Wednesday, April 28, 2021

Alternative successions of the English and British crown, Take, Take

Successi alternativi di a curona inglese è britannica:

A storia britannica furnisce parechje opportunità per i reclamanti alternativi à a Corona inglese è dopu à a Corona Britannica per sorgere, è studiosi storichi anu occasionalmente tracciatu à i tempi attuali l'eredi di quelle rivendicazioni alternative.

Pigliate:

Una presa hè una sola prestazione registrata cuntinua. U terminu hè adupratu in u filmu è in musica per indicà è tracciare e tappe di a produzzione.

Pigliate:

Una presa hè una sola prestazione registrata cuntinua. U terminu hè adupratu in u filmu è in musica per indicà è tracciare e tappe di a produzzione.

Termini alternativi per u software gratuitu:

Termini alternativi per u software liberu , cum'è open source, FOSS, è FLOSS, sò stati un prublema contruversu trà l'utilizatori di software gratuiti è open-source da a fine di l'anni 90 in poi. Questi termini condividenu criteri di licenza guasi identichi è pratiche di sviluppu.

Alt attributu:

L' attributu alt hè l'attributu HTML adupratu in documenti HTML è XHTML per specificà un testu alternativu chì deve esse resu quandu l'elementu à u quale hè applicatu ùn pò micca esse resu.

Teorie di cungiura 9/11:

Ci sò parechje teorie di cuspirazione chì attribuiscenu a pianificazione è l'esecuzione di l'attacchi di l'11 di settembre contr'à i Stati Uniti à partiti diversi da, o in più di al-Qaeda, cumprendu chì ci era una cunniscenza anticipata di l'attacchi trà i funzionari di u guvernu di altu livellu. L'inchieste di u guvernu è e riviste indipendenti anu rigettatu queste teorie. I sustenidori di queste teurie affirmanu chì ci sò incongruenze in a versione cumunemente accettata, o chì esistenu evidenze chì eranu ignorate, nascoste o trascurate.

Storia alternativa:

A storia alternativa, a storia alternativa , o simpliciamente althist , qualchì volta abbreviata cum'è AH , hè un generu di finzione speculativa chì si compone di storie in cui unu o più eventi storichi accadenu diversamente. Queste storie cuntenenu di solitu scenari "chì si" in punti cruciale di a storia è presentanu risultati diversi da quelli di u registru storicu. E storie sò cunghjetturali ma sò certe volte basate nantu à i fatti. A storia alternativa hè stata vista cum'è un sottogeneru di finzione literaria, di scienza fizzione, o di finzione storica; opere di storia alternativa ponu aduprà tropi da qualsiasi o tutti questi generi. Un altru termine adupratu occasionalmente per u generu hè "allohistory".

Titulu alternativu:

Un titulu alternativu hè un dispositivu di vendita di media adupratu in modu più impurtante in a distribuzione di film. I libri è i filmi sò cumunemente rilasciati sottu un titulu diversu quandu sò proiettati o venduti in un altru paese. Questa pò varià da un picculu cambiamentu à u titulu, cum'è l'aggiunta di The , à cambiamenti à l'ingrossu. I tituli di film sò ancu spessu cambiati quandu sò liberati in DVD o VHS.

Splicing alternativu:

U splicing alternativu , o splicing RNA alternativu , o splicing differenziale , hè un prucessu di splicing alternativu durante l'espressione genica chì permette à un genu unicu di codificà per parechje proteine. In questu prucessu, esoni particulari di un genu ponu esse inclusi in o esclusi da l'ultimu RNA messenger (mRNA) elaboratu pruduttu da quellu gene. Di conseguenza, e proteine ​​tradotte da mRNA alternativamente spliced ​​cuntenenu differenze in a so sequenza di aminoacidi è, spessu, in e so funzioni biologiche. Notevolmente, u splicing alternativu permette à u genomu umanu di dirige a sintesi di parechje più proteine ​​di quelle chì si aspettavanu da i so 20.000 geni codificatori di proteine.

Sistema di Strada di u Statu di Pennsylvania:

In u statu statunitense di Pennsylvania, e strade statali sò generalmente mantenute da u Dipartimentu di i Trasporti di Pennsylvania (PennDOT). Ognunu hè assignatu un numeru di Strada Statale (SR) à quattru cifre in u presente Sistema di Riferimentu di Località . I Routes di Circulazione sò firmati cum'è Autostrade Interstatali, Routes di i Stati Uniti è Routes di Pennsylvania, è sò prefissi cù unu à trè zeru per dà un numeru di quattru cifri. I Routes PA sò ancu chjamati Pennsylvania Traffic Routes, è anzianu State Highway Routes.

Chamfer (geometria):

In geometria, u smussatura o u truncamentu di l'arice hè un operatore topulogicu chì mudifica un poliedru in un altru. Hè simile à l'espansione, muvendu i visi aparti è esterni, ma mantene ancu i vertici originali. Per i poliedri, questa operazione aghjusta una nova faccia esagonale à u locu di ogni arice originale.

Accordi chitarra:

L'accordu di chitarra sò l'assegnazione di piazzole à e corde aperte di chitarre, cumprese chitarre acustiche, chitarre elettriche è chitarre classiche. L'accordi sò descritti da e piazzole particulare chì sò fatte da note in musica occidentale. Per cunvenzione, e note sò urdinate è disposte da a corda più bassa à a corda più alta, o da a più spessa à a più fina, o da a frequenza più bassa à a più alta. Queste volte cunfondenu i chitarristi principianti, postu chì a corda più forte hè chjamata a prima corda, è a più bassa hè a 6a corda.

Accordi chitarra:

L'accordu di chitarra sò l'assegnazione di piazzole à e corde aperte di chitarre, cumprese chitarre acustiche, chitarre elettriche è chitarre classiche. L'accordi sò descritti da e piazzole particulare chì sò fatte da note in musica occidentale. Per cunvenzione, e note sò urdinate è disposte da a corda più bassa à a corda più alta, o da a più spessa à a più fina, o da a frequenza più bassa à a più alta. Queste volte cunfondenu i chitarristi principianti, postu chì a corda più forte hè chjamata a prima corda, è a più bassa hè a 6a corda.

Tirani Alternativi:

Tirani Alternativi hè una antulugia di storia alternativa di Tor di u 1997, editata da Mike Resnick. L'antulugia cuntene 20 nuvelle brevi, cù ogni storia di un autore diversu, è presenta un scenariu induve un individu diventa tirannu o dittatore in un modu chì ùn hè micca accadutu in a vita vera.

Terza maglia:

Un terzu jersey , jersey alternativu , terzu kit , terzu maglione o uniforme alternativu hè un jersey o uniforme chì una squadra sportiva pò purtà invece di u so vestitu di casa o di u so vestitu fora durante i ghjochi, spessu quandu i culori di l'altri uniformi di e squadre in cuncurrenza sò troppu simile à u cuntrastu facilmente. E maglie alternative sò ancu un mezu lucrativu per l'organizazioni sportive prufessiunali per generà entrate, da vendite à i fan. Di e lighe sportive nordamericane, a NFL genera 1,2 miliardi di dollari annuale in vendite di maglia, cù a seconda NBA chì vende 900 milioni di dollari à l'annu. Un altru usu di l'uniforme alternativu hè per identificà cù e cause, cum'è i Marinari di a Costa Centrale ponu un kit rosu alternativu u ghjornu di u nastru rosa.

Terza maglia:

Un terzu jersey , jersey alternativu , terzu kit , terzu maglione o uniforme alternativu hè un jersey o uniforme chì una squadra sportiva pò purtà invece di u so vestitu di casa o di u so vestitu fora durante i ghjochi, spessu quandu i culori di l'altri uniformi di e squadre in cuncurrenza sò troppu simile à u cuntrastu facilmente. E maglie alternative sò ancu un mezu lucrativu per l'organizazioni sportive prufessiunali per generà entrate, da vendite à i fan. Di e lighe sportive nordamericane, a NFL genera 1,2 miliardi di dollari annuale in vendite di maglia, cù a seconda NBA chì vende 900 milioni di dollari à l'annu. Un altru usu di l'uniforme alternativu hè per identificà cù e cause, cum'è i Marinari di a Costa Centrale ponu un kit rosu alternativu u ghjornu di u nastru rosa.

Universu parallellu:

L'universu parallellu pò riferisce à:

Universu parallellu:

L'universu parallellu pò riferisce à:

Universu alternativu (fiction di fan):

Un universu alternativu hè un ambientu per un travagliu di fan fiction chì parte da u canon di l'universu fittiziu chì si basa u travagliu di fan. Per esempiu, un fan fiction di AU puderebbe immaginà ciò chì si sarebbe fattu se l'avvenimenti di a trama di u materiale di origine si avianu sviluppatu diversamente, o puderia traspone i caratteri da l'opera originale in un ambiente diversu per esplorà a so vita è e relazioni in una narrazione diversa cuntestu. A diversità di a tipica fan fiction, chì generalmente resta in i limiti di u canon stabilitu da u materiale surghjente, i scrittori alternativi di fan fiction di l'universu esploranu e pussibilità di cambiamenti pivotali fatti in a storia, motivazioni o ambiente di i caratteri, spessu cumbinendu materiale da parechje fonti per ispirazioni.

Universu parallellu:

L'universu parallellu pò riferisce à:

Universi alternativi in ​​Archie Comics:

Eccu un elencu di vari universi alternativi cù caratteri da Archie Comics. A maiò parte di e storie Archie si svolgenu in un ambiente chì hè gradualmente aggiornatu cù l'anni, è l'eventi in una storia ùn sò micca spessu riferiti in altri, ma quelle storie restanu largamente in continuità l'una cù l'altra. Tuttavia, ci sò state parechje serie di storie chì si passanu fora di sta continuità, presentendu versioni alternative di i caratteri in ambienti diversi.

Universi alternativi in ​​Archie Comics:

Eccu un elencu di vari universi alternativi cù caratteri da Archie Comics. A maiò parte di e storie Archie si svolgenu in un ambiente chì hè gradualmente aggiornatu cù l'anni, è l'eventi in una storia ùn sò micca spessu riferiti in altri, ma quelle storie restanu largamente in continuità l'una cù l'altra. Tuttavia, ci sò state parechje serie di storie chì si passanu fora di sta continuità, presentendu versioni alternative di i caratteri in ambienti diversi.

Universi paralleli in finzione:

L'universu parallelu , cunnisciutu ancu cum'è universu alternativu , o realtà alternativa , hè un pianu ipoteticu di esistenza autocuntenente, coesistente cù u so propiu. A somma di tutti l'universi paralleli putenziali chì custituiscenu a realità hè spessu chjamata "multiversu".

Apocalypse (fumetti):

Apocalypse hè un supervillanu fittiziu chì appare in i fumetti publicati da Marvel Comics. Hè unu di i primi mutanti di u mondu, è era à l'origine un cattivu principale per a squadra uriginale X-Factor è avà per i X-Men è e squadre spinoff cunnesse. Creata da u scrittore Louise Simonson è l'artista Jackson Guice, Apocalypse hè apparsu per a prima volta in X-Factor # 5. L'Apocalipse hè unu di l'esseri i più putenti in l'universu Marvel.

Batwoman:

Batwoman hè un superherone fittiziu chì appare in i fumetti americani publicati da DC Comics. Katherine Rebecca "Kate" Kane hè una ricca erede chì s'ispira da u supereroe Batman è sceglie, cum'è ellu, di mette a so ricchezza è e so risorse versu una campagna di lotta à u crimine cum'è vigilante mascheratu in a so casa di Gotham City.

Bumblebee (Transformers):

Bumblebee hè un superherone robot fittiziu in e numerose continuità di a franchise Transformers. U caratteru hè membru di l'Autobots, un gruppu di forme di vita robotiche extraterrestri modulari autoconfiguranti senzienti.

Colossu (fumetti):

Colossu hè un superherone fittiziu chì appare in i fumetti americani publicati da Marvel Comics. Creatu da u scrittore Len Wein è l'artista Dave Cockrum, hè apparutu per a prima volta in Giant-Size X-Men # 1.

Duttore Eggman:

U duttore Ivo "Eggman" Robotnik hè un persunagiu fittiziu è u principale antagonistu di a serie Sonic the Hedgehog di Sega . Eggman hè statu creatu è disignatu da Naoto Ohshima in u quadru di parechje scelte di cuncepimentu per a nova mascotte di Sega. Dopu à a creazione di Sonic the Hedgehog, Ohshima hà sceltu di utilizà u so caratteru in forma d'ovu precedente per creà l'antagonistu di u videogame 1991 Sonic the Hedgehog , chì u face l'arcimicu di u caratteru principale omonimu di a serie.

Gambit (Comics Marvel):

Gambit hè un persunagiu fittiziu chì apparisce in i fumetti americani publicati da Marvel Comics, cumunemente in associu cù l'X-Men. U caratteru hè statu creatu da u scrittore Chris Claremont è l'artista Jim Lee. Disegnatu da l'artista Mike Collins, Gambit hà fattu e so prime apparizioni in Uncanny X-Men Annual # 14 è Uncanny X-Men # 266.

Freccia Verde:

Green Arrow hè un superherone fittiziu chì apparisce in i fumetti publicati da DC Comics. Creatu da Mort Weisinger è disignatu da George Papp, apparve per a prima volta in More Fun Comics # 73 in nuvembre di u 1941. U so veru nome hè Oliver Jonas Queen , un omu d'affari riccu è pruprietariu di Queen Industries chì hè ancu una celebrità famosa in Star City . Si adopra sta pusizione per piattà u fattu ch'ellu hè a Freccia. Calchì volta mustratu vistutu cum'è u persunagiu Robin Hood, Green Arrow hè un archer chì usa e so cumpetenze per luttà contr'à u crimine in e so cità di casa di Star City è Seattle, è ancu à fiancu à i so cumpagni supereroi cum'è membru di a Justice League. Ancu s'ellu hè assai menu adupratu in e storie muderne, mette in opera ancu una gamma di frecce di truccu cù varie funzioni speciali, cume a colla, a punta esplosiva, u ganciu di lotta, a granata flash, u gas lacrimogenu è ancu e frecce di criptonite per l'usu in una serie di situazioni speciali . À u mumentu di u so debuttu, Green Arrow funzionava in parechji modi cum'è un analogu à tema di tiro à l'arcu di u caratteru assai populari di Batman, ma i scrittori in DC l'anu sviluppatu in una voce di pulitica di manca assai distinta in caratteru da Batman.

Goblin Verde:

U Goblin Verde hè u pseudonimu di parechji supervillani fittiziali apparsu in i fumetti americani publicati da Marvel Comics. A prima è più incarnazione cunnisciuta, Norman Osborn , creata da Stan Lee è Steve Ditko, hè generalmente cunsiderata cum'è l'archimicu di Spider-Man. Originariamente una manifestazione di follia indotta chimicamente, altri cum'è u figliolu di Norman Harry Osborn assumeranu a persona. U Goblin Verde hè un supervillanu à tema Halloween chì e so armi s'assumiglianu à pipistrelli, fantasmi è lanterne jack-o'è in a maiò parte di l'incarnazioni usa un hoverboard o un aliante per vola.

Lanterna verde:

Green Lantern hè u nome di parechji supereroi apparsu in i fumetti americani publicati da DC Comics. Luttanu contr'à u male cù l'aiutu di anelli chì li danu una varietà di puteri straurdinarii, chì venenu tutti da l'imaginazione è / o emozioni. I caratteri sò tipicamente raffigurati cum'è membri di u Green Lantern Corps, un'agenzia di furzata interstellare.

Versioni alternative di Hulk:

Oltre à a so incarnazione mainstream, Hulk hè statu ancu riprisentatu in altri universi fittiziali, in i quali a trasformazione, u comportamentu o e circustanze di Bruce Banner variano da l'ambiente mainstream. In alcune storie, qualcunu altru chì Bruce Banner hè u Hulk.

Versioni alternative di Invisible Woman:

A Donna Invisibile hè un persunagiu fittiziu di Marvel Comics, chì hà avutu parechje versioni alternative à traversu vari media.

L'Omu di farru:

Iron Man hè un superherone fittiziu chì appare in i fumetti americani publicati da Marvel Comics. U caratteru hè statu co-creatu da u scrittore è editore Stan Lee, sviluppatu da u scripter Larry Lieber, è disignatu da l'artisti Don Heck è Jack Kirby. U caratteru hà fattu a so prima apparizione in Tales of Suspense # 39, è hà ricevutu u so propiu titulu in Iron Man # 1. Dinù in u 1963, u persunaghju hà fundatu i Avengers à fiancu à Thor, Ant-Man, Wasp è Hulk.

Jean Grey:

Jean Elaine Grey hè una supereroina fittizia chì appare in i fumetti americani publicati da Marvel Comics. U caratteru hè statu cunnisciutu sottu l'alias Marvel Girl , Phoenix è Dark Phoenix . Creatu da u scrittore Stan Lee è l'artistu / co-scrittore Jack Kirby, u caratteru hè apparutu per a prima volta in The X-Men # 1.

Kitty Pryde:

Katherine Anne Pryde hè un supereroe fittiziu chì appare in i fumetti americani publicati da Marvel Comics, cumunemente in associu cù l'X-Men. U caratteru hè apparutu per a prima volta in Uncanny X-Men # 129 è hè statu co-creatu da u scrittore-artista John Byrne è Chris Claremont.

Magneto (Marvel Comics):

Magneto hè un persunaghju fittiziu chì appare in i fumetti americani publicati da Marvel Comics, cumunemente in associu cù l'X-Men. Creatu da u scrittore Stan Lee è l'artistu / co-scrittore Jack Kirby, u caratteru appare per a prima volta in The X-Men # 1 cum'è un avversariu di i X-Men.

Megaton Man:

Megaton Man hè un superherone satiricu creatu da u caricaturista "Dandy Don" Simpson. Una parodia di u generu di supereroi, Megaton Man hè un gigantically-musculatu, ma scimitu chì hà starratu in i storii allegri assurdi di Simpson.

Nick Fury:

U culunellu Nicholas Joseph Fury hè un persunagiu fittiziu chì apparisce in i fumetti americani publicati da Marvel Comics. Creatu da u scrittore / artista Jack Kirby è u scrittore Stan Lee, hè apparutu per a prima volta in Sgt. Fury and his Howling Commandos # 1, una seria di cumbattimentu di a Siconda Guerra Mundiale chì ritrattava l'omu chì purtava i sigari cum'è capimachja di una unità elite di l'Armata US.

Prufessore X:

U prufessore Charles Francis Xavier hè un persunagiu fittiziu chì apparisce in i fumetti americani publicati da Marvel Comics. U caratteru hè raffiguratu cum'è u fundatore è à volte capimachja di l'X-Men. Creatu da u scrittore Stan Lee è l'artistu / co-scrittore Jack Kirby, u caratteru hè apparsu per a prima volta in The X-Men # 1.

Versioni alternative di Robin:

Robin hè un persunaghju fittiziu in publicazioni di DC Comics. Robin hè statu longu un attrazzu in i fumetti di Batman cum'è cumpagnu di Batman. Dapoi u 1940, parechji ghjovani sfarenti sò apparsu cum'è Robin. In ogni incarnazione, l'aspettu visuale di colori vivaci di Robin è l'energia giovanile anu servutu da cuntrastu à l'aspettu scuru è a manera di Batman.

Strega Scarlatta:

A Strega Scarlatta hè un persunagiu fittiziu chì apparisce in i fumetti americani publicati da Marvel Comics. U caratteru hè statu creatu da u scrittore Stan Lee è l'artistu Jack Kirby. A so prima apparizione hè stata in The X-Men # 4 in l'Era d'Argentu di i Fumetti. Originariamente dettu di avè a capacità di cambià a probabilità, a Strega Scarlatta hè stata raffigurata cum'è una maga putente dapoi l'anni 80 è hè stata dopu dichjarata chì hè abbastanza putente da alterà a realtà. Per a maiò parte di a so storia di i fumetti, hè riprisentata cum'è un mutante, membru di una sottuspezia fittizia di l'omi nati cù un "gene X" chì dà capacità è tratti suprumani. Questu hè statu rivedutu per mezu di una trama 2015 chì stabilisce chì i so tratti supraumani sò u fruttu di sperimentazione fatta da High Evolutionary quandu era zitella.

Versioni alternative di Spider-Man:

"Spider-Man" hè u nome di parechje persunagi di fumetti di u Marvel Comics Multiverse. L'uriginale è u più cunnisciutu hè Peter Parker creatu da Stan Lee è Steve Ditko originariu di l'universu Terra-616. In l'Universu Marvel principale sò stati caratteri chì anu pigliatu u mantellu cum'è Ben Reilly, Mac Gargan è Doctor Octopus.

Tempesta (Comics Marvel):

Storm hè una supereroina fittizia chì appare in i fumetti americani publicati da Marvel Comics. U caratteru hè statu creatu da u scrittore Len Wein è l'artista Dave Cockrum, apparsu prima in Giant-Size X-Men # 1. Discendente da una lunga fila di sacerdotesse africane di streghe, Storm hè un membru di una sottuspezia fittizia di umani nati cù abilità sovrumane cunnisciute cum'è mutanti. Hè capace di cuntrullà u tempu è l'atmosfera è hè cunsiderata cum'è unu di i mutanti i più putenti di u pianeta.

Supergirl:

Supergirl hè u nome di parechji persunagi fittiziali di supereroine chì figuranu in i fumetti americani publicati da DC Comics. A Supergirl originale è più cunnisciuta hè Kara Zor-El , cunnisciuta ancu cum'è cugina di u supereroe Superman. U caratteru hà fattu a so prima apparizione in Action Comics # 252 è hè statu creatu da Otto Binder è Al Plastino.

Versioni alternative di Superman:

U caratteru di Superman, cunnisciutu ancu Kal-El da Krypton, chì adopta l'identità di Clark Kent quandu ùn cumple micca u so rolu di supereroi, hè statu creatu da Jerry Siegel è Joe Shuster, è hè statu continuamente publicatu in una varietà di tituli di libri di DC Comics. dapoi a so premiere in u 1938. Ci sò state parechje versioni di Superman cù l'anni, sia cum'è l'eroe principale di e storie cum'è parechje versioni alternative.

Joker in altri media:

U Joker, l'arcimicu di u superherone fittiziu Batman, hè apparsu in parechji media. WorldCat registra oltre 250 produzioni chì presentanu u Joker cum'è sughjettu, cumprese filmi, serie televisive, libri è ghjochi video. I filmi d'azione in diretta cù u caratteru sò tipicamente i più riesciuti.

Venom (caratteru Marvel Comics):

Venom hè un persunagiu fittiziu chì apparisce in i fumetti americani publicati da Marvel Comics, cumunemente in associu cù Spider-Man. U caratteru hè un simbiote straneru senziente cù una forma amorfa, simile à un liquidu, chì sopravvive legendu cun un host, di solitu umanu. Sta forma di doppia vita riceve puteri rinfurzati è di solitu si riferisce à sè stessa cum'è "Venom". U simbiontu hè statu inizialmente introduttu cum'è un costume straneru vivu in The Amazing Spider-Man # 252, cù una prima apparizione cumpleta cum'è Venom in The Amazing Spider-Man # 300.

Wolverine (caratteru):

Wolverine hè un persunagiu fittiziu chì apparisce in i fumetti americani publicati da Marvel Comics, soprattuttu in associu cù l'X-Men. Hè un mutante chì pussede sensi appassiunati d'animali, capacità fisiche migliorate, una putente capacità rigenerativa cunnisciuta cum'è fattore di guarigione, è trè artigli retrattili in ogni manu. Wolverine hè statu riprisentatu diversamente cum'è membru di l'X-Men, Alpha Flight è i Avengers.

Versioni alternative di Wonder Woman:

Questa hè una lista di e versioni alternative di Wonder Woman da tutti i media, cumpresu DC Comics multiverse, Elseworlds, televisione è film.

Apocalypse (fumetti):

Apocalypse hè un supervillanu fittiziu chì appare in i fumetti publicati da Marvel Comics. Hè unu di i primi mutanti di u mondu, è era à l'origine un cattivu principale per a squadra uriginale X-Factor è avà per i X-Men è e squadre spinoff cunnesse. Creata da u scrittore Louise Simonson è l'artista Jackson Guice, Apocalypse hè apparsu per a prima volta in X-Factor # 5. L'Apocalipse hè unu di l'esseri i più putenti in l'universu Marvel.

Colossu (fumetti):

Colossu hè un superherone fittiziu chì appare in i fumetti americani publicati da Marvel Comics. Creatu da u scrittore Len Wein è l'artista Dave Cockrum, hè apparutu per a prima volta in Giant-Size X-Men # 1.

Duttore Eggman:

U duttore Ivo "Eggman" Robotnik hè un persunagiu fittiziu è u principale antagonistu di a serie Sonic the Hedgehog di Sega . Eggman hè statu creatu è disignatu da Naoto Ohshima in u quadru di parechje scelte di cuncepimentu per a nova mascotte di Sega. Dopu à a creazione di Sonic the Hedgehog, Ohshima hà sceltu di utilizà u so caratteru in forma d'ovu precedente per creà l'antagonistu di u videogame 1991 Sonic the Hedgehog , chì u face l'arcimicu di u caratteru principale omonimu di a serie.

Gambit (Comics Marvel):

Gambit hè un persunagiu fittiziu chì apparisce in i fumetti americani publicati da Marvel Comics, cumunemente in associu cù l'X-Men. U caratteru hè statu creatu da u scrittore Chris Claremont è l'artista Jim Lee. Disegnatu da l'artista Mike Collins, Gambit hà fattu e so prime apparizioni in Uncanny X-Men Annual # 14 è Uncanny X-Men # 266.

Freccia Verde:

Green Arrow hè un superherone fittiziu chì apparisce in i fumetti publicati da DC Comics. Creatu da Mort Weisinger è disignatu da George Papp, apparve per a prima volta in More Fun Comics # 73 in nuvembre di u 1941. U so veru nome hè Oliver Jonas Queen , un omu d'affari riccu è pruprietariu di Queen Industries chì hè ancu una celebrità famosa in Star City . Si adopra sta pusizione per piattà u fattu ch'ellu hè a Freccia. Calchì volta mustratu vistutu cum'è u persunagiu Robin Hood, Green Arrow hè un archer chì usa e so cumpetenze per luttà contr'à u crimine in e so cità di casa di Star City è Seattle, è ancu à fiancu à i so cumpagni supereroi cum'è membru di a Justice League. Ancu s'ellu hè assai menu adupratu in e storie muderne, mette in opera ancu una gamma di frecce di truccu cù varie funzioni speciali, cume a colla, a punta esplosiva, u ganciu di lotta, a granata flash, u gas lacrimogenu è ancu e frecce di criptonite per l'usu in una serie di situazioni speciali . À u mumentu di u so debuttu, Green Arrow funzionava in parechji modi cum'è un analogu à tema di tiro à l'arcu di u caratteru assai populari di Batman, ma i scrittori in DC l'anu sviluppatu in una voce di pulitica di manca assai distinta in caratteru da Batman.

Versioni alternative di Hulk:

Oltre à a so incarnazione mainstream, Hulk hè statu ancu riprisentatu in altri universi fittiziali, in i quali a trasformazione, u comportamentu o e circustanze di Bruce Banner variano da l'ambiente mainstream. In alcune storie, qualcunu altru chì Bruce Banner hè u Hulk.

L'Omu di farru:

Iron Man hè un superherone fittiziu chì appare in i fumetti americani publicati da Marvel Comics. U caratteru hè statu co-creatu da u scrittore è editore Stan Lee, sviluppatu da u scripter Larry Lieber, è disignatu da l'artisti Don Heck è Jack Kirby. U caratteru hà fattu a so prima apparizione in Tales of Suspense # 39, è hà ricevutu u so propiu titulu in Iron Man # 1. Dinù in u 1963, u persunaghju hà fundatu i Avengers à fiancu à Thor, Ant-Man, Wasp è Hulk.

Jean Grey:

Jean Elaine Grey hè una supereroina fittizia chì appare in i fumetti americani publicati da Marvel Comics. U caratteru hè statu cunnisciutu sottu l'alias Marvel Girl , Phoenix è Dark Phoenix . Creatu da u scrittore Stan Lee è l'artistu / co-scrittore Jack Kirby, u caratteru hè apparutu per a prima volta in The X-Men # 1.

Kitty Pryde:

Katherine Anne Pryde hè un supereroe fittiziu chì appare in i fumetti americani publicati da Marvel Comics, cumunemente in associu cù l'X-Men. U caratteru hè apparutu per a prima volta in Uncanny X-Men # 129 è hè statu co-creatu da u scrittore-artista John Byrne è Chris Claremont.

Magneto (Marvel Comics):

Magneto hè un persunaghju fittiziu chì appare in i fumetti americani publicati da Marvel Comics, cumunemente in associu cù l'X-Men. Creatu da u scrittore Stan Lee è l'artistu / co-scrittore Jack Kirby, u caratteru appare per a prima volta in The X-Men # 1 cum'è un avversariu di i X-Men.

Megaton Man:

Megaton Man hè un superherone satiricu creatu da u caricaturista "Dandy Don" Simpson. Una parodia di u generu di supereroi, Megaton Man hè un gigantically-musculatu, ma scimitu chì hà starratu in i storii allegri assurdi di Simpson.

Prufessore X:

U prufessore Charles Francis Xavier hè un persunagiu fittiziu chì apparisce in i fumetti americani publicati da Marvel Comics. U caratteru hè raffiguratu cum'è u fundatore è à volte capimachja di l'X-Men. Creatu da u scrittore Stan Lee è l'artistu / co-scrittore Jack Kirby, u caratteru hè apparsu per a prima volta in The X-Men # 1.

Versioni alternative di Robin:

Robin hè un persunaghju fittiziu in publicazioni di DC Comics. Robin hè statu longu un attrazzu in i fumetti di Batman cum'è cumpagnu di Batman. Dapoi u 1940, parechji ghjovani sfarenti sò apparsu cum'è Robin. In ogni incarnazione, l'aspettu visuale di colori vivaci di Robin è l'energia giovanile anu servutu da cuntrastu à l'aspettu scuru è a manera di Batman.

Tempesta (Comics Marvel):

Storm hè una supereroina fittizia chì appare in i fumetti americani publicati da Marvel Comics. U caratteru hè statu creatu da u scrittore Len Wein è l'artista Dave Cockrum, apparsu prima in Giant-Size X-Men # 1. Discendente da una lunga fila di sacerdotesse africane di streghe, Storm hè un membru di una sottuspezia fittizia di umani nati cù abilità sovrumane cunnisciute cum'è mutanti. Hè capace di cuntrullà u tempu è l'atmosfera è hè cunsiderata cum'è unu di i mutanti i più putenti di u pianeta.

Supergirl:

Supergirl hè u nome di parechji persunagi fittiziali di supereroine chì figuranu in i fumetti americani publicati da DC Comics. A Supergirl originale è più cunnisciuta hè Kara Zor-El , cunnisciuta ancu cum'è cugina di u supereroe Superman. U caratteru hà fattu a so prima apparizione in Action Comics # 252 è hè statu creatu da Otto Binder è Al Plastino.

Versioni alternative di Superman:

U caratteru di Superman, cunnisciutu ancu Kal-El da Krypton, chì adopta l'identità di Clark Kent quandu ùn cumple micca u so rolu di supereroi, hè statu creatu da Jerry Siegel è Joe Shuster, è hè statu continuamente publicatu in una varietà di tituli di libri di DC Comics. dapoi a so premiere in u 1938. Ci sò state parechje versioni di Superman cù l'anni, sia cum'è l'eroe principale di e storie cum'è parechje versioni alternative.

Goblin Verde:

U Goblin Verde hè u pseudonimu di parechji supervillani fittiziali apparsu in i fumetti americani publicati da Marvel Comics. A prima è più incarnazione cunnisciuta, Norman Osborn , creata da Stan Lee è Steve Ditko, hè generalmente cunsiderata cum'è l'archimicu di Spider-Man. Originariamente una manifestazione di follia indotta chimicamente, altri cum'è u figliolu di Norman Harry Osborn assumeranu a persona. U Goblin Verde hè un supervillanu à tema Halloween chì e so armi s'assumiglianu à pipistrelli, fantasmi è lanterne jack-o'è in a maiò parte di l'incarnazioni usa un hoverboard o un aliante per vola.

Versioni alternative di Hulk:

Oltre à a so incarnazione mainstream, Hulk hè statu ancu riprisentatu in altri universi fittiziali, in i quali a trasformazione, u comportamentu o e circustanze di Bruce Banner variano da l'ambiente mainstream. In alcune storie, qualcunu altru chì Bruce Banner hè u Hulk.

Versioni alternative di Joker:

Cum'è un caratteru fittiziu è l'arcimicu di Batman, u Joker hè statu rapprisintatu in una varietà di storie diverse chì ridefiniscenu elementi di l'aspettu è a personalità di u caratteru. Ogni travagliu stabilisce tipicamente a so propria continuità, è qualchì volta introduce universi paralleli, finu à u puntu induve si ponu identificà differenze distinte in u ritrattu di u persunaghju. Questu articulu detalla diverse versioni di u Joker riprisentatu in opere cumprese diverse storie di l'universu alternativu.

Ben Grimm:

The Thing hè un superherone fittiziu chì appare in i fumetti americani publicati da Marvel Comics. U caratteru hè un membru fundatore di i Quattru Fantastichi. The Thing hè statu creatu da u scrittore-editore Stan Lee è l'artistu Jack Kirby, è hè apparutu per a prima volta in The Fantastic Four # 1.

Goblin Verde:

U Goblin Verde hè u pseudonimu di parechji supervillani fittiziali apparsu in i fumetti americani publicati da Marvel Comics. A prima è più incarnazione cunnisciuta, Norman Osborn , creata da Stan Lee è Steve Ditko, hè generalmente cunsiderata cum'è l'archimicu di Spider-Man. Originariamente una manifestazione di follia indotta chimicamente, altri cum'è u figliolu di Norman Harry Osborn assumeranu a persona. U Goblin Verde hè un supervillanu à tema Halloween chì e so armi s'assumiglianu à pipistrelli, fantasmi è lanterne jack-o'è in a maiò parte di l'incarnazioni usa un hoverboard o un aliante per vola.

Versioni alternative di Hulk:

Oltre à a so incarnazione mainstream, Hulk hè statu ancu riprisentatu in altri universi fittiziali, in i quali a trasformazione, u comportamentu o e circustanze di Bruce Banner variano da l'ambiente mainstream. In alcune storie, qualcunu altru chì Bruce Banner hè u Hulk.

Ben Grimm:

The Thing hè un superherone fittiziu chì appare in i fumetti americani publicati da Marvel Comics. U caratteru hè un membru fundatore di i Quattru Fantastichi. The Thing hè statu creatu da u scrittore-editore Stan Lee è l'artistu Jack Kirby, è hè apparutu per a prima volta in The Fantastic Four # 1.

Wolverine (caratteru):

Wolverine hè un persunagiu fittiziu chì apparisce in i fumetti americani publicati da Marvel Comics, soprattuttu in associu cù l'X-Men. Hè un mutante chì pussede sensi appassiunati d'animali, capacità fisiche migliorate, una putente capacità rigenerativa cunnisciuta cum'è fattore di guarigione, è trè artigli retrattili in ogni manu. Wolverine hè statu riprisentatu diversamente cum'è membru di l'X-Men, Alpha Flight è i Avengers.

Versioni alternative di Wonder Woman:

Questa hè una lista di e versioni alternative di Wonder Woman da tutti i media, cumpresu DC Comics multiverse, Elseworlds, televisione è film.

Myriophyllum alterniflorum:

Myriophyllum alterniflorum , cunnisciutu cum'è acqua-milfoil alternate o alternateflower watermilfoil , hè una spezia di acqua-milfoil. Hè uriginariu di l'Europa, di l'Asia è di l'America di u Nordu, induve cresce in abitati acquatichi cum'è stagni è corsi d'acqua. In generale cresce longu più di un metru, cù u so fustu rivestitu di verticuli di foglie verde carnose spartite in parechji lobi stretti.

Mouillage et séchage alternatif:

'Umidificazione è asciugatura alternative' (AWD) hè una tecnica di gestione di l'acqua, praticata per cultivà u risu di pianura irrigata cù assai menu acqua di u solitu sistema di mantenimentu di acqua permanente in piena in u campu di colture. Hè un metudu di irrigazione cuntrullata è intermittente. Un approcciu periodicu di pianificazione di irrigazione di asciugamentu è di inundazione hè seguitu in chì i campi sò permessi di asciugà per pochi ghjorni prima di ri-irrigazione, senza stressà e piante. Stu metudu riduce a dumanda d'acqua per l'irrigazione è l'emissioni di gas à effetto serra senza riduce a resa di i culturi.

Americanu (parolla):

U significatu di a parolla americanu in lingua inglese varieghja secondu u cuntestu storicu, geograficu è puliticu in u quale hè adupratu. L'Americanu hè derivatu da l' America , un termine uriginale chì denota tuttu u Novu Mondu. In alcune espressioni, conserva stu sensu panamericanu, ma u so usu hà evolutu cù u tempu è, per vari motivi storichi, a parolla hè venuta per indicà persone o cose specificamente da i Stati Uniti d'America.

Glossariu di nomi per i britannichi:

Stu glossariu di nomi per i britannichi include soprannomi è termini, cumpresi quelli affettuosi, neutri è disprezzativi per discrive u populu britannicu, è più specificamente l'inglese, u gallese, u scuzzese è u nordu di l'Irlanda. Parechji di questi termini ponu variare trà offensivi, disprezzativi, neutri è affettuosi secondu una cumbinazione cumplessa di tonu, espressione facciale, cuntestu, usu, parlante è storia passata cumuna.

Universi paralleli in finzione:

L'universu parallelu , cunnisciutu ancu cum'è universu alternativu , o realtà alternativa , hè un pianu ipoteticu di esistenza autocuntenente, coesistente cù u so propiu. A somma di tutti l'universi paralleli putenziali chì custituiscenu a realità hè spessu chjamata "multiversu".

Favi cubici bitruncati:

U favu cubicu bitruncatu hè una tessellazione chì riempie u spaziu in 3-spaziu euclidianu cumpostu da ottaedri truncati. Hà 4 ottaedri truncati intornu à ogni vertice. Essendu cumpostu interamente da ottaedri truncati, hè transitivu di cellule. Hè ancu di transitu di bordu, cù 2 esagoni è un quatratu per ogni bordu, è vertice-transitivu. Hè unu di i 28 favi uniformi.

Favi cubici:

U favu cubicu o a cellulazione cubica hè l'unica tessellazione curretta regulare di riempimentu di spaziu in u spaziu 3 euclidianu, cumpostu da cellule cubiche. Hà 4 cubi intornu à ogni arice, è 8 cubi intornu à ogni vertice. A so figura di vertice hè un ottaedru regulare. Hè una tessellazione self-duale cù u simbulu Schläfli {4,3,4}. John Horton Conway chjama stu favu una cubille .

Tetraedru:

In geometria, un tetraedru , cunnisciutu ancu cum'è piramide triangulare , hè un poliedru cumpostu da quattru facce triangulari, sei orli diritti è quattru anguli di vertici. U tetraedru hè u più simplice di tutti i poliedri convessi ordinarii è l'unicu chì hà menu di 5 facce.

Fascia Tetraèdrica-Oculedrica:

U favu tetraedru-octaedru , alveare cubicu alternatu hè una tessellazione quasiregulare di riempimentu di spaziu in u spaziu 3 euclidianu. Hè cumpostu di ottaedri regulari è tetraedri in alternanza in un raportu di 1: 2.

Favi uniformi cunvexi:

In geometria, un favu uniforme cunvessu hè una tessellazione uniforme chì riempie u spaziu euclidianu tridimensionale di cellule poliedriche uniformi cunvexe non sovrapposte.

Nido d'ape alternativo di piastrelle esagonali:

In geometria iperbolica tridimensionale, u favu di piastrelle esagonali alternate , h {6,3,3}, o , hè una tessellazione semirregulare cù tetraedru è cellule di teghje triangulare disposte in una figura di vertice di ottaedru. Hè chjamatu dopu a so custruzzione, cum'è una alterazione di un favu di teghje esagonali.

Nido d'ape alternatu ipercubicu:

In geometria, u favu di ipercubu alternatu hè una seria dimensionale infinita di favi, basatu annantu à u favu di ipercubu cù un'operazione d'alternanza. Hè datu un simbulu Schläfli h {4,3 ... 3,4} chì riprisenta a forma regulare cù a mità di i vertici rimossi è chì cuntenenu a simetria di u gruppu Coxeter per n ≥ 4. Una forma di simetria più bassa pò esse creatu eliminendu un altru specchiu nantu à un piccu di l'ordine-4.

Nido d'ape alternatu ipercubicu:

In geometria, u favu di ipercubu alternatu hè una seria dimensionale infinita di favi, basatu annantu à u favu di ipercubu cù un'operazione d'alternanza. Hè datu un simbulu Schläfli h {4,3 ... 3,4} chì riprisenta a forma regulare cù a mità di i vertici rimossi è chì cuntenenu a simetria di u gruppu Coxeter per n ≥ 4. Una forma di simetria più bassa pò esse creatu eliminendu un altru specchiu nantu à un piccu di l'ordine-4.

Piastrella ottagonale alternata:

In geometria, a piastrella tritetragonale o piastrella ottagonale alternata hè una piastrella uniforme di u pianu iperbolicu. Hà simboli Schläfli di {(4,3,3)} o h {8,3}.

Favi cubici:

U favu cubicu o a cellulazione cubica hè l'unica tessellazione curretta regulare di riempimentu di spaziu in u spaziu 3 euclidianu, cumpostu da cellule cubiche. Hà 4 cubi intornu à ogni arice, è 8 cubi intornu à ogni vertice. A so figura di vertice hè un ottaedru regulare. Hè una tessellazione self-duale cù u simbulu Schläfli {4,3,4}. John Horton Conway chjama stu favu una cubille .

Piastrella esagonale alternata à l'ordine-4:

In geometria, l' urdinamentu esagonale alternatu di l'ordine-4 hè una piastrellatura uniforme di u pianu iperbolicu. Hà u simbulu Schläfli di (3,4,4), h {6,4}, è hr {6,6}.

Order-4 nido d'ape esagonale di piastrelle:

In u campu di a geometria iperbolica, u favu di piastrelle esagonali ordine-4 nasce cum'è unu di i 11 favi paracompatti regulari in u spaziu iperbolicu 3-dimensionale. Hè paracumpattu perchè hà cellule cumposte da un numeru infinitu di facce. Ogni cella hè una piastrella esagonale chì i so vertici si trovanu nantu à una orosfera: un pianu pianu in u spaziu iperbolicu chì s'avvicina à un unicu puntu ideale à l'infinitu.

Order-5 favi cubbi:

U favu cubicu d'ordine-5 hè unu di i quattru tessuli cumpatti rigulari di riempimentu di spaziu in 3-spaziu iperbolicu. Cù u simbulu di Schläfli {4,3,5}, hà cinque cubi {4,3} intornu à ogni arice, è 20 cubi intornu à ogni vertice. Hè duale cù u favu dodecaedru di l'ordine-4.

Ordine-5 nido d'ape esagonale:

In u campu di a geometria iperbolica, u favu di piastrelle esagonale ordine-5 nasce cum'è unu di i 11 favi paracompatti regulari in u spaziu iperbolicu tridimensionale. Hè paracumpattu perchè hà cellule cumposte da un numeru infinitu di facce. Ogni cella hè custituita da una piastrella esagonale chì i so vertici si trovanu annantu à una orosfera, un pianu pianu in u spaziu iperbolicu chì s'avvicina à un unicu puntu ideale à l'infinitu.

Ordine-6 ​​favi cubici:

U favu cubicu d'ordine-6 hè una tessulazione paracompatta regulare di riempimentu di spaziu in 3-spaziu iperbolicu. Hè paracumpattu perchè hà figure di vertici cumposti da un numeru infinitu di facette, cù tutti i vertici cum'è punti ideali à l'infinitu. Cù u simbulu Schläfli {4,3,6}, u favi hà sei cubi ideali riuniti longu à ogni arice. A so figura di vertice hè una tegulatura triangulare infinita. U so duale hè u favu di piastrelle esagonali ordine-4.

Fabbricatu triangulare di favi:

U favu triangulare di piastrelle hè unu di i 11 tessuli paracompatti rigulari di riempimentu di spaziu in 3-spaziu iperbolicu. Hè chjamatu paracompattu perchè hà cellule infinite è figure di vertici, cù tutti i vertici cum'è punti ideali à l'infinitu. Hà u simbulu Schläfli {3,6,3}, essendu cumpostu di cellule di teghje triangulare. Ogni bordu di u favi hè circundatu da trè cellule, è ogni vertice hè ideale cù infinitamente parechje cellule chì si riuniscenu quì. A so figura di vertice hè una tegulatura esagonale.

Fasciata quadrata:

In a geometria di u spaziu iperbolicu 3, u favu di piastrelle quadrate hè unu di i 11 favi regulari paracompatti. Hè chjamatu paracompattu perchè hà cellule infinite, chì i so vertici esistenu nantu à l'horosfera è cunverghjenu in un puntu ideale unicu à l'infinitu. Datu da u simbulu di Schläfli {4,4,3}, hà trè piastrelle quadrate, {4,4}, intornu à ogni arice, è sei piastrelle quadrate intornu à ogni vertice, in una figura cubica di {4,3} vertice.

Favi uniformi cunvexi:

In geometria, un favu uniforme cunvessu hè una tessellazione uniforme chì riempie u spaziu euclidianu tridimensionale di cellule poliedriche uniformi cunvexe non sovrapposte.

Fasciata quadrata:

In a geometria di u spaziu iperbolicu 3, u favu di piastrelle quadrate hè unu di i 11 favi regulari paracompatti. Hè chjamatu paracompattu perchè hà cellule infinite, chì i so vertici esistenu nantu à l'horosfera è cunverghjenu in un puntu ideale unicu à l'infinitu. Datu da u simbulu di Schläfli {4,4,3}, hà trè piastrelle quadrate, {4,4}, intornu à ogni arice, è sei piastrelle quadrate intornu à ogni vertice, in una figura cubica di {4,3} vertice.

Favi à 16 cellule:

In a geometria euclidiana à quattru dimensioni, u favu di 16 cellule hè una di e trè tessellazioni rigulari di riempimentu di spaziu, raprisentate da u simbulu di Schläfli {3,3,4,3}, è custruita da un imballu 4-dimensionale di facette di 16 cellule , trè intornu à ogni faccia.

Favi à 16 cellule:

In a geometria euclidiana à quattru dimensioni, u favu di 16 cellule hè una di e trè tessellazioni rigulari di riempimentu di spaziu, raprisentate da u simbulu di Schläfli {3,3,4,3}, è custruita da un imballu 4-dimensionale di facette di 16 cellule , trè intornu à ogni faccia.

Scena (subcultura):

A subcultura di scena hè una subcultura di ghjuventù chì hè emersa durante u principiu di l'anni 2000. A subcultura hè diventata pupulare da l'adulescenti da a mità di l'anni 2000 à l'iniziu di l'anni 2010. I membri di a subcultura di scena sò chjamati zitelli di scena , trendies, o scenesters . A moda di a scena si compone di jeans magri, vestiti di culore luminosu, una acconciatura signatura custituita da capelli lisci è piatti cù lunghe frange chì coprenu u fronte, è tintura per capelli di culore luminosu. I generi musicali associati à a subcultura di scena includenu metalcore, crunkcore, deathcore, musica elettronica è pop punk. A subcultura di scena hà una sovrapposizione è hè stata cunfusa cù a subcultura emo.

Myriophyllum alterniflorum:

Myriophyllum alterniflorum , cunnisciutu cum'è acqua-milfoil alternate o alternateflower watermilfoil , hè una spezia di acqua-milfoil. Hè uriginariu di l'Europa, di l'Asia è di l'America di u Nordu, induve cresce in abitati acquatichi cum'è stagni è corsi d'acqua. In generale cresce longu più di un metru, cù u so fustu rivestitu di verticuli di foglie verde carnose spartite in parechji lobi stretti.

AlternateHistory.com:

AlternateHistory.com hè un foru web dedicatu à a discussione di a storia alternativa. U foru hè statu fundatu in settembre di u 2000 da Ian Montgomerie, un immigrante canadianu chì risiede in New York, cum'è un scumpartimentu da un gruppu di nutizie Usenet. Hè attualmente u più grande foru in lingua inglese dedicatu à u studiu è a discussione di a storia alternativa, cù circa 10.000 membri attivi è più di 400.000 discussioni.

Cornus alternifolia:

Cornus alternifolia hè una spezia di pianta in fiore in a famiglia di i cornuceri di cornu, uriginaria di l'est di l'America di u Nordu, da Terranova à punente finu à u sudu di u Manitoba è di u Minnesota, è à u sudu di u nordu di a Florida è di u Mississippi. Hè rara in u sudu di i Stati Uniti. Hè cumunemente cunnisciutu cum'è osier verde, cornuiu à foglia alternativa è cornu pagoda .

Alternativamente Deep:

Alternativamente Deep hè u quintu album di studiu di materiale originale da Roots Manuva. Hè stata liberata u 13 di marzu di u 2006 annantu à l'etichetta Big Dada.

AlternatiV:

AlternatiV hè un gruppu armenianu di rock alternativu, furmatu in u 2015 in Erevan, Armenia.

AlternatiV:

AlternatiV hè un gruppu armenianu di rock alternativu, furmatu in u 2015 in Erevan, Armenia.

Alternatiba:

Alternatiba pò riferisce à:

  • Alternatiba, un partitu puliticu indipendente urganizatu in u Paese Bascu Meridionale
  • Alternatiba, Village d'Alternative, un quadru per mubilizà a sucietà per affruntà e sfide di u cambiamentu climaticu urganizendu numerosi Villages of Alternatives chjamati Alternatiba
Alternatiba (partitu puliticu bascu):

Alternatiba hè un partitu puliticu sucialistu bascu. Fundata in u 2009, Alternatiba hè nata cum'è una tendenza critica in Izquierda Unida (IU) in u Paese Bascu chì s'oppone à una participazione à u guvernu bascu cù u PNV è Eusko Alkartasuna. In u 2009 sta tendenza s'hè alluntanata da IU è hà furmatu un partitu indipendente.

Alternatiba, Village d'Alternative:

Alternatiba hè un quadru per mubilizà a sucietà per affruntà e sfide di u cambiamentu climaticu. Numerosi eventi Alternatiba, chì furniscenu centinaie di alternative per sensibilizà e persone è stimulare cambiamenti di cumpurtamentu, sò stati o seranu urganizati in più di sessanta diverse città francesi è europee.

Alternatiba (partitu puliticu bascu):

Alternatiba hè un partitu puliticu sucialistu bascu. Fundata in u 2009, Alternatiba hè nata cum'è una tendenza critica in Izquierda Unida (IU) in u Paese Bascu chì s'oppone à una participazione à u guvernu bascu cù u PNV è Eusko Alkartasuna. In u 2009 sta tendenza s'hè alluntanata da IU è hà furmatu un partitu indipendente.

Alternatiba:

Alternatiba pò riferisce à:

  • Alternatiba, un partitu puliticu indipendente urganizatu in u Paese Bascu Meridionale
  • Alternatiba, Village d'Alternative, un quadru per mubilizà a sucietà per affruntà e sfide di u cambiamentu climaticu urganizendu numerosi Villages of Alternatives chjamati Alternatiba
Zeila:

Zeila , cunnisciuta ancu cum'è Zaila o Zayla , hè una cità portu storica in a regione occidentale di Awdal in Somaliland.

Alternatif Bank:

Alternatif Bank , prima cunnisciuta cum'è ABank , hè una banca turca cù sede in Istanbul.

Alternatif Bank:

Alternatif Bank , prima cunnisciuta cum'è ABank , hè una banca turca cù sede in Istanbul.

Alternatim:

Alternatim si riferisce à una tecnica di esecuzione musicale liturgica, soprattuttu in relazione à a Messa à l'Organu, ma ancu à l'Inni, Magnificat è Salve regina tradizionalmente incorporati in i Vespri è altre liturgie di a Chjesa cattolica. Una parte specifica di l'ordinariu di a Messa seria divisa in versetti . Ogni verset seria eseguitu antifonalmente da dui gruppi di cantanti, dendu origine à impostazioni polifoniche di a metà di u testu. Unu di sti gruppi pò ancu esse cunsistenti di un solista, un gruppu di strumenti, o organu. I versi parenti o dispari mancanti sò stati furniti da plainchant o, forse più comunemente, da improvvisazioni nantu à l'urganu. U verso hè diventatu un generu particularmente prevalente in a musica d'organu rinascimentale è barocca, à tempu italiana è iberica, è a maiò parte di a literatura urganistica classica francese si compone di versetti alternatim.

In alternanza:

L'alternanza pò riferisce à:

Bass alternativu:

In musica, u bassu alternativu hè una tecnica di spettaculu in parechji strumenti induve a bassa alterna trà duie note, u più spessu a radice è u quintu di una triade o accordu. U quintu perfettu hè spessu, ma micca sempre, sunatu sottu à a radica, trasposta in un'ottava creendu un quartu intervallu. L'alternanza trà a nota radicale è u quintu gradu scala sottu crea u sonu caratteristicu di u bassu alternativu.

Corrente alterna:

A Corrente Alternante ( AC ) hè una corrente elettrica chì inverte periodicamente a direzzione è cambia a so magnitudine in continuu cù u tempu in cuntrastu cù a corrente continua (DC) chì scorre solu in una direzzione. U currente alternativu hè a forma in cui l'energia elettrica hè consegnata à l'imprese è e residenze, è hè a forma di energia elettrica chì i consumatori usanu tipicamente quandu inseriscenu apparecchi di cucina, televisori, ventilatori è lampade elettriche in una presa murale. Una fonte cumuna di putenza DC hè una cellula di batteria in una torcia. L'abbreviazioni AC è DC sò spessu usate per significà simplicemente alternanti è diretti , cum'è quandu mudificanu a corrente o a tensione .

No comments:

Post a Comment

, ,