| Mardaites: I Mardaites o al-Jarajima , abitavanu e regioni di l'altipiani di i Monti Nur. I Mardaites eranu primi cristiani chì seguitavanu o Miaphysitism o Monothelitism. Si sà pocu nantu à a so etnia, ma si hè speculatu chì puderianu esse persi o armeni, eppuru altre fonti affirmanu ch'elli eranu nati da u Levante o forse ancu da a penisula araba. U so altru nome arabu, al-Jarājimah , suggerisce chì alcuni eranu nativi di a cità Jurjum in Cilicia; in ogni modu u nome esiste ancu in arabu è si traduce in "Malatu" o "Insane" cum'è u casu cù a parolla "Mareed", per via di u so stilu di lotta feroce è di vendicazioni contr'à l'attacchi. Più tardi, à a so insurrezione, sò stati schjavi è paisani scappati è anu dichjaratu chì avianu rivendicatu un territoriu da "a Cità Santa" à a "Muntagna Nera". | |
| Valutazione biugrafica: A valutazione biografica si riferisce à una disciplina di studii religiosi islamici in a terminologia hadith in a quale i narratori di hadith sò valutati. U so scopu hè di distingue i hadith autentici è affidabili da i hadith inaffidabili per stabilisce a credibilità di i narratori, aduprendu cunnosce storiche è religiose. ` Ilm ar-rijal hè sinonimu di ciò chì hè comunmente chjamatu al-jarḥ wa al-taʻdīl - a critica è l'accettazione dichjarata di narratori hadith. | ![]() |
| Al Jazeera: Al Jazeera hè un canale di notizie arabe internaziunale basatu in Doha, Qatar chì hè gestitu da u cunglomeratu media Al Jazeera Media Network. U canale hè un flagship di u conglomeratu media è dunque, hè l'unica offerta unica per portà u nome cum'è semplicemente "Al Jazeera" in a so marca. | |
| Aljazeera.com: Aljazeera.com hè l'indirizzu web principale per l'Al Jazeera English, Al Jazeera Balkans è l'ex siti Al Jazeera America. U nome di duminiu hè statu acquistatu da Al Jazeera Media Network in marzu di u 2011 da Aljazeera Publishing, una sucietà di media di Dubai chì pussedia a rivista separata Aljazeera, dopu à una longa disputa di nome di duminiu trà e duie entità. Al Jazeera English hà iniziatu à prumove aljazeera.com invece di aljazeera.net/english postu chì u nome di duminiu hè diventatu parte di Al Jazeera English. Hè ancu utilizatu è suddivisu cum'è homepage per i canali di Al Jazeera America è Al Jazeera Balkans. Al Jazeera Media Network hè ancu pruprietariu di l' Aljazeera.net originale per i so canali è e proprietà in lingua araba è Aljazeera.tr per e so pruprietà in lingua turca cumprese Al Jazeera Turk. | |
| Al Jazeera: Al Jazeera hè un canale di notizie arabe internaziunale basatu in Doha, Qatar chì hè gestitu da u cunglomeratu media Al Jazeera Media Network. U canale hè un flagship di u conglomeratu media è dunque, hè l'unica offerta unica per portà u nome cum'è semplicemente "Al Jazeera" in a so marca. | |
| Jihad: Jihad hè una parola araba chì significa letteralmente sforzà o luttà , soprattuttu cù un scopu lodevule. In un cuntestu islamicu, si pò riferisce à guasi ogni sforzu per fà chì a vita persunale è suciale si conformi à a guida di Diu, cume a lotta contr'à e proprie inclinazioni malefiche, u proselitismu, o i sforzi versu u miglioramentu morale di l' umma , ancu se hè assuciatu u più spessu à guerra. In a legge islamica classica, u termine si riferisce à a lotta armata contr'à i malfideli, mentre i studiosi islamici mudernisti generalmente equiparanu u jihad militare à a guerra difensiva. In i circondi Sufi è pietosi, a jihad spirituale è murale hè stata tradizionalmente enfatizata sottu u nome di jihad più grande . U termine hà guadagnatu una attenzione supplementaria in l'ultimi decennii attraversu u so usu da gruppi terroristi. | |
| Jihad: Jihad hè una parola araba chì significa letteralmente sforzà o luttà , soprattuttu cù un scopu lodevule. In un cuntestu islamicu, si pò riferisce à guasi ogni sforzu per fà chì a vita persunale è suciale si conformi à a guida di Diu, cume a lotta contr'à e proprie inclinazioni malefiche, u proselitismu, o i sforzi versu u miglioramentu morale di l' umma , ancu se hè assuciatu u più spessu à guerra. In a legge islamica classica, u termine si riferisce à a lotta armata contr'à i malfideli, mentre i studiosi islamici mudernisti generalmente equiparanu u jihad militare à a guerra difensiva. In i circondi Sufi è pietosi, a jihad spirituale è murale hè stata tradizionalmente enfatizata sottu u nome di jihad più grande . U termine hà guadagnatu una attenzione supplementaria in l'ultimi decennii attraversu u so usu da gruppi terroristi. | |
| Jihad: Jihad hè una parola araba chì significa letteralmente sforzà o luttà , soprattuttu cù un scopu lodevule. In un cuntestu islamicu, si pò riferisce à guasi ogni sforzu per fà chì a vita persunale è suciale si conformi à a guida di Diu, cume a lotta contr'à e proprie inclinazioni malefiche, u proselitismu, o i sforzi versu u miglioramentu morale di l' umma , ancu se hè assuciatu u più spessu à guerra. In a legge islamica classica, u termine si riferisce à a lotta armata contr'à i malfideli, mentre i studiosi islamici mudernisti generalmente equiparanu u jihad militare à a guerra difensiva. In i circondi Sufi è pietosi, a jihad spirituale è murale hè stata tradizionalmente enfatizata sottu u nome di jihad più grande . U termine hà guadagnatu una attenzione supplementaria in l'ultimi decennii attraversu u so usu da gruppi terroristi. | |
| Abd al-Karīm al-Jīlī: Abd al-Karīm al-Jīlī , o Abdul Karim Jili era un santu è misticu sufisticatu musulmanu chì hè natu in u 1365, in ciò chì hè l'Iraq mudernu, forse in u quartieru di Jil in Baghdad. Hè cunnisciutu in u misticisimu musulmanu cum'è l'autore di Universal Man . | |
| Al-Juwayni: Dhia 'ul-Dīn' Abd al-Malik ibn Yūsuf al-Juwaynī al-Shafi'ī era un giuristu persianu sunnita shafi'i è teologu mutakallim. U so nome hè cumunimenti abreviati cum'è Al-Juwayni ; hè ancu cumunemente chjamatu Imam al Haramayn , chì significa "maestru capimachja di e duie cità sacre", vale à dì Mecca è Medina. | |
| El Kef: El Kef , cunnisciutu ancu cum'è Le Kef , hè una cità di u norduveste di a Tunisia. Serve cum'è capitale di u guvernatu di Kef. | |
| Karamah: Karamah o Karama ponu riferisce à: | |
| Karamah: Karamah o Karama ponu riferisce à: | |
| Al-Karaji: Abū Bakr Muḥammad ibn al Ḥasan al-Karajī hè statu un matematicu è ingegnere persianu di u 10u seculu chì fiurì in Bagdad. Hè natu in Karaj, una cità vicinu à Teheran. E so trè opere principali sopravvissute sò matematiche: Al-Badi 'fi'l-hisab , Al-Fakhri fi'l-jabr wa'l-muqabala è Al-Kafi fi'l-hisab . | |
| Musa al-Kadhim: Musa ibn Ja'far al-Kadhim , ancu scrittu al-Kazim , è ancu cunnisciutu cum'è Abu al-Hasan , Abu Abd Allah o Abu Ibrahim , era u settimu Imam in Twelver Shia Islam dopu à u babbu Ja'far al-Sadiq. Hè cunsideratu da i sunniti cum'è un eruditu rinumatu, è era cuntempuraneu di i califi abbasidi Al-Mansur, Al-Hadi, Al-Mahdi è Harun al-Rashid. Hè statu incarceratu parechje volte; morendu infine in Baghdad in a prigiò di Sindi ibn Shahak. Ali al-Rida, l'ottesimu Imam, è Fatemah al-Ma'sumah eranu trà i so figlioli. | |
| Musa al-Kadhim: Musa ibn Ja'far al-Kadhim , ancu scrittu al-Kazim , è ancu cunnisciutu cum'è Abu al-Hasan , Abu Abd Allah o Abu Ibrahim , era u settimu Imam in Twelver Shia Islam dopu à u babbu Ja'far al-Sadiq. Hè cunsideratu da i sunniti cum'è un eruditu rinumatu, è era cuntempuraneu di i califi abbasidi Al-Mansur, Al-Hadi, Al-Mahdi è Harun al-Rashid. Hè statu incarceratu parechje volte; morendu infine in Baghdad in a prigiò di Sindi ibn Shahak. Ali al-Rida, l'ottesimu Imam, è Fatemah al-Ma'sumah eranu trà i so figlioli. | |
| Musa al-Kadhim: Musa ibn Ja'far al-Kadhim , ancu scrittu al-Kazim , è ancu cunnisciutu cum'è Abu al-Hasan , Abu Abd Allah o Abu Ibrahim , era u settimu Imam in Twelver Shia Islam dopu à u babbu Ja'far al-Sadiq. Hè cunsideratu da i sunniti cum'è un eruditu rinumatu, è era cuntempuraneu di i califi abbasidi Al-Mansur, Al-Hadi, Al-Mahdi è Harun al-Rashid. Hè statu incarceratu parechje volte; morendu infine in Baghdad in a prigiò di Sindi ibn Shahak. Ali al-Rida, l'ottesimu Imam, è Fatemah al-Ma'sumah eranu trà i so figlioli. | |
| Strada E 44 (Emirati Arabi Uniti): E 44 hè una di e strade principali di l'Emirati Arabi Uniti (EAU). A strada cullega a cità di Dubai cù a cità di Hatta. In Dubai, a cità hè chjamata ancu Al Khail Road , Ras al Khor Road è Al Aweer Road Dubai-Hatta Highway . E 44 cullega ancu i EAU cù Oman. | |
| Al-khalal, Mawiyah: Al-khalal hè un paese di u Governatoratu di Taiz, in u Yemen, chì appartene amministrativamente à u distrettu di Mawiyah. Hà una populazione di 665 persone, secondu e statistiche in u 2004. | |
| Khaleej: Al-Khaleej hè una parolla araba chì significa "golfu". | |
| Casa di Khalifa: A Casa di Khalifa hè a famiglia dirigente di u Regnu di Bahrain. L'Al Khalifas prufessanu l'Islam sunnita è appartenenu à a tribù Utub chì hà migratu da l'Arabia Centrale à u Kuwait, dopu hà guvernatu tuttu u Qatar più specificamente Al Zubarah ch'elli anu custruitu è guvernatu prima di stallassi in Bahrain à u principiu di u XVII seculu. A tribù Utub face parte di a più grande confederazione tribale Anizah. L'attuale capu di famiglia hè Hamad bin Isa Al Khalifa, diventatu l'emiru di Bahrain in u 1999 è pruclamatu rè di Bahrain in u 2002, diventendu infatti un monarca custituziunale. | |
| Kharaj: Kharāj hè un tipu d'imposta islamica individuale nantu à i terreni agriculi è i so prudutti sviluppati sottu a lege islamica. | |
| Al-Khasawneh: Al-Khasawneh o Khasawneh , hè un famosu clan musulmanu arabu chì discende da a famiglia nobile di l'imam Ja'far al-Sadiq è l'imam Husayn ibn Ali. | |
| Khiam: Khiam hè una grande cità in u guvernatu di Nabatieh in u Sud di u Libanu. | |
| Fundazione Al-Khidmat: A Fundazione Al-Khidmat (اﻟﺧدﻣﺖ) hè una urganizazione non lucrativa è non governativa chì furnisce servizii umanitarii in tuttu u Pakistan. Hè registratu cù u Guvernu di u Pakistan cum'è una organisazione non governativa (ONG) in virtù di a Societies Act XXI di 1860. | |
| Fundazione Al-Khidmat: A Fundazione Al-Khidmat (اﻟﺧدﻣﺖ) hè una urganizazione non lucrativa è non governativa chì furnisce servizii umanitarii in tuttu u Pakistan. Hè registratu cù u Guvernu di u Pakistan cum'è una organisazione non governativa (ONG) in virtù di a Societies Act XXI di 1860. | |
| Fundazione Al-Khidmat: A Fundazione Al-Khidmat (اﻟﺧدﻣﺖ) hè una urganizazione non lucrativa è non governativa chì furnisce servizii umanitarii in tuttu u Pakistan. Hè registratu cù u Guvernu di u Pakistan cum'è una organisazione non governativa (ONG) in virtù di a Societies Act XXI di 1860. | |
| Fundazione Al-Khidmat: A Fundazione Al-Khidmat (اﻟﺧدﻣﺖ) hè una urganizazione non lucrativa è non governativa chì furnisce servizii umanitarii in tuttu u Pakistan. Hè registratu cù u Guvernu di u Pakistan cum'è una organisazione non governativa (ONG) in virtù di a Societies Act XXI di 1860. | |
| Al-Khor SC: Al-Khor Sports Club hè un club sportiu prufessiunale di Qatari basatu in Al Khor, chì presenta squadre in parechji sporti cumpresi football, futsal, basketball, volleyball, handball, atletica, ping-pong è nuoto. Hè più cunnisciutu per a so squadra di football chì compete in a Qatar Stars League. Ghjoca i so ghjochi in casa à u stadiu Al Khor. | ![]() |
| Muhammad ibn Musa al-Khwarizmi: Muḥammad ibn Mūsā al-Khwārizmī , arabizatu cum'è al-Khwarizmi è anzianu latinizatu cum'è Algorithmi , era un polimata persianu chì hà pruduttu opere assai influenti in matematica, astronomia è geografia. Versu l'annu 820 CE hè statu numinatu astronomu è capu di a biblioteca di a Casa di a Sapienza in Bagdad. | |
| Muhammad ibn Musa al-Khwarizmi: Muḥammad ibn Mūsā al-Khwārizmī , arabizatu cum'è al-Khwarizmi è anzianu latinizatu cum'è Algorithmi , era un polimata persianu chì hà pruduttu opere assai influenti in matematica, astronomia è geografia. Versu l'annu 820 CE hè statu numinatu astronomu è capu di a biblioteca di a Casa di a Sapienza in Bagdad. | |
| Muhammad ibn Musa al-Khwarizmi: Muḥammad ibn Mūsā al-Khwārizmī , arabizatu cum'è al-Khwarizmi è anzianu latinizatu cum'è Algorithmi , era un polimata persianu chì hà pruduttu opere assai influenti in matematica, astronomia è geografia. Versu l'annu 820 CE hè statu numinatu astronomu è capu di a biblioteca di a Casa di a Sapienza in Bagdad. | |
| Alki: Alki (ælkaɪ) hè una parolla Chinook chì significa da e per , u mottu statale non ufficiale di Washington. | |
| Kitab: Kitab , ancu trascrittu kitaab , hè a parola araba, urdu è hindi per "un libru". Si pò riferisce à: | |
| U Libru Compendiu nantu à u Calculu per Cumplimentu è Bilanciamentu: U Compendious Book on Calculation by Completion and Balancing , cunnisciutu ancu cum'è Al-Jabr (ٱلْجَبْر), hè un trattatu matematicu arabu annantu à l'algebra scrittu da u Polimaticu Muḥammad ibn Mūsā al-Khwārizmī intornu à u 820 CE mentre era in a capitale abbasida di Baghdad, l'Iraq mudernu. Al-Jabr era un travagliu di primura in a storia di a matematica, stabilendu l'algebra cum'è una disciplina indipendente, è cù u termine "algebra" stessu derivatu da Al-Jabr . | |
| Distrettu di Koura: U Distrettu di Koura hè un distrettu in u Guvernatoriu Nordu, in Libanu. | |
| Distrettu di Kufra: Kufra o Kofra , ancu scrittu Cufra in talianu, hè u più grande distrittu di Libia. A so capitale hè Al Jawf, una di l'oasi in u bacinu di Kufra. Ci hè una raffineria di petroliu assai grande vicinu à a capitale. À a fine di u 15u seculu, Leo Africanus hà riferitu un'oasi in u paese di u Berdoa , visitatu da una caravana chì venia da Awjila. Hè pussibule chì st'oasi fussi identica à l'alasi Al Jawf o à l'oasi Taiserbo, è nant'à e prime carte muderne, a regione Al Kufra era spessu etichettata cum'è Berdoa basatu annantu à stu raportu. | |
| Arabu di u Golfu: L'Arabu di u Golfu hè una varietà di a lingua araba parlata in l'Arabia Orientale intornu à e coste di u Golfu Persicu in Kuwait, Bahrain, Qatar, l'Emirati Arabi Uniti, è ancu in parte di l'Arabia Saudita orientale, u sudu di l'Iraq, è da alcuni Arabi Irani è Umanu sittintriunali. | |
| Al-Lat: Al-Lat , ancu scrittu Allat , Allatu è Alilat , hè una dea araba pre-islamica venerata sottu diverse associazioni in tutta a penisula, cumprese a Mecca induve hè stata venerata accantu à Manat è al-'Uzza cum'è una di e figliole di Allah. A parolla Allat o Elat hè stata aduprata per riferisce à diverse dee in l'anticu Vicinu Oriente, cumprese a dea Asherah-Athirat. | |
| Al Libi: Al Liby , o variazioni, hè un cugnome, alias o nom-de-guerre adupratu da parechji individui di Libia. E variazioni includenu al Libi , al-Libi , al-Liby è al-Libby . E persone cù u nome includenu:
| |
| Alopen: Alopen ; dinò "Aleben", "Aluoben", "Olopen", "Olopan", o "Olopuen") hè u primu missiunariu cristianu arregistratu chì hè ghjuntu in Cina, durante a dinastia Tang. Era un missiunariu di a Chjesa di l'Oriente, è probabilmente un parlante sirianu di l'Imperu Sasanianu o di a Siria bizantina. Hè cunnisciutu solu da a Stela Nestoriana, chì descrive u so arrivu in a capitale Tang di Chang'an in u 635 è a so accettazione da l'imperatore Taizong di Tang. U so hè u primu nome cunnisciutu chì pò esse ligatu à a storia di a Chjesa di l'Oriente in Cina. | |
| Lohoof: Lohoof hè un libru di Sayyed Ibn Tawus, ghjuristu, teologu è storicu sciita. Hè una specie di Maqtal al-Husayn, chì narra a Battaglia di Karbala, a morte di Husayn ibn Ali, è l'eventi successivi. | ![]() |
| Club Al-Ittihad (Tripoli): Al-Ittihad Sport, Cultural & Social Club famosamente cunnisciutu cum'è Al-Ittihad Tripoli , o semplicemente Teha hè a squadra più riesciuta in a storia di a Libia. Al Ittihad hè un club di football libicu basatu in Bab Ben Gashier, Tripoli, Libia. Anu vintu a Premier League libica 16 volte, a Cup Libia 7 volte è a SuperCup Libiana 10 volte. | |
| Arabu: L'arabu hè una lingua semitica chì hè nata per a prima volta in u 1u à u 4u seculu CE. Hè oramai a lingua franca di u mondu arabu. Hè chjamatu dopu à l'Arabi, un termine inizialmente adupratu per discrive e persone chì campanu in a zona delimitata da Mesopotamia à livante è e muntagne Anti-Libanu à l'ovest, in l'Arabia di u Norduveste è in a Peninsula di u Sinai. L'ISO assigna codici linguistichi à trenta varietà di arabu, cumprese a so forma standard, l'Arabu Standard Modernu, ancu chjamatu Arabu Literariu, chì hè mudernizatu l'Arabu Classicu. Sta distinzione esiste principalmente trà i linguisti occidentali; Parlanti arabi stessi generalmente ùn distinguenu micca l'arabu standard mudernu è l'arabu classicu, ma si riferiscenu piuttostu à i dui cum'è al-ʿarabiyyatu l-fuṣḥā o semplicemente al-fuṣḥā (اَلْفُصْحَىٰ). L'arabu standard mudernu hè una lingua ufficiale di 26 stati è 1 territoriu disputatu, u terzu u più dopu l'inglese è u francese. | |
| Àrabu Standard Modernu: L'arabu standard mudernu ( MSA ), o arabu scrittu mudernu , hè un termine adupratu soprattuttu da i linguisti occidentali per riferisce si à a varietà di l'arabu letterariu standardizatu chì si hè sviluppatu in u mondu arabu à a fine di u 19u è à l'iniziu di u 20u seculu. Hè a lingua aduprata in l'accademia, i media stampati è di massa, u dirittu è a legislazione, ancu s'ellu ùn hè generalmente parlata cum'è lingua materna, simile à u latinu classicu o u registru literariu di u francese. MSA hè una lingua standard pluricentrica insegnata in u mondu arabu in educazione formale. Differisce significativamente da parechje varietà vernaculare di l'Arabu chì sò comunemente parlate cum'è lingue materne in a zona; quessi sò solu parzialmente mutuamente intelligibili sia cù MSA sia trà di elli secondu a so vicinanza in u continuum dialettu arabu. | |
| Àrabu Standard Modernu: L'arabu standard mudernu ( MSA ), o arabu scrittu mudernu , hè un termine adupratu soprattuttu da i linguisti occidentali per riferisce si à a varietà di l'arabu letterariu standardizatu chì si hè sviluppatu in u mondu arabu à a fine di u 19u è à l'iniziu di u 20u seculu. Hè a lingua aduprata in l'accademia, i media stampati è di massa, u dirittu è a legislazione, ancu s'ellu ùn hè generalmente parlata cum'è lingua materna, simile à u latinu classicu o u registru literariu di u francese. MSA hè una lingua standard pluricentrica insegnata in u mondu arabu in educazione formale. Differisce significativamente da parechje varietà vernaculare di l'Arabu chì sò comunemente parlate cum'è lingue materne in a zona; quessi sò solu parzialmente mutuamente intelligibili sia cù MSA sia trà di elli secondu a so vicinanza in u continuum dialettu arabu. | |
| Arabu Egizianu: L'arabu egizianu , cunnisciutu lucalmente cum'è Egizianu Colloquiale , o simpliciamente Masri (مَصرى), hè u dialettu vernaculare arabu parlatu d'Egittu. | |
| Arabu: L'arabu hè una lingua semitica chì hè nata per a prima volta in u 1u à u 4u seculu CE. Hè oramai a lingua franca di u mondu arabu. Hè chjamatu dopu à l'Arabi, un termine inizialmente adupratu per discrive e persone chì campanu in a zona delimitata da Mesopotamia à livante è e muntagne Anti-Libanu à l'ovest, in l'Arabia di u Norduveste è in a Peninsula di u Sinai. L'ISO assigna codici linguistichi à trenta varietà di arabu, cumprese a so forma standard, l'Arabu Standard Modernu, ancu chjamatu Arabu Literariu, chì hè mudernizatu l'Arabu Classicu. Sta distinzione esiste principalmente trà i linguisti occidentali; Parlanti arabi stessi generalmente ùn distinguenu micca l'arabu standard mudernu è l'arabu classicu, ma si riferiscenu piuttostu à i dui cum'è al-ʿarabiyyatu l-fuṣḥā o semplicemente al-fuṣḥā (اَلْفُصْحَىٰ). L'arabu standard mudernu hè una lingua ufficiale di 26 stati è 1 territoriu disputatu, u terzu u più dopu l'inglese è u francese. | |
| Àrabu Standard Modernu: L'arabu standard mudernu ( MSA ), o arabu scrittu mudernu , hè un termine adupratu soprattuttu da i linguisti occidentali per riferisce si à a varietà di l'arabu letterariu standardizatu chì si hè sviluppatu in u mondu arabu à a fine di u 19u è à l'iniziu di u 20u seculu. Hè a lingua aduprata in l'accademia, i media stampati è di massa, u dirittu è a legislazione, ancu s'ellu ùn hè generalmente parlata cum'è lingua materna, simile à u latinu classicu o u registru literariu di u francese. MSA hè una lingua standard pluricentrica insegnata in u mondu arabu in educazione formale. Differisce significativamente da parechje varietà vernaculare di l'Arabu chì sò comunemente parlate cum'è lingue materne in a zona; quessi sò solu parzialmente mutuamente intelligibili sia cù MSA sia trà di elli secondu a so vicinanza in u continuum dialettu arabu. | |
| Àrabu Standard Modernu: L'arabu standard mudernu ( MSA ), o arabu scrittu mudernu , hè un termine adupratu soprattuttu da i linguisti occidentali per riferisce si à a varietà di l'arabu letterariu standardizatu chì si hè sviluppatu in u mondu arabu à a fine di u 19u è à l'iniziu di u 20u seculu. Hè a lingua aduprata in l'accademia, i media stampati è di massa, u dirittu è a legislazione, ancu s'ellu ùn hè generalmente parlata cum'è lingua materna, simile à u latinu classicu o u registru literariu di u francese. MSA hè una lingua standard pluricentrica insegnata in u mondu arabu in educazione formale. Differisce significativamente da parechje varietà vernaculare di l'Arabu chì sò comunemente parlate cum'è lingue materne in a zona; quessi sò solu parzialmente mutuamente intelligibili sia cù MSA sia trà di elli secondu a so vicinanza in u continuum dialettu arabu. | |
| Àrabu Standard Modernu: L'arabu standard mudernu ( MSA ), o arabu scrittu mudernu , hè un termine adupratu soprattuttu da i linguisti occidentali per riferisce si à a varietà di l'arabu letterariu standardizatu chì si hè sviluppatu in u mondu arabu à a fine di u 19u è à l'iniziu di u 20u seculu. Hè a lingua aduprata in l'accademia, i media stampati è di massa, u dirittu è a legislazione, ancu s'ellu ùn hè generalmente parlata cum'è lingua materna, simile à u latinu classicu o u registru literariu di u francese. MSA hè una lingua standard pluricentrica insegnata in u mondu arabu in educazione formale. Differisce significativamente da parechje varietà vernaculare di l'Arabu chì sò comunemente parlate cum'è lingue materne in a zona; quessi sò solu parzialmente mutuamente intelligibili sia cù MSA sia trà di elli secondu a so vicinanza in u continuum dialettu arabu. | |
| Al-Lat: Al-Lat , ancu scrittu Allat , Allatu è Alilat , hè una dea araba pre-islamica venerata sottu diverse associazioni in tutta a penisula, cumprese a Mecca induve hè stata venerata accantu à Manat è al-'Uzza cum'è una di e figliole di Allah. A parolla Allat o Elat hè stata aduprata per riferisce à diverse dee in l'anticu Vicinu Oriente, cumprese a dea Asherah-Athirat. | |
| Al-Ma'idah: Al-Ma'idah hè u quintu capitulu (sūrah) di u Quran, cù 120 versi (āyāt). In quantu à u tempu è u fondu cuntestuale di a revelazione, hè una "sura Medinan", chì significa chì si crede chì hè statu revelatu in Medina, invece di a Mecca. | ![]() |
| Al-Ma'idah: Al-Ma'idah hè u quintu capitulu (sūrah) di u Quran, cù 120 versi (āyāt). In quantu à u tempu è u fondu cuntestuale di a revelazione, hè una "sura Medinan", chì significa chì si crede chì hè statu revelatu in Medina, invece di a Mecca. | ![]() |
| Ctesifone: Ctesifone era una cità antica, situata nantu à a riva orientale di u Tigris, è à circa 35 chilometri (22 miglia) à sudeste di l'attuale Bagdad. Ctesifone hà servitu da capitale reale di l'imperu iranianu in l'epica partiana è sasaniana per più di ottucentu anni. Ctesifone era a capitale invernale di l'Imperu Sasanianu finu à a cunquista musulmana di a Persia in u 651 d.C. | |
| Centru Culturale Al-Madinah: Al-Madinah Cultural Center hè un'organizazione studentesca senza scopo di lucro à l'Università di Minnesota chì hà per scopu di creà una migliore comprensione è apprezzamentu per a diversa cultura di l'Islam attraversu attività educative, sociali è cumunitarie à l'Università di Minnesota è per preparà futuri dirigenti da a so cumunità di campus. U Centru Culturale Al-Madinah hè situatu in Coffman Memorial Union nantu à a riva orientale di u campus di Twin Cities. | |
| Al-Ma'idah: Al-Ma'idah hè u quintu capitulu (sūrah) di u Quran, cù 120 versi (āyāt). In quantu à u tempu è u fondu cuntestuale di a revelazione, hè una "sura Medinan", chì significa chì si crede chì hè statu revelatu in Medina, invece di a Mecca. | ![]() |
| Biografia prufetica: As-Seerah an-Nabawiyyah , comunemente accurtatu à Sīra , è traduttu cum'è biografia prufetica , sò e biografie musulmane tradiziunali di Maomettu da e quali, in più di u Coranu è di i Hadith di fiducia, a maiò parte di l'infurmazioni storiche nantu à a so vita è u primu periodu di l'Islam sò derivatu. | ![]() |
| Almah (ballerina egiziana): Almah o Almeh era u nome di una classa di cortigiane o animatrici femine in Egittu, donne educate à cantà è recità puesia classica è à discursà cun intelligenza, cunnesse à i cantadori di schiavi qayna . u cantu è a puesia, prisenti à e feste è intrattenimenti, è ingagiatu cum'è dolu à i funerali. | |
| I Dupes: The Dupes hè un film drammaticu sirianu di u 1973 direttu da Tewfik Saleh è cù Mohamed Kheir-Halouani, Abderrahman Alrahy, Bassan Lotfi, Saleh Kholoki è Thanaa Debsi. Basatu nantu à u rumanzu di 1963 di Ghassan Kanafani, "Men in the Sun", u filmu riprisenta a vita di trè rifuggiati palestinesi dopu l'esodu palestinu di u 1948 seguitendu trè generazioni d'omi chì si sò fatti strada da Palestina in Iraq cù a speranza di ghjunghje in Kuwait per perseguite i so sogni di libertà è di prosperità. I Dupes anu ricevutu critiche assai positive da a critica è anu vintu parechji premii lucale è internaziunale. Hè statu participatu à u 8u Festival Internaziunale di u Film di Mosca, induve hè statu numinatu per u Premiu d'Oru, è u Festival di Film di Cartagine di u 1972, induve hà vintu u Tanit d'Or. | |
| Malik: Malik , Melik , Malka , Malek , Malick , o Melekh hè u termine semiticu chì si traduce in "rè", arregistratu in semiticu orientale è in arabu, è cum'è mlk in semiticu norduvestu durante l'età di u bronzu tardu. | |
| Saladinu: Al-Nasir Salah al-Din Yusuf ibn Ayyub , più cunnisciutu solu cum'è Salah ad-Din o Saladin (;), era un Kurd musulmanu sunnita è u primu sultanu d'Egittu è di Siria è fundatore di a dinastia Ayyubid. Saladinu hà guidatu a campagna militare musulmana contr'à i stati crociati in u Levante. À u culmu di u so putere, u so sultanatu si stendia in Egittu, Siria, Jazira, Hejaz, Yemen, parti di l'Africa di u Nordu occidentale è Nubia. | |
| Al-Ma'mun: Abu al-Abbas Abdallah ibn Harun al-Rashid , più cunnisciutu da u so nome regnante al-Ma'mun , era u settimu califfu abbaside, chì regnò da l'813 finu à a so morte in u 833. Hà succedutu à u so fratellu al-Amin dopu guerra civile, durante a quale a cuesione di u califfatu abbasidu hè stata indebulita da e ribellioni è da l'ascesa di forti omi lucali; gran parte di u so regnu domesticu hè statu cunsumatu in campagne di pacificazione. Ben educatu è cun un interessu considerableu per a borsa di studio, al-Ma'mun hà prumuvutu u Muvimentu di Traduzzione, a fioritura di l'apprendimentu è di e scienze in Baghdad, è a publicazione di u libru di al-Khwarizmi avà cunnisciutu cum'è "Algebra". Hè cunnisciutu ancu per sustene a duttrina di u mu'tazilisimu è per imprigiunà l'imam Ahmad ibn Hanbal, l'ascesa di a persecuzione religiosa ( mihna ), è per a ripresa di a guerra à grande scala cù l'Imperu Bizantinu. | |
| Mangala (ghjocu): Mangala hè un ghjocu mancala turcu tradiziunale. Hè strettamente ligata à i ghjochi mancala Iraqi Halusa, Palestinian Al-manqala, è Balticu Tedesco Bohnenspiel. Ci hè ancu un altru ghjocu chjamatu Mangala ghjucatu da i Beduini in Egittu è in Sudan, ma hà regule assai diverse. | |
| Al-Mansi: Al-Mansi era un paese palestinese in u subdistrittu di Haifa. Hè stata occupata u 12 aprile 1948 da e truppe israeliane durante a battaglia di Mishmar HaEmek. | |
| Al-Masry Al-Youm: Al-Masry Al-Youm hè un ghjurnale privatu egizianu chì hè statu publicatu per a prima volta in ghjugnu 2004. Hè publicatu in arabu cum'è u so situ web, almasryalyoum.com . Una versione inglese di u situ hè stata introdutta in u 2009 cum'è Al-masry Al-youm Edizione Inglese , chì dopu hà evolutu in Egittu Indipendente . Si prova à esse una urganizazione di nutizie multimediale à serviziu cumpletu per l'Egittu. | |
| Destiny (film di 1997): Destiny hè un filmu di dramma storicu francese-egizianu di u 1997 direttu da Youssef Chahine. Hè statu esaminatu fora di cuncurrenza à u Festival di Film di Cannes di u 1997. U film hè statu sceltu cum'è entrata egiziana per u Miglior Film di Lingua Straniera à i 70th Academy Awards, ma ùn hè statu accettatu cum'è candidatu. | |
| Al-Mawrid: Al-Mawrid hè un istitutu di ricerca islamica in Lahore, Pakistan fundatu in u 1983 è poi ristabilitu in u 1991. | |
| Al-Mawrid: Al-Mawrid hè un istitutu di ricerca islamica in Lahore, Pakistan fundatu in u 1983 è poi ristabilitu in u 1991. | |
| Mazalim: Al-maẓālim eranu un'antica istituzione pre-islamica chì hè stata aduttata da l'Abbasidi in l'ottava seculu d.C. U scopu principale di i tribunali mazalimi era di dà riparazione à a ghjente urdinaria. Mazalim , o a corte di u sultanu, era distinta da a shurṭa , tribunali di pulizza . | |
| Al-Mi'raj: Al-Mi'raj o Almiraj hè una bestia mitica chì dice chì vive in una misteriosa isula chjamata Jazirah al-Tennyn in i cunfini di l'Oceanu Indianu. Piglia a forma di cunigliulu cù una corna cum'è unicornu, o corne. Sicondu a legenda, a bestia era un rigalu datu à Alessandru Magnu da l'abitanti di l'isula dopu avè tombu un grande drago chì avia manghjatu u bestiame di a ghjente di quì. Hè citatu in Zakariya Ibn Muhammad Al-Qazwini's Marvels of Things Created and Miraculous Aspects of Things Existing . | |
| Mostri in Dungeons & Dragons: Mostri in u Dungeons & Dragons fantasy game role-playing game sò generalmente l'antagonisti chì i ghjucatori devenu luttà è scunfighjà per prugressà in u ghjocu. Dapoi a prima edizione di u ghjocu in u 1974, un bestiariu hè statu inclusu longu à altri manuali di ghjocu, primu chjamatu Monsters & Treasure è avà cumunemente chjamatu u Manual Monster . Descrittu cum'è una parte "essenziale" di Dungeons & Dragons , i mostri di u ghjocu sò diventati notevuli per se stessi, influenzendu campi cum'è i videogiochi è a finzione, è ancu a cultura pupulare. | |
| Mostri in Dungeons & Dragons: Mostri in u Dungeons & Dragons fantasy game role-playing game sò generalmente l'antagonisti chì i ghjucatori devenu luttà è scunfighjà per prugressà in u ghjocu. Dapoi a prima edizione di u ghjocu in u 1974, un bestiariu hè statu inclusu longu à altri manuali di ghjocu, primu chjamatu Monsters & Treasure è avà cumunemente chjamatu u Manual Monster . Descrittu cum'è una parte "essenziale" di Dungeons & Dragons , i mostri di u ghjocu sò diventati notevuli per se stessi, influenzendu campi cum'è i videogiochi è a finzione, è ancu a cultura pupulare. | |
| Accademia Al-Minhaal: L'Accademia Al-Minhaal hè una scola islamica situata in South Plainfield, New Jersey, serve studienti in pre -scuola materna finu à a dodicesima scola. L'Accademia Al-Minhaal hà ancu un masjid à tempu pienu. | |
| Al-Mi'raj: Al-Mi'raj o Almiraj hè una bestia mitica chì dice chì vive in una misteriosa isula chjamata Jazirah al-Tennyn in i cunfini di l'Oceanu Indianu. Piglia a forma di cunigliulu cù una corna cum'è unicornu, o corne. Sicondu a legenda, a bestia era un rigalu datu à Alessandru Magnu da l'abitanti di l'isula dopu avè tombu un grande drago chì avia manghjatu u bestiame di a ghjente di quì. Hè citatu in Zakariya Ibn Muhammad Al-Qazwini's Marvels of Things Created and Miraculous Aspects of Things Existing . | |
| Tafsir al-Mizan: Al-Mizan fi Tafsir al-Qur'an , più comunemente cunnisciutu cum'è Tafsir al-Mizan o simpliciamente Al-Mizan (الميزان), hè un tafsir scrittu da u sculare è filosofu musulmanu sciita Allamah Sayyid Muhammad Husayn Tabataba'i (1892-1981 ). | |
| Mizmar: Mizmar pò riferisce à
| |
| Guerra in Terra d'Egittu: Guerra in u Paese d'Egittu o U Cittadinu Egizianu hè un film drammaticu egizianu di u 1991 direttu da Salah Abu Seif, basatu annantu à u rumanzu omonimu di u 1978 di Yusuf al-Qa'id. Hè statu intrutu in u 17u Festival Internaziunale di Film di Mosca. | |
| Mohammed al-Mokhtar Soussi: Mohammed al-Mokhtar Soussi era un eruditu, puliticu è scrittore marocchinu amazigh chì hà avutu un rolu impurtante in l'anni prima di l'indipendenza di u Maroccu in u 1956. Natu in u paese d'Illigh, era un soufi è un espertu di a storia di a regione di Sous è u fundatore di una scola in Marrakesh. Da u 1956 à u 1963 hè statu ministru di l'affari religiosi è membru di u Cunsigliu di a Corona in u guvernu di Mohammed V. | ![]() |
| Distrettu di Kutch: U distrettu di Kutch hè un distrettu di u statu Gujarat in l'Ovest di l'India, cù a so sede centrale (capitale) in Bhuj. Coprendu una superficie di 45 674 km², hè u più grande distrettu di l'India. A pupulazione di Kutch hè di circa 2.092.371. Hà 10 Talukas, 939 paesi è 6 Comune. U distrittu di Kutch abita i Kutchi chì parlanu a lingua Kutchi. | |
| Al-Monitor: Al-Monitor hè un situ di nutizie lanciatu in ferraghju 2012 da l'imprenditore arabu americanu Jamal Daniel è basatu in Washington, DC, Stati Uniti. Al-Monitor furnisce raporti è analisi da e circa u Mediu Oriente. | |
| Al-Moyassar: al-Moyassar hè una zona archeologica in a pruvincia di Sharqiyah, Oman induve i resti di tutti i periodi pre-islamici sò ghjunti à a luce. A definizione geografica hè cambiata in l'ultimi anni per questa zona irregulare chì misura circa 2 x 5 km. Si trova direttamente à punente di l'oasi Samad. | |
| Mu'allaqat: U Muʻallaqāt hè un gruppu di setti longhi puemi arabi. U nome significa L'Odi Sospesi o I Poemi Appesi , a spiegazione tradiziunale hè chì ste puesie sò state appese à a Kaaba di a Mecca, mentre chì i sapienti anu suggeritu ancu chì l'impiccatura sia figurativa, cum'è se i puemi "appendinu" in a mente di u lettore. | |
| Strada Muizz: Al-Muizz li-Din Allah al-Fatimi Street , o strada al-Muizz in breve, hè una grande strada nordu-sudu in a cità murata di u storicu Cairo, in Egittu. Hè una di e strade più antiche di u Cairo, chì data di a fundazione di a cità da a dinastia Fatimida in u X seculu, sottu u so quartu califfu, Al-Mu'izz li-Din Allah. Storicamente, era l'arteria più impurtante di a cità è era spessu chjamata Qasaba . Hè custituitu l'assi principale di e zone ecunomiche di a cità induve i so souqs (mercati) eranu cuncentrati. U prestigiu di a strada hà ancu attiratu a custruzzione di parechji munimenti religiosi è caritatevuli munumintali incaricati da i guvirnanti è l'elite d'Egittu, chì ne facenu un densu magazinu d'architettura islamica storica in u Cairo. Questu hè particularmente evidenti in l'area di Bayn al-Qasrayn, chì hè allineata cù alcuni di i più impurtanti monumenti di u Cairo islamicu. | |
| Al-Mulk: al-Mulk hè u 67imu capitulu (surà) di u Quran, cumpostu da 30 versi. A surata sottulinea chì nisun individuu pò impone a so vuluntà à un altru; pò guidà solu è dà un esempiu (67:26). | ![]() |
| A Notte di Contà l'Anni: A notte di cuntà l'anni , esciuta ancu in arabu cum'è A Mummia , hè un filmu egizianu di u 1969 è u solu filmu direttu da Shadi Abdel Salam. U film hè statu sceltu cum'è entrata egiziana per u Miglior Film in Lingua Straniera à i 43rd Academy Awards, ma ùn hè statu accettatu cum'è candidatu. | |
| Al Muqbali: Al Muqbali hè una di e tribù arabe in a penisula araba. Hè cunnisciutu per u curaghju, a generosità è a nubiltà, è per i pueti cunnisciuti aduprendu l'arabu Baldzer. | |
| Tafsir al-Tabari: Jāmiʿ al-bayān ʿan taʾwīl āy al-Qurʾān , pupularmente Tafsīr al-Ṭabarī , hè un tafsir sunnita di l'eruditu persianu Muhammad ibn Jarir al-Tabari (838-923). Hà subitu guadagnatu una grande attenzione è hà mantenutu a so impurtanza per i studiosi finu à oghje. Hè u primu primu cummentariu principale di u Coranu à esse sopravvissutu in a so forma originale. Cum'è a so storia, u tafsir di al-Tabari si distingue per a so cumpletezza è citazione di parechje fonti, spessu cuntrastanti. U libru hè statu traduttu in persianu da un gruppu di studiosi di Transoxania per cumissione di u rè Samanide, Mansur I (961-976). | |
| Al-Mutaffifin: al-Muṭaffifīn hè l' ottantatresima sura di u Coranu cù 36 ayat. | ![]() |
| Al-Mutawakkil: Abu al-Faḍl Jaʽfar ibn Muḥammad al-Muʽtaṣim billāh , più cunnisciutu da u so nome regnante al-Mutawakkil ʽalà Allāh era u 10u califfu Abbaside, sottu u quale regnu l'Imperu Abbaside hà righjuntu a so altezza territoriale. Hà succedutu à u fratellu al-Wathiq. Profundamente religiosu, hè cunnisciutu cum'è u califfu chì hà finitu u Mihna, hà liberatu Ahmad ibn Hanbal è scartatu u Muʿtazila, ma hè statu ancu sottumessu à e critiche per esse un guvernatore duru versu i citadini non musulmani. | |
| U Populu di u Monoteisimu: U Populu di u Monoteisimu pò traduce parechji termini arabi:
| |
| U Populu di u Monoteisimu: U Populu di u Monoteisimu pò traduce parechji termini arabi:
| |
| Al-Nadr ibn Kinanah: In a tradizione islamica, an-Nadhr (ٱلنَّضْر) era l'antenatu di u prufeta islamicu Maumettu. Precede u prufeta Maumettu da 13 generazioni. | |
| Nahda: A Nahda , chjamata ancu Rinascita Araba o Illuminazione , era un muvimentu culturale chì fiurì in e regioni di lingua araba di l'Imperu Ottumanu, in particulare in Egittu, Libanu è Siria, durante a seconda metà di u XIX seculu è u principiu di u XX seculu . | |
| Quaranta Hadith di Al-Nawawi: Nawawi's Forty hè una compilazione di quaranta hadith da Imam al-Nawawi, a maiò parte di i quali sò di Sahih Muslim è Sahih al-Bukhari. Sta raccolta di hadith hè stata apprezzata in particulare in i seculi perchè hè una distillazione, da una di e più eminenti e venerate autorità in a giurisprudenza islamica, di i fundamenti di u dirittu sacru islamicu o Sharīʿah. In a messa in opera di sta raccolta, era u scopu esplicitu di l'autore chì "ogni hadith hè un grande fundamentu di a religione, descritta da i studiosi religiosi cum'è" l'assi di l'Islam "o" a metà di l'Islam "o" u terzu "o simili, è per fà una regula chì questi quaranta hadith sò classificati cum'è sani ( ṣaḥīḥ )." Questu travagliu hè u più rappresentativu di u genere arbaʿīniyyāt di hadith. | |
| Al Neda: Alneda hè un anzianu situ web gestitu da al-Qaeda, situatu annantu à: AlNeda.com. Hè stata chjusa in 2002. | |
| Front Al-Nusra: U Fronte Al-Nusra o Jabhat al-Nusra , cunnisciutu cum'è Jabhat Fatah al-Sham dopu à lugliu 2016, è ancu descrittu cum'è al-Qaeda in Siria o al-Qaeda in u Levante , era una urganizazione jihadista salafista chì lottava contr'à e forze di u guvernu sirianu in u Guerra Civile Siriana. U so scopu era di stabilisce un statu islamicu in u paese. U gruppu hà cambiatu u so nome parechje volte è s'hè fusionatu è separatu da altri gruppi. | |
| Abu Ubaid al-Qasim bin Salam: Abu Ubaid al-Qasim ibn Salam al-Khurasani al-Harawi era un filologu arabu è autore di parechje opere standard nantu à a lessicugrafia, e scienze coraniche, l'addit è u fiqh. | |
| Al-Qaeda: Al-Qaeda hè una urganizazione militante sunnita islamista multi-naziunale fundata in u 1988 da Osama bin Laden, Abdullah Azzam, è parechji altri vuluntarii arabi durante a guerra sovietica-afgana. | |
| Tanzim Qaidat al-Jihad fi Bilad al-Rafidayn: Tanzim Qaidat al-Jihad fi Bilad al-Rafidayn o TQJBR , chjamatu ancu Al-Qaeda in Iraq , AQI , o Al-Qaeda in Mesopotamia , era un'organizazione jihadista islamica sunnita irachena affiliata à al-Qaeda, per una parte di u primu duie decennie di u 21u seculu. | |
| Al-Qaeda: Al-Qaeda hè una urganizazione militante sunnita islamista multi-naziunale fundata in u 1988 da Osama bin Laden, Abdullah Azzam, è parechji altri vuluntarii arabi durante a guerra sovietica-afgana. | |
| Tanzim Qaidat al-Jihad fi Bilad al-Rafidayn: Tanzim Qaidat al-Jihad fi Bilad al-Rafidayn o TQJBR , chjamatu ancu Al-Qaeda in Iraq , AQI , o Al-Qaeda in Mesopotamia , era un'organizazione jihadista islamica sunnita irachena affiliata à al-Qaeda, per una parte di u primu duie decennie di u 21u seculu. | |
| Cornu d'Africa: U Cornu d'Africa ( HoA ) hè una penisula è e so regione adiacenti in Africa orientale. Hè a pruiezione a più orientale di u cuntinente africanu, escludendu l'isule africane. Si trova longu a fruntiera sudu di u Mari Rossu è si stende à centinaie di chilometri in u golfu di Aden, u mare di Somalia è u Canale di Guardafui. | |
| Kasserine: Kasserine hè a capitale di u guvernatu di Kasserine, in u centru occidentale di a Tunisia. Si trova sottu à Jebel ech Chambi, a più alta muntagna di a Tunisia. A so populazione hè 114.463 (2020). | |
| Al-Qaeda: Al-Qaeda hè una urganizazione militante sunnita islamista multi-naziunale fundata in u 1988 da Osama bin Laden, Abdullah Azzam, è parechji altri vuluntarii arabi durante a guerra sovietica-afgana. | |
| Al-Qubaysiat: Al-Qubaysiat , o Al-Qubaisiat (القبيسيات), hè un'organizazione islamica stabilita à l'iniziu di l'anni 60, basata in Damascu-Siria, fundata è guidata da Sheykha Munira al-Qubaysi in Siria. | |
| Al-Quds College: Al-Quds College in Giordania hè statu creatu in u 1980 è face parte di Luminus Education Group. Al Quds College hè un cullegiu cumunitariu privatu chì offre prugrammi prufessiunali di diploma di dui anni in sei duminii. Tutti i so prugrammi sò accreditati da u Ministeriu di l'Educazione Superiore è di a Ricerca Scentifica attraversu l'Università Al Balqa . Finu à oghje, più di 25,000 studenti sò diplumati da Al Quds College. A pupulazione studentesca attuale di u college hè di circa 2,500 studenti. Luminus Education hè in trattative cù i partenarii di l'educazione glubale per rinfurzà i prugrammi di Al Quds College è furnisce prugrammi di facultà è di certificazione chì sò sviluppati in cooperazione cù l'industria in Giordania, elevendu u livellu di furmazione à i Migliori Normi Internaziunali. prugrammi à l'individui chì ùn sò micca diplomati à u liceu o chì cercanu un cambiamentu di carriera. Tutti i so furmatori / facilitatori venenu da l'industria è offrenu à tempu una sperienza teorica è pratica. Dopu à a fine di u corsu, i tirocinanti anu a pussibilità di pusà per esami internaziunali in u Centru Pro-metric Testing per riceve i so certificati passanti. | |
| Qaid: Qaid , ancu scrittu kaid o caïd , hè una parolla chì significa "cumandante" o "capimachja". Era un titulu in u regnu nurmannu di Sicilia, appiicatu à l'ufficiali palatini è à i membri di a curia , di solitu à quelli chì eranu musulmani o cunvertiti à l'Islam. A parolla hà intrutu in a lingua latina cum'è latinu: gaitus o latinu: gaytus . Più tardi a parolla hè stata aduprata in Africa di u Nordu per u guvernatore di una furtezza o u guardianu di una prigiò, ancu in Spagna è in Portugallu in a forma cù l'articulu definitu " alcayde " (spagnolu) " alcaide " (portoghese). Hè ancu adupratu cum'è nome arabu maschile. | |
| Al-Qaeda: Al-Qaeda hè una urganizazione militante sunnita islamista multi-naziunale fundata in u 1988 da Osama bin Laden, Abdullah Azzam, è parechji altri vuluntarii arabi durante a guerra sovietica-afgana. | |
| Al-Qaeda: Al-Qaeda hè una urganizazione militante sunnita islamista multi-naziunale fundata in u 1988 da Osama bin Laden, Abdullah Azzam, è parechji altri vuluntarii arabi durante a guerra sovietica-afgana. | |
| Rebab: U rebab hè u nome di parechji strumenti ligati à corda arcuata chì si sparghjenu indipindentamente per via di rotte islamiche di cummercializazione in gran parte di l'Africa di u Nordu, di l'Asia sudorientale, di u Mediu Oriente, è di parte di l'Europa. | |
| Al Ras: Al Ras , Ar Rass , o varianti di questi, ponu riferisce à:
| |
| Al-ras (tamburu): U tamburu Al-Ras hè un tammuru tamantu adupratu in a danza di battaglia Ayyala , una danza folk di u Qatar è di i UAE. L'Al-ras guidanu a danza è stabilisce u ritmu per i tamburi più chjucu Takhamir chì seguitanu. Ci sò parechje forme è dimensioni diverse di tamburi. U più grande hè chjamatu R'as (testa). | |
| Banca Rasheed: Rasheed Bank hè a seconda più grande banca irachena, cù 162 in Iraq. U 1 di ghjennaghju di u 1989, a Banca Rasheed hè stata scartata da a Banca Rafidain. | |
| Standard Neri: U Stendardu Neru o Standardu Neru hè una di e bandere purtate da Muhammad in a tradizione musulmana. Hè statu storicamente adupratu da Abu Muslim in a so rivolta chì hà purtatu à a Rivuluzione Abbasida in u 747 è hè dunque assuciatu à u Califfatu Abbaside in particulare. Hè ancu un simbulu in l'escatologia islamica. A Bandera Nera, chì hè differente da a bandera aduprata da l'ISIL, hè stata aduprata da alcuni gruppi jihadisti è altri gruppi militanti dapoi l'anni 90, cumprese alcuni gruppi ceceni. I studiosi anu interpretatu l'usu di ISIL di una bandiera nera simile cum'è rappresentante di a so rivendicazione di ristabilisce un Califfatu. Bandiere nere simili sò state aduprate in tutta a storia islamica, ancu in Afghanistan durante u principiu di u 20u seculu. | |
| Rabat: Rabat hè a capitale di u Maroccu è a settima cità più grande di u paese cun una populazione urbana di circa 580.000 (2014) è una populazione metropolitana di oltre 1,2 milioni. Hè dinò a capitale di a regione amministrativa Rabat-Salé-Kénitra. Rabat hè situatu annantu à l'Oceanu Atlanticu à a foce di u fiume Bou Regreg, di fronte à Salé, a principale cità di pendula di a cità. | |
| Al-Risalah al-Dhahabiah: Al-Risalah al-Dhahabiah hè una dissertazione medica nantu à a salute è i rimedii attribuita à Ali ibn Musa al-Ridha (765-818), l'ottava Imam di Shia. Hà scrittu sta dissertazione in cunfurmità cù a dumanda di Ma'mun, u califfu di l'epica. Hè venerata cum'è a literatura preziosa islamica a più preziosa in a scienza di a medicina, è era intitulata "u trattatu d'oru" cum'è Ma'mun l'avia urdinatu scrittu in inchjostru d'oru. Si dice chì a catena di narratori ghjunghje à Muhammad ibn Jumhoor o al-Hassan ibn Muhammad al-Nawfali chì hè descrittu cum'è "altamente stimatu è fidatu" da al-Najjashi. | |
| Casa di Al Sabah: A Casa di Al Sabah hè a famiglia dirigente di u Kuwait. | |
| Ja'far al-Sadiq: Jaʿfar ibn Muḥammad aṣ-Ṣādiq , comunemente cunnisciutu cum'è Ja'far al-Ṣādiq o semplicemente cum'è-Sadiq , era un eruditu musulmanu di u VIII seculu. Hè statu u 6u Imam è fundatore di a scola di ghjurisprudenza Ja'fari secondu Twelver è Isma'ili Shi'ites. Per i sunniti, hè una figura maiò in e scole di Hanafi è Maliki di giurisprudenza sunnita è era un maestru di i studiosi sunniti Abu Hanifah è Malik ibn Anas, un trasmettitore di hadiths, dunque un ghjuristu prominente per i sunniti, è un misticu per i sufis. Malgradu e so vaste attribuzioni in parechje discipline religiose, nisuna opera scritta da Ja'far stessu ùn ferma esiste. | ![]() |
| Al-Saghani: Abu Hamid Ahmed ibn Mohammed al-Saghani al-Asturlabi hè statu un astronomu persianu è storicu di e scienze. Fiurisce in Bagdad, induve hè mortu in 379-380 AH / 990 d.C. | |
| Al-Sahafa: Al-Sahafa pò riferisce à:
|
Sunday, March 28, 2021
Mardaites, Biographical evaluation, Al Jazeera
Subscribe to:
Post Comments (Atom)







No comments:
Post a Comment