè una spezia di fungu agaricu di u genaru Amanita chì cresce solitariamente o gregariu in fureste di conifere. Originariamente descrittu da u Giappone, hè ancu cunnisciutu in u Nordu di l'India, in Tailanda è in Nepal. Hè una spezia abbastanza cumuna in u sudu di a Cina è si vende in mercati liberi, cù u fungu simile, Amanita manginiana . Sferisce solu un pocu per avè cellule gonfiate più abbondanti di a so volva, è u so ellissoidu à spore larghe ellissoidali. | |
| Amanita pyramidifera: Amanita pyramidifera hè un fungu basidiomicete di u genaru Amanita chì si trova in l'Australia orientale. Cresce in i siti umidi associati à a furesta di eucalipti o a foresta pluviale. U cappellu hè di 80 à 210 mm di diametru, coperto in scale di tippu piramidale chì pò esse biancu o marrone grisgiu. U fustu hè longu 50 à 90 mm, biancu cù scaglie piramidali. | |
| Amanita ravenelii: Amanita ravenelii , comunemente cunnisciuta cum'è a pinecone lepidella , hè una spezia di fungu di a famiglia di l'Amanitaceae. I corpi di frutti sò di media à grande, cù cappucci finu à 17 cm (6.7 in) di larghezza, è un troncu finu à 25 cm (9.8 in) di longu è 3 cm (1.2 in) di spessore. E verruche nantu à a superficia di u cappucciu bianchicciu sò grandi - finu à 6 mm (0.24 in) di larghezza è 4 mm (0.16 in) alte. U gambu hà un grossu bulbu à a so basa, cupertu di squame biancastre à brunasche, chì pò radicà parechji centimetri in u terrenu. L'anellu nantu à u fustu hè grossu è di cuttone o di feltre. Hè ampiamente distribuitu in fureste miste è di latifoglie di u sudeste di i Stati Uniti, induve cresce solitariamente o in gruppi in terra à a fine di l'estate è in u vaghjimu. I funghi anu un odore unicu chì s'assumiglia à a polvere sbiancante. | |
| Amanita regalis: Amanita regalis , comunemente cunnisciuta cum'è a mosca reale o u rè di Svezia Amanita , hè una spezia di fungu di a famiglia di l'Amanitaceae. Cumunu in i paesi scandinavi, si trova ancu in l'Europa orientale è sittintriunali. In America di u Nordu, a so distribuzione hè limitata à l'Alaska. I corpi di frutti di u fungu s'assumiglianu un pocu à l'agaricu di a mosca, è era prima cunsideratu cum'è una varietà di sta spezia. A. regalis si distingue da ellu per esse più grande, cù un cappucciu marrone-fegatu chì porta numerose cruste, è per avè un gambu chì hè giallu-ocra à a basa, cù patch o anelli di patch. L'analisi chimica hà dimustratu chì sta spezia cuntene muscimol, u listessu cumpostu psicoattivu truvatu in A. muscaria . | |
| Amanita rhopalopus: Amanita rhopalopus hè una spezia di Amanita inedible da u Nordu America. | |
| Amanita roseotincta: Amanita roseotincta hè una spezia di fungu agaricu di a famiglia di l'Amanitaceae chì si trova in l'America di u Nordu. Hè stata discritta per a prima volta da u micologu americanu William Alphonso Murrill in 1914 cum'è una spezia di Venenariu prima di esse trasferita in Amanita u listessu annu. | |
| Blusher: U blusher hè u nome cumunu per parechje spezie strettamente cunnesse di u genaru Amanita . A. rubescens , truvatu in Europa è l'America di u Nordu orientale, è A. novinupta in l'Ovest di l'America di u Nordu. Sia i so nomi scentifichi sia cumuni sò derivati da a propensità di a so carne à diventà rosa in contusioni, o tagliu. | |
| Amanita rubrovolvata: Amanita rubrovolvata , comunemente cunnisciuta cum'è a volva amanita rossa , hè una spezia di fungu di a famiglia di l'Amanitaceae. Prima descritta scientificamente da u micologu giappunese S. Imai in u 1939, hè largamente distribuita in Asia orientale. U fungu pruduce funghi chjuchi à mediani, cù tappi rossu-aranciu finu à 6,5 mm (0,26 in) di larghezza. I steli sò alti à 100 mm (3,9 in), crema sopra à l'anellu è crema à giallu sottu. U gambu finisce in un bulbu à pocu pressu sfericu à a basa, chì hè cupertu di macchie aranci brillanti. Nè manghjabilità nè tossicità ùn sò state stabilite per u fungu, ma si sospetta chì sia assuciatu à anomalie neurologiche. Parechji studii moleculari anu cunfirmatu a classificazione di u fungu in u sottugenaru Amanita di u genaru Amanita , cù spezie strettamente cunnesse cum'è A. muscaria . | |
| Amanita sinicoflava: Amanita sinicoflava , l' amanita senza anellu di u giallu mandarinu , hè una spezia di fungu inedible in u grande genere Amanita . Truvatu in America di u Nordu, u fungu hè statu descrittu cum'è novu per a scienza in u 1998 da u micologu Rodham Tulloss. E cullezzione tipiche sò state fatte in u Sussex County, in u New Jersey. U fungu cresce in terrenu sabbiosu sottu Quercus , Pinus rigida , Acer rubrum , Quercus alba è Quercus velutina . I corpi fruttiferi anu tappi giallu-olivacei o alivu chì misuranu 2,5-7 cm (1,0-2,8 in) di diametru. Ci sò scanalature nantu à u margine di u tappu chì si estendenu circa 40% di a distanza da u margine à l'apice. E spore sò sferiche o guasi cusì, tipicamente misurendu 9,1 à 12,2 micrometri da 8,4 à 11,5 micrometri. U stipe biancu hè ornatu cù fibrille un pocu più scure, è ci sò resti sac-simili di a volva à a basa di u stipe. L'epitetu specificu sinicoflava significa "Cinese-giallu", riferendu à u culore di u cappellu. | |
| Amanita smithiana: Amanita smithiana , cunnisciuta ancu cum'è amanita di Smith , hè una spezia d'agaricu chì si trova in terra in i boschi di conifere è di latifoglie in u Pacificu di u Norduveste di l'America di u Nordu. Fructifica in Aostu è Sittembre. | |
| Amanita smithiana: Amanita smithiana , cunnisciuta ancu cum'è amanita di Smith , hè una spezia d'agaricu chì si trova in terra in i boschi di conifere è di latifoglie in u Pacificu di u Norduveste di l'America di u Nordu. Fructifica in Aostu è Sittembre. | |
| Amanita solaniolens: Amanita solaniolens o vechja amanita di patate hè una spezia d'Amanita di Nova Scotia, Canada. | |
| Amanita echinocephala: Amanita echinocephala hè un fungu grossu, bianchicciu o avoriu cù un cappucciu caratteristicu spinu, o verruchju. Campa nantu à terreni calcarii cù faggi, è apparisce nanzu à a maiò parte di i funghi di taglia simile in u sudu di l'Inghilterra. Spessu si presenta singolarmente o in picculi gruppi, resultendu in questu chjamatu l' amanita solitaria o, più specificamente, lepidella solitaria europea . Hè assai tullerante. Amanita solitaria hè un sinonimu è l'opinioni sò divise nantu à chì nome hà a precedenza. | |
| Amanita sphaerobulbosa: Amanita sphaerobulbosa , comunemente cunnisciuta cum'è Lepidella asiatica à bulbu bruttu , hè una spezia di fungu agaricu di a famiglia Amanitaceae. Prima descritta da u micologu Tsuguo Hongo in u 1969, si trova in l'Asia Meridionale. A spezia era cunsiderata prima cum'è sinonimu di l' Amanita abrupta chì sembra nordamericana , ma quella spezia hà spore più strette, un velu parziale persistente è manca di u cuntenutu rifrattivu truvatu in l'ife è in e cellule gonfie di A. sphaerobulbosa . | |
| Amanita excelsa var. spissa: Amanita excelsa var. spissa hè una varietà di funghi basidiomiceti di u genaru Amanita . Stu grande fungu grisgiu à capucciu marrone hà un aspettu assai variabile ma si trova spessu in e foreste di conifere è di latifoglie in Europa è in America di u Nordu. Hè riferita qualchì volta da u nome cumunu Amanita maculata grisgia . | |
| Amanita spreta: Amanita spreta hè una spezia micca comestibile di u genaru Amanita . | |
| Amanita strobiliformis: Amanita strobiliformis hè una spezia di fungu. Hè comunemente chjamata amanita verruca . | |
| Amanita subfuliginea: Amanita subfuliginea hè un fungu di u grande genaru Amanita , chì si trova in u centru è u sudu di a Cina. Hè strettamente ligata à u capu di morte di l'Asia orientale A. fuliginea . | |
| Amanita subjunquillea: Amanita subjunquillea , cunnisciuta ancu cum'è u cappucciu di morte di l'Asia Orientale hè un fungu di u grande genaru Amanita , chì si trova in l'Asia Orientale è Sudueste. Potenzialmente mortale se ingeritu, hè strettamente legatu à u cappucciu di morte A. phalloides . | |
| Amanita subjunquillea: Amanita subjunquillea , cunnisciuta ancu cum'è u cappucciu di morte di l'Asia Orientale hè un fungu di u grande genaru Amanita , chì si trova in l'Asia Orientale è Sudueste. Potenzialmente mortale se ingeritu, hè strettamente legatu à u cappucciu di morte A. phalloides . | |
| Amanita submembranacea: Amanita submembranacea hè una spezia di funghi chì appartene à a famiglia di l'Amanitaceae. | |
| Amanita subpallidorosea: Amanita subpallidorosea hè un fungu di u grande genaru Amanita , chì si trova sottu à lecce in u sudu di a Cina è di Taiwan. Hè strettamente ligata à l'angeli distruttori funghi A. virosa è A. ocreata . | |
| Amanita subvaginata: Amanita subvaginata , cunnisciuta ancu cum'è falsa vaginata australiana hè una spezia di fungu micorrizale di a famiglia Amanitaceae truvata in Sydney è in New South Wales, in Australia. |
Sunday, May 2, 2021
Amanita augusta, Amanita australis, Amanita austroviridis
Subscribe to:
Post Comments (Atom)

No comments:
Post a Comment