Saturday, March 27, 2021

Jalazone, Sanaa Governorate, Al-Jaldaki

Jalazone:

Jalazone hè un campu di rifugiati palestinesi in u Governatoratu di Ramallah è al-Bireh, situatu à 7 chilometri (4,3 mi) à u nordu di Ramallah è adiacente à u paese di Jifna à u nordu, Deir Dibwan à l'est, Bir Zeit à l'ouest è u Beit U stabilimentu israelianu à sudeste.

Governatoratu di Sanaa:

Sanaa o Sanaʽa hè un guvernatu di u Yemen. A so capitale hè Sanaa, chì hè ancu a capitale naziunale. Tuttavia, a cità di Sanaa ùn face micca parte di u guvernatu ma forma invece u guvernatu separatu di Amanat Al-Asemah. U Governatoratu copre una superficie di 13.850 km 2 (5.350 sq mi). Dapoi u 2004, a pupulazione era di 2 918 379 abitanti. In questu locu si trova Jabal An-Nabi Shu'ayb o Jabal Hadhur, a muntagna più alta di a nazione è di a penisula araba.

Al-Jaldaki:

Izz al-Din Aydamir al-Jildaki , ancu scrittu al-Jaldaki era un alchimista egizianu di u Sultanatu Mamluccu di u 14u seculu.

Ijlil al-Qibliyya:

Ijlil al-Qibliyya , ancu al-Jalil , era un paese arabu palestinianu in u subdistrittu di Jaffa. Hè statu spupulatu durante a Guerra Civile 1947-1948 in Palestina Mandatoria u 3 aprile 1948.

Al-Jalil (Irbid):

Al-Jalil Club hè un club di football basatu in Irbid, in Ghjurdanu, chì compete in a Lega Giordana. Stu club hè furmatu da un campu di rifugiati palestinesi in Irbid chjamatu Al-Jalil, chjamatu dopu à un paese arabu in Palestina.

Campu Al-Jalila:

U Campu Al-Jalila hè un campu di petroliu situatu à u largu di l'Emirati Arabi Uniti in u Golfu Persicu. U campu di petroliu hè statu scupertu à l'iniziu di u 2010 è a produzzione era prevista per inizià à a fine di u 2014, secondu u guvernu EAU. U campu di petroliu hè statu chjamatu dopu à a figliola di Mohammed bin Rashid Al Maktoum, l'attuale primu ministru di i EAU. A piattaforma Al-Jalila hè attualmente in custruzzione è hè gestita da Dubai Petroleum (NOC).

Dinastia Jalili:

A famiglia al-Jalili , hè una famiglia Iraqi chì hà servitu cum'è dirigenti effettivi di a cità di Mosul, Iraq, trà u 1726 finu à u 1834, durante a so integrazione cum'è distrettu di l'Imperu Ottumanu. Sò accreditati per avè investitu un capitale considerableu in istituzioni religiose è attività caritative, oltre à avè benefiziu di sistemi di mecenatismu è una crescita considerevole in attività culturali in a capitale durante stu periodu.

Al-Jam'iyya al-Islamiyya:

Al-Jam'iyya al-Islamiyya pò riferisce à:

  • Società Islamica di l'America di u Nordu
  • Società Americana Musulmana
  • Società Musulmana Americana
  • Al-Jam'iyya al-Islamiyya al-Wataniyya, una urganizazione sustinuta da i sionisti fundata in Palestina Mandatoria in u 1921
  • Associazioni Musulmani-Cristiani
  • Nadi al-Jam'iyya al-Islamiyya, squadra sportiva è squadra di football basata in Gaza
Al-Jam'iyya al-Islamiyya:

Al-Jam'iyya al-Islamiyya pò riferisce à:

  • Società Islamica di l'America di u Nordu
  • Società Americana Musulmana
  • Società Musulmana Americana
  • Al-Jam'iyya al-Islamiyya al-Wataniyya, una urganizazione sustinuta da i sionisti fundata in Palestina Mandatoria in u 1921
  • Associazioni Musulmani-Cristiani
  • Nadi al-Jam'iyya al-Islamiyya, squadra sportiva è squadra di football basata in Gaza
Al-Jam'iyya al-Islamiyya:

Al-Jam'iyya al-Islamiyya pò riferisce à:

  • Società Islamica di l'America di u Nordu
  • Società Americana Musulmana
  • Società Musulmana Americana
  • Al-Jam'iyya al-Islamiyya al-Wataniyya, una urganizazione sustinuta da i sionisti fundata in Palestina Mandatoria in u 1921
  • Associazioni Musulmani-Cristiani
  • Nadi al-Jam'iyya al-Islamiyya, squadra sportiva è squadra di football basata in Gaza
Associazioni Naziunali Musulmani:

L' Associazioni Naziunali Musulmani ( MNA ) era una urganizazione ispirata da i sionisti è finanzata fundata in Palestina Mandatoria in i 1920. Avia filiali in una quantità di cità palestinesi, è era guidatu da u merre di Haifa, Hassan Bey Shukri è Sheikh Musa Hadeib, capu di u partitu di l'agricultori di u Monte Hebron.

Al-Jama'a al-Islamiyya:

Al-jamāʻah al-islāmīyah hè un muvimentu islamicu sunnita egizianu, è hè cunsideratu un'urganizazione terrurista da i Stati Uniti, u Regnu Unitu è ​​l'Unione Europea. U gruppu era dedicatu à u rovesciamentu di u guvernu egizianu è a so rimpiazzazione cù un statu islamicu; u gruppu s'hè impegnatu in mezi pacifici dopu à u colpu chì hà tombu Mohamed Morsi.

Al-Jama'a al-Islamiyya:

Al-jamāʻah al-islāmīyah hè un muvimentu islamicu sunnita egizianu, è hè cunsideratu un'urganizazione terrurista da i Stati Uniti, u Regnu Unitu è ​​l'Unione Europea. U gruppu era dedicatu à u rovesciamentu di u guvernu egizianu è a so rimpiazzazione cù un statu islamicu; u gruppu s'hè impegnatu in mezi pacifici dopu à u colpu chì hà tombu Mohamed Morsi.

Al-Jama'a al-Islamiyya:

Al-jamāʻah al-islāmīyah hè un muvimentu islamicu sunnita egizianu, è hè cunsideratu un'urganizazione terrurista da i Stati Uniti, u Regnu Unitu è ​​l'Unione Europea. U gruppu era dedicatu à u rovesciamentu di u guvernu egizianu è a so rimpiazzazione cù un statu islamicu; u gruppu s'hè impegnatu in mezi pacifici dopu à u colpu chì hà tombu Mohamed Morsi.

Gruppu Islamicu (Libanu):

U Gruppu Islamicu hè un partitu puliticu sunnita islamista in Libanu. Jamaa Islamiya hè stata fundata in u 1964 cum'è filiale libanese di i Fratelli Musulmani. In fattu, hè statu stabilitu da i ghjovani membri di 'Ibad al Rahman. E so origini, cum'è documentate da Nizar Hamzeh, vanu à l'altura di l'attività di Gamal Abdel Nasser per l'unità araba à a mità di l'anni 60 Supporta l'idea di stabilisce un ordine legale in Libanu chì si basa nantu à a shari'a islamica. Cum'è una filiale lucale seguita da vicinu e duttrine di i Fratelli Musulmani. Fathi Yakan era u missiavu è l'ideologu principale di u gruppu chì hè un veteranu eruditu islamicu è predicatore di Tripoli.

Al-Jama'a al-Islamiyya (disambiguazione):

Al-Jama'a al-Islamiyya , "Gruppu Islamicu", pò riferisce à:

  • Al-Jama'a al-Islamiyya, u muvimentu islamicu sunnita egizianu
  • Al-Jamā'ah al-Islāmiyyah al-Aḥmadiyyah, nome alternativu per u muvimentu Ahmadiyya
  • Jemaah Islamiyah, una urganizazione sud-asiatica
  • al-Jama'ah al-Islamiyah al-Musallaha, gruppu insurgente islamistu in Algeria
  • Al-Jama'a al-Islamiyya (Libanu), partitu puliticu sunnita islamicu in Libanu
  • Al-Jama'a al-Islamiyyah al-Muqatilah bi-Libia, u gruppu armatu islamistu in Libia
  • Al-Jama'a al-Islamiyya al-Kurdistaniya
Ali Bapir:

Ali Bapir , alias Mamosta Ali Bapir è Sheikh Ali Bapir, hè un intellettuale è puliticu islamicu kurdu in u Kurdistan iracchianu. Hè u fundatore di u Gruppu di Ghjustizia di u Kurdistan. Hè natu in u 1961 in u distrittu di Pshdar, u Kurdistan iracchianu.

Al-Jama'a al-Islamiyya:

Al-jamāʻah al-islāmīyah hè un muvimentu islamicu sunnita egizianu, è hè cunsideratu un'urganizazione terrurista da i Stati Uniti, u Regnu Unitu è ​​l'Unione Europea. U gruppu era dedicatu à u rovesciamentu di u guvernu egizianu è a so rimpiazzazione cù un statu islamicu; u gruppu s'hè impegnatu in mezi pacifici dopu à u colpu chì hà tombu Mohamed Morsi.

Gruppu Islamicu Armatu d'Algeria:

U Gruppu Islamicu Armatu , era unu di i dui principali gruppi insurgenti islamisti chì anu combattutu u guvernu è l'armata algeriani in a Guerra Civile Algeriana.

Al-Jama'a al-Islamiyya:

Al-jamāʻah al-islāmīyah hè un muvimentu islamicu sunnita egizianu, è hè cunsideratu un'urganizazione terrurista da i Stati Uniti, u Regnu Unitu è ​​l'Unione Europea. U gruppu era dedicatu à u rovesciamentu di u guvernu egizianu è a so rimpiazzazione cù un statu islamicu; u gruppu s'hè impegnatu in mezi pacifici dopu à u colpu chì hà tombu Mohamed Morsi.

Morte di Manadel al-Jamadi:

Manadel al-Jamadi era un suspettatu terruristu chì era statu torturatu à morte in custodia di i Stati Uniti durante l'interrogatoriu di l'Agenzia Centrale di l'Intelligenza in a prigione di Abu Ghraib u 4 di nuvembre di u 2003. U so nome s'hè fattu cunnosce in u 2004 quandu u scandalu di Abu Ghraib hà fattu nutizie; u so cadaveru imballatu in ghjacciu era u fondu per e fotografie ampiamente ristampate di specialisti di l'armata americana Sabrina Harman è Charles Graner chì offrenu ognuna un gestu "thumbs-up". Al-Jamadi era statu suspettatu di un attaccu à bomba chì hà tombu 12 persone in un stabilimentu di a Croce Rossa di Bagdad.

Al-Jamahir:

Al-Jamahir era un ghjurnale settimanale in lingua araba è l'organu ufficiale di u Muvimentu Demucraticu per a Liberazione Naziunale una urganizazione cumunista in Egittu trà u 1947 è u 1955.

Al-Jamahir SC:

Al-Jamahir Sport Club , hè una squadra di football di l'Iraq basata in Karbala, chì ghjoca in Iraq Division One.

Libia:

A Libia , ufficialmente u Statu di Libia, hè un paese di a regione di u Maghreb in Africa di u Nordu cunfinata da u Mare Mediterraniu à u nordu, l'Egittu à u livante, u Sudan à u sudeste, u Ciad à u sudu, u Niger à u suduveste, l'Algeria à u à punente è a Tunisia à norduveste. U Statu suvranu hè fattu di trè regione storiche: Tripolitania, Fezzan è Cyrenaica. Cù una superficie di quasi 700.000 miglia quadrate, a Libia hè u quartu paese in Africa è hè u 16imu paese in u mondu. A Libia hà a decima riserva di petroliu più grande di tutti i paesi di u mondu. A più grande cità è capitale, Tripoli, hè situata in Libia occidentale è cuntene più di trè milioni di i sette milioni di persone in Libia.

Gruppu di lotta islamica libica:

U Gruppu di lotta islamica libica ( LIFG ), cunnisciutu ancu cum'è Al-Jama'a al-Islamiyyah al-Muqatilah bi-Libia , era un gruppu islamicu armatu. I militanti anu participatu à a Guerra Civile Libica di u 2011 cum'è Muvimentu Islamicu Libianu , è sò impegnati in a Guerra Civile Libica cum'è membri di a Libia Shield Force . I militanti presunti includenu u presuppostu urganizatore di Al Qaeda Abd al-Muhsin Al-Libi chì avà detene una pusizione di cummandu chjave in a Libia Shield Force.

Al-Jame-atul-Islamia:

Al-Jame-atul Islamia hè un seminariu islamicu di musulmani sunnita-barelvi in ​​India. Si trova in Raunahi, District. Faizabad, vicinu à Lucknow, in u nordu indianu di l'Uttar Pradesh in India.

Aljamea-tus-Saifiyah:

Aljamea-tus-Saifiyah hè una accademia araba dedicata à l'apprendimentu islamicu basata in India, Pakistan è Kenya. Stabilu in Surat cum'è Dars-e Saifee c. 1810 da Abdeali Saifuddin, hè stata dopu una vasta ristrutturazione è espansione realizata da Taher Saifuddin è Mohammed Burhanuddin, l'Università hà guadagnatu impurtanza. Oghje, cum'è detentore di l'uffiziu di Dāʿī al-Mutlaq, Mufaddal Saifuddin hè u solu benefattore di l'istitutu.

Al-Jamiatul Ahlia Darul Ulum Moinul Islam:

Al-Jamiatul Ahlia Darul Ulum Muinul Islam (in arabu: الجامعة الأهلية دار العلوم معين الإسلام), popularmente cunnisciutu cum'è Hathazari Madrasa o a Grande Madrassah , hè una istituzione Qawmi di Hathazari, situata in u distrettu di Chittag in Bangladesh. Stabilu in u 1896, hè u più grande è più anticu seminariu Deobandi di u paese. D'appressu à un raportu di u Bureau Naziunale di a Ricerca Asiatica di u 2009, l'istituzione ricunnisciuta hè una di e top ten madrasa di u subcuntinente.

Al-Jamel:

al-Jamel , in alternativa scrittu Shamil , hè un paese in u nordu di u guvernatu di Aleppu, in u nordu di a Siria. Situatu nantu à e zone umide di a pianura Jarabulus versu u fiume Eufrate, u paese si trova à 4 km (2,5 mi) à u sudu di Jarabulus, è à circa 5 km (3,1 mi) à sudu di a fruntiera cù a pruvincia turca di Gaziantep.

Moschea Al-Hakim:

A Moschea di al-Hakim , soprannominata al-Anwar , hè un situ religiosu islamicu maiò in u Cairo, in Egittu. Hè chjamatu dopu à Al-Hakim bi-Amr Allah (985-1021), u sestu califfu Fatimide è u 16u Imam Ismaili. Sta moschea hà iniziatu à esse urigginariamente custruita da al-Aziz, u figliolu di Mu'izz, è u babbu di al Hakim, in u 990 dopu à Cristu.

Moschea Aqmar:

Al-jāmiʿ al-aqmar , o moschea al-Aqmar , hè stata custruita in u Cairo, in Egittu, cum'è una moschea di quartieru da u visir fatimita al-Ma'mun al-Bata'ihi in u 1125-6 CE. Similariamente à a moschea di al-Azhar (970) è a moschea di al-Hakim (990-1013), prima chjamata al-Anwar, u nome di a moschea al-Aqmar hè un epitetu di u patronu in cunnessione cù a luce. A moschea hè situata annantu à quella chì era una volta u viale principale è u core cerimoniale di u Cairo, in u vicinatu immediatu di i palazzi califali fatimidi, cunnisciutu oghje cum'è Strada Muʿizz.

Moschea Al-Azhar:

A Moschea Al-Azhar , cunnisciuta simpliciamente in Egittu cum'è al-Azhar , hè una muschea egiziana in u Cairo Islamicu. Al-Mu'izz li-Din Allah di a dinastia Fatimida hà incaricatu a so custruzzione per a capitale appena creata in u 970. U so nome hè generalmente pensatu chì deriva da az-Zahrāʾ , un titulu datu à Fatimah. Hè stata a prima muschea stabilita in u Cairo, una cità chì hà guadagnatu dapoi u soprannomu "a Cità di i Mil Minareti".

Moschea Juyushi:

A Moschea Juyushi hè stata custruita da u visir Badr al-Jamali chì era Amir al-Juyush per u Califfatu Fatimide. A moschea hè stata cumpletata in u 478 AH / 1085 CE sottu u patronatimu di l'Imam-Califfu al-Mustansir Billah. Hè stata custruita nantu à una fine di u Mokattam per assicurà una vista di u Cairo.

Moschea Lulua:

A Moschea Lulua hè una muschea in u Cairo, in Egittu, chì hè stata custruita in u 1015-16 d.C. A moschea hè cunnisciuta ancu da parechji altri nomi cum'è al-Lu'lu'a Mosque , Majid aasl-Luʼluʼah , Mosque of al-Lu'lu'a, Mosque of al-Lulua, Luluah Mosque, Qabr Lu'lu'a Bint al-Muqauqis, Moschea di al Lulua. Hè stata custruita durante u regnu di u terzu califfu fatimita, al-Hakim, in u stile architetturale fatimide. A moschea hè cascata parzialmente in u 1919, ma hè stata dopu ristrutturata in u 1998 da i Dawoodi Bohras, chì traccianu a so sterpa religiosa à u Califfatu Fatimide. Hè situatu in u cimiteru meridionale in e colline Moqattam.

Al-Jami 'as-Saghir:

Al-Jami 'as-Saghir hè una racolta sunnita di hadith scritta da l'eruditu islamicu Jalaluddin al-Suyuti.

Università Al Asmarya per Scienze Islamiche:

Al-Jāmi'a Al-Asmariya hè una università publica in a cità di Zliten, in Libia, specializata in scienze islamiche cume a teologia islamica è a giurisprudenza islamica. Fundatu in u 1981, l'istruzzioni accademiche di l'università si facenu da uttrovi à marzu. E statistiche di l'annu 1998-1999 anu indicatu un totale di 14 membri di u persunale è 506 studienti à tempu pienu. I dipartimenti accademici di l'Università includenu:

  • Shariah
  • Lingua Araba
  • Usul al-din
  • Al-dawa , al-emama è al-khataba
Jamia:

Jamia (جامعة) hè a parolla araba per riunisce . Pò riferisce ancu à una muschea, o più generalmente, à un'università. In l'ultimu sensu si riferisce in usu ufficiale à una università muderna, basata annantu à u mudellu occidentale, à u cuntrariu di a madrasa medievale. U termine pare esse una traduzzione di "università" o di u francese "université" è emerge à a mità di u XIX seculu; u primu usu definitu in questu sensu apparisce in u 1906 in Egittu.

Università islamica:

U terminu " università islamica ", qualchì volta chjamata madrasah jāmiʿah , pò esse adupratu per discrive istituzioni educative seculari chì sò state fundate da persone di tradizione islamica è da istituzioni chì si focalizanu nantu à l'insegnamentu di l'Islam cum'è curriculum principale. A parolla "madrasah" pò riferisce à una istituzione educativa islamica di ogni livellu, mentre a parola jāmiʿah significa solu "università".

Università islamica:

U terminu " università islamica ", qualchì volta chjamata madrasah jāmiʿah , pò esse adupratu per discrive istituzioni educative seculari chì sò state fundate da persone di tradizione islamica è da istituzioni chì si focalizanu nantu à l'insegnamentu di l'Islam cum'è curriculum principale. A parolla "madrasah" pò riferisce à una istituzione educativa islamica di ogni livellu, mentre a parola jāmiʿah significa solu "università".

Università islamica (disambiguazione):

L'università islamica o Al-Jami'ah al-Islamiyyah hè una istituzione educativa.

Al-Jami 'as-Saghir:

Al-Jami 'as-Saghir hè una racolta sunnita di hadith scritta da l'eruditu islamicu Jalaluddin al-Suyuti.

Tafsir al-Qurtubi:

Tafsir al-Qurtubi hè un travagliu di u seculu XIII di l'esegesi Qur'an da u sapiente classicu Al-Qurtubi. Tafsir al-Qurtubi hè ancu cunnisciutu cum'è Al-Jami'li-Ahkam o Al-Jami 'li Ahkam al-Qur'an o Tafsir al-Jami' .

Al-Jamia:

Al-Jāmiyah hè un testu sacru è secretu chì Twelver Shia crede hè statu dettatu da Muhammad à Ali, chì tandu hà scrittu ste parolle, cum'è Al-Jafr.

Tablighi Jamaat:

Tablighi Jamaat hè un muvimentu transnaziunale missionariu islamicu sunnita chì si concentra nantu à esortà i musulmani è incuraghjisce i cumpagni membri à vultà à praticà a so religione cum'è era praticata durante a vita di u prufeta islamicu Maumettu, è in particulare in materia di rituali, di vestiti è di cumpurtamentu persunale. Si stima chì l'urganizazione abbia trà 450 milioni à 500 milioni di aderenti in u mondu sanu, cù a maggioranza chì vive in Asia di u Sud; a so presenza hè attestata in 150 paesi, invece chì altre stime attestanu un numeru apprussimatu trà 180 è 200 paesi. Hè statu cunsideratu cum'è "unu di i movimenti religiosi più influenti in l'Islam di u XXu seculu".

Al-Jamia (rivista):

U periodicu arabu al-Ǧāmiʿa hè statu fundatu in u 1899 è inizialmente publicatu in Alessandria da Faraḥ Anṭūn (1874-1922), un intellettuale egizianu. A scrivania si trasferì dopu in New York in u 1906 è in u Cairo in u 1909. Trà u 1899 è u 1910, 77 numeri sò stati publicati in sette anni; i primi 12 numeri purtavanu u titulu "al-Ǧāmiʿa al-ʿuṯmānīya". Parechji numeri sò stati publicati cum'è edizioni doppie o cumposti supplementi consecutivi. Mentre facia accessibile u periodicu numerizatu in e cullezzione numeriche di a Biblioteca di l'Università di Bonn, sta particularità hè stata presa in contu è indicata per riferimentu. L'articuli publicati trattavanu di temi pulitichi, culturali è storichi mentre sottolineavanu l'educazione è u rolu di e donne è di a famiglia.

Al-Jamia (rivista):

U periodicu arabu al-Ǧāmiʿa hè statu fundatu in u 1899 è inizialmente publicatu in Alessandria da Faraḥ Anṭūn (1874-1922), un intellettuale egizianu. A scrivania si trasferì dopu in New York in u 1906 è in u Cairo in u 1909. Trà u 1899 è u 1910, 77 numeri sò stati publicati in sette anni; i primi 12 numeri purtavanu u titulu "al-Ǧāmiʿa al-ʿuṯmānīya". Parechji numeri sò stati publicati cum'è edizioni doppie o cumposti supplementi consecutivi. Mentre facia accessibile u periodicu numerizatu in e cullezzione numeriche di a Biblioteca di l'Università di Bonn, sta particularità hè stata presa in contu è indicata per riferimentu. L'articuli publicati trattavanu di temi pulitichi, culturali è storichi mentre sottolineavanu l'educazione è u rolu di e donne è di a famiglia.

Al-Jamiah Al-Islamiah Obaidia Nanupur:

Jamia Islamia Obaidia , cunnisciutu popularmente cum'è Nanupur Madrasah , hè un famosu Qawmi Jamiah. U Jamiah hè statu stabilitu da Shah Amiruddin in u 1957. Si trova in Nanupur, Fatikchhari, Bangladesh. Ci sò 5000 studenti attualmente in u Jamiah chì ricevenu educazione in vari sughjetti è 80 insegnanti ben qualificati.

Al Jamia Al Islamia Patiya:

Al Jamia Al Islamia Patiya , una università islamica privata Qawmi ("Jāmiʿah"), hè a seconda madrasa Deobandi a più impurtante in Bangladesh.

Al-Jamiatul Ahlia Darul Ulum Moinul Islam:

Al-Jamiatul Ahlia Darul Ulum Muinul Islam (in arabu: الجامعة الأهلية دار العلوم معين الإسلام), popularmente cunnisciutu cum'è Hathazari Madrasa o a Grande Madrassah , hè una istituzione Qawmi di Hathazari, situata in u distrettu di Chittag in Bangladesh. Stabilu in u 1896, hè u più grande è più anticu seminariu Deobandi di u paese. D'appressu à un raportu di u Bureau Naziunale di a Ricerca Asiatica di u 2009, l'istituzione ricunnisciuta hè una di e top ten madrasa di u subcuntinente.

Al-Jamiatul Ahlia Darul Ulum Moinul Islam:

Al-Jamiatul Ahlia Darul Ulum Muinul Islam (in arabu: الجامعة الأهلية دار العلوم معين الإسلام), popularmente cunnisciutu cum'è Hathazari Madrasa o a Grande Madrassah , hè una istituzione Qawmi di Hathazari, situata in u distrettu di Chittag in Bangladesh. Stabilu in u 1896, hè u più grande è più anticu seminariu Deobandi di u paese. D'appressu à un raportu di u Bureau Naziunale di a Ricerca Asiatica di u 2009, l'istituzione ricunnisciuta hè una di e top ten madrasa di u subcuntinente.

Al-Jamiatul Arabia Haildhar Madrasa:

Al-Jamiatul Arabia Lil Baneena Wal Banaat Haildhar , pupularmente cunnisciuta cum'è Haildhar Madrassah hè a prima madrasa di Qawmi chì hà una filiale femminile in Bangladesh. A madrasa hè fundata da Allama Abdul Malek Halim.

Al-Jamiatul Arabia Haildhar Madrasa:

Al-Jamiatul Arabia Lil Baneena Wal Banaat Haildhar , pupularmente cunnisciuta cum'è Haildhar Madrassah hè a prima madrasa di Qawmi chì hà una filiale femminile in Bangladesh. A madrasa hè fundata da Allama Abdul Malek Halim.

Al-Jamiatul Asaria Darul Hadees:

Al-Jamiatul Asaria Darul Hadees, Mau hè un Istitutu Educativu Islamicu (Madrasa) situatu in Mau in l'Uttar Pradesh orientale chì hè statu stabilitu in 1954. Oltre à furnisce l'educazione islamica tradiziunale, Jamia Asaria hà ancu apertu istituzioni educative contemporanee cum'è Darul Hadees Higher Secondary Boys Scola, Mau . Questu istitutu hà pruduttu assai studiosi musulmani di reputazione naziunale è internaziunale ancu cum'è Sheikh Dr. Obaidur Rahman, Sheikh Meraj Rabbani , Salim Ansari, etc.

Al-Jamiatul Islamiah Azizul Uloom Babunagar:

Al-Jamiatul Islamiah Azizul Uloom Babunagar , ancu cunnisciutu Babunagar Madrasah , hè unu di i madrasah Qawmi ben noti in Chittagong. Stabilu in u 1924, situatu in Babunagar, Fatikchhari, ci sò attualmente circa 3000 studenti chì acquistanu educazione.

Scola Privata Al-Jamil, Salmya:

Al-Jamil Private School, Salmya hè stata creata in 1960 da un partenariatu cumpresu u so primu direttore, Khawla Rizk, una donna libanese chì stava allora in Kuwait. Al-Jamil hà iniziatu cum'è una scola privata in un hangar chì appartene à u concessionariu Caterpillar, Inc. in Surra, avà un subborgu di Kuwait City. À a fine di l'anni 70 a scola avia guasgi 1200 studienti in 1a à 12a scola. Hà pruduttu alcuni di i migliori studienti à u livellu naziunale. In u 1980 trè di i primi 10 elenchi di certificati di scola secondaria naziunale sò venuti da Al Jamil. Dopu à l'invasione iraquiana di u Kuwait in u 1991, u campus sculare di Surra hè diventatu desertu è dopu hè statu trasferitu in Maydan Hawalli. U vechju campusantu ferma abbandunatu un ricordu è una testimunianza permanente di i danni causati da u tirannu di l'Iraq.

Al Jemailiya:

Al Jemailiya hè una cità di u cumuni di Al-Shahaniya, in Qatar. Prima era a sede di u Comune di Al Jemailiya prima di esse stata incorporata in u Comune di Al Rayyan in 2004. In u 2014, a cità hè stata incorporata in u Comune Al-Shahaniya di nova creazione. A cità hè situata à circa 30 km à nordu-ovest di a uscita Al-Shahaniya di l'autostrada Dukhan. Hè statu designatu Centru Distrettuale per a Municipalità Al-Shahaniya, vale à dì chì hè sviluppatu per serve i bisogni di e cumunità vicine, cum'è Al Suwaihliya.

Al-Jamiʽah:

Al-Jamiʽah hè un distrittu in a cità di Jeddah, in l'Arabia Saudita occidentale.

Al-Jammama:

Al-Jammama era un paese arabu palestinianu situatu in u desertu di u Negev à 30 km à nordu ovest di a cità di Beersheba. A so populazione stabilita hè stata registrata cum'è sei in u censimentu di u 1931.

Al-Jammasin al-Gharbi:

Al-Jammasin al-Gharbi era un paese arabu palestinianu in u subdistrittu di Jaffa. Hè stata spupulata durante a Guerra Civile 1947-48 in Palestina ubligatoria u 17 di marzu di u 1948. Era situata à 6,5 km à nordeste di Jaffa.

Al-Jammasin al-Sharqi:

Al-Jammasin al-Sharqi era un paese arabu palestinianu in u subdistrittu di Jaffa. Hè statu spupulatu durante a guerra di Palestina di u 1948 u 17 di marzu di u 1948. Era situatu à 9 km à nordeste di Jaffa.

Associu Naziunale per u Cambiamentu:

L'Associu Naziunale per u Cambiamentu (in arabu: الجمعية الوطنية للتغيير) hè un raggruppamentu scioltu di i varii egiziani di tutte l'affiliazioni pulitiche è di a religione, omi è donne, cumprese raprisentanti di a sucietà civile è di i ghjovani chì anu per scopu di cambià l'Egittu. Ci hè statu un accordu generale nantu à a necessità di unisce tutte e voce chì chjamanu à u cambiamentu in una Assemblea Naziunale. Mohamed ElBaradei hè incaricatu di l'Associu Naziunale per u Cambiamentu. U muvimentu hà per scopu riforme generali in a scena pulitica è uttene alcune di quelle prucedure è garanzie necessita di mudificà l'articuli 76, 77 è 88 di a custituzione u più prestu pussibule. Vale à dì chì u gruppu puliticu pruibitu, i Fratelli Musulmani eranu rapprisentati da una di e so figure chjave chì anu participatu à a riunione, ma a so posizione per accettà un non-membru di u so gruppu cum'è candidatu ùn hè ancu chjara. Ùn si sà ancu se Amr Moussa u capu di a Lega Araba chì si hè riunitu cun Elbaradei un ghjornu nanzu serà parte di u novu muvimentu. L'ubbiettivu di u gruppu hè di purtà una riforma pulitica basata annantu à a demucrazia è a ghjustizia suciale.

Ahmadiyya:

Ahmadiyya , ufficialmente a Comunità Musulmana Ahmadiyya o a Jama'at Musulmana Ahmadiyya , hè un rinascimentu islamicu o muvimentu messianicu uriginariu di u Punjab, l'India Britannica, à a fine di u 19u seculu. Hè stata fundata da Mirza Ghulam Ahmad (1835-1908), chì hà dichjaratu d'esse statu divinamente numinatu cum'è Mahdi Prumessu è Messiah attesi da i musulmani per apparisce versu i tempi di a fine è purtà, per via pacifica, u trionfu finale di l'Islam; oltre à incarnà, in questa capacità, a figura escatologica prevista di altre tradizioni religiose maiò. L'aderenti di l'Ahmadiyya - un termine aduttatu espressamente in riferenza à u nome alternativu di Muhammad Aḥmad - sò cunnisciuti cum'è Ahmadi Musulmani o simpliciamente Ahmadis.

Ahmadiyya:

Ahmadiyya , ufficialmente a Comunità Musulmana Ahmadiyya o a Jama'at Musulmana Ahmadiyya , hè un rinascimentu islamicu o muvimentu messianicu uriginariu di u Punjab, l'India Britannica, à a fine di u 19u seculu. Hè stata fundata da Mirza Ghulam Ahmad (1835-1908), chì hà dichjaratu d'esse statu divinamente numinatu cum'è Mahdi Prumessu è Messiah attesi da i musulmani per apparisce versu i tempi di a fine è purtà, per via pacifica, u trionfu finale di l'Islam; oltre à incarnà, in questa capacità, a figura escatologica prevista di altre tradizioni religiose maiò. L'aderenti di l'Ahmadiyya - un termine aduttatu espressamente in riferenza à u nome alternativu di Muhammad Aḥmad - sò cunnisciuti cum'è Ahmadi Musulmani o simpliciamente Ahmadis.

Moschea Al-Janad:

A Moschea Al-Janad hè una antica moschea situata à 20 km à suduveste di Taiz, in u Yemen. Hè cunsiderata a più antica sopravvissuta è a prima moschea in Yemen custruita durante u principiu di l'Islam, stabilita da Muadh ibn Jabal chì hè statu mandatu da u prufeta islamicu Muhammad in Yemen per insegnà à u so populu è e disposizioni riguardanti a religione è spende trà elli in cunfurmità cù Sharia in l'annu 6 AH. Cusì hè unu di i siti religiosi più impurtanti in u guvernatu di Taiz. Hè ancu cunnisciuta cum'è Moschea Mu'adh.

Governatoratu di Sanaa:

Sanaa o Sanaʽa hè un guvernatu di u Yemen. A so capitale hè Sanaa, chì hè ancu a capitale naziunale. Tuttavia, a cità di Sanaa ùn face micca parte di u guvernatu ma forma invece u guvernatu separatu di Amanat Al-Asemah. U Governatoratu copre una superficie di 13.850 km 2 (5.350 sq mi). Dapoi u 2004, a pupulazione era di 2 918 379 abitanti. In questu locu si trova Jabal An-Nabi Shu'ayb o Jabal Hadhur, a muntagna più alta di a nazione è di a penisula araba.

Al-Janadyah al-Olya:

Al-Janadyah al-ʿOlya hè un sub-distrettu situatu in u distrettu At-Ta'iziyah, Governatoratu di Taiz, Yemen. Al-Janadyah al-ʿOlya avia una populazione di 27.929 abitanti secondu u censimentu di u 2004.

Al-Janadyah as-Sufla:

Al-Janadyah as-Sufla hè un sub-distrettu situatu in u Distrettu At-Ta'iziyah, Governatoratu di Taiz, Yemen. Al-Janadyah as-Sufla avia una populazione di 13.162 abitanti secondu u censimentu di u 2004.

Al Jandal SC:

Al Jandal Sport Club hè un club di football saudita basatu in Dumat al-Jandal, in Arabia Saudita. Attualmente ghjucanu in a Seconda Divisione Saudita.

Al-Janiya:

Al-Janiya hè un paese palestinese in u Governatoratu di Ramallah è al-Bireh situatu à 8 chilometri à u nordueste di Ramallah in a Cisgiordania settentrionale. D'appressu à l'Uffiziu Centrale di Statistiche Palestinianu (PCBS), u paese avia una populazione di 1.400 abitanti à a fine di u 2014.

Battaglia di Qala-i-Jangi:

A Battaglia di Qala-i-Jangi hè stata una rivolta di prigiuneri di guerra accaduta trà u 25 di Novembre è u 1 di Dicembre di u 2001, in u nordu di l'Afghanistan, dopu à l'interventu armatu da e forze di a coalizione guidate da i Stati Uniti per rovesciare l'Emiratu Islamicu di i Talibani. di l'Afghanistan, chì avia alloghju à al-Qaeda.

Jannah:

In Islam, Jannah , lit. "paradisu, giardinu", hè l'ultima dimora di i ghjusti è di i credenti islamici, ma ancu u Giardinu di l'Eden, induve Adamu è Hawa abitavanu hè ancu chjamatu Jannah . Firdaus hè u termine litterale chì significa paradisu chì hè statu pigliatu in prestitu da u persianu پردیس, ma u Quran usa generalmente u termine Jannah riferendusi simbolicamente à u paradisu. Tuttavia "Firdaus" designa ancu u più altu livellu di u celu.

Abu Sa'id al-Jannabi:

Abu Sa'id Hasan ibn Bahram al-Jannabi hè statu u fundatore di u statu Qarmatian in Bahrayn. Versu l'899, i so seguitori cuntrullavanu grande parte di a regione, è in u 900 hà ottenutu una vittoria maiò annantu à un esercitu abbasidu mandatu per sottumette lu. Hà catturatu a capitale lucale, Hajar, in u 903, è hà allargatu u so regnu à sudu è à livante in Oman. Hè statu assassinatu in u 913, è succedutu da u figliolu maiò Sa'id.

Al-Jannat:

Al-Jannat hè una piccula cità in u distrettu di Amran di u guvernatu di Amran, Yemen. Hè situatu à circa 2,5 km da 'Amran, a capitale di u guvernatore, à a riva di a pianura al-Bawn. Dà vista à a cità si trova l'altitudine chjamata Jabal al-Jannat, induve si trova u forte storicu chjamatu Qasr al-Jannat.

Abu Sa'id al-Jannabi:

Abu Sa'id Hasan ibn Bahram al-Jannabi hè statu u fundatore di u statu Qarmatian in Bahrayn. Versu l'899, i so seguitori cuntrullavanu grande parte di a regione, è in u 900 hà ottenutu una vittoria maiò annantu à un esercitu abbasidu mandatu per sottumette lu. Hà catturatu a capitale lucale, Hajar, in u 903, è hà allargatu u so regnu à sudu è à livante in Oman. Hè statu assassinatu in u 913, è succedutu da u figliolu maiò Sa'id.

Al Janobiyah:

Al Janobiyah o Al Janub ('sud'), o varianti ponu riferisce à:

  • Governoratu Meridionale, Bahrain, o Al Janubiyah
  • Guvernatura Sud, Libanu, o Al Janub
Al Janobiyah:

Al Janobiyah o Al Janub ('sud'), o varianti ponu riferisce à:

  • Governoratu Meridionale, Bahrain, o Al Janubiyah
  • Guvernatura Sud, Libanu, o Al Janub
Al-Janoub SC:

Al-Janoub Sport Club , hè un club di football di l'Iraq basatu in Basora, chì ghjoca in Iraq Division Two.

Al Janobiyah:

Al Janobiyah o Al Janub ('sud'), o varianti ponu riferisce à:

  • Governoratu Meridionale, Bahrain, o Al Janubiyah
  • Guvernatura Sud, Libanu, o Al Janub
Al-Janudiyah:

Al-Janudiyah hè una cità in u nordu di a Siria, chì face parte amministrativamente di u Governatoratu di Idlib, situata à u norduveste di Idlib longu à e sponde occidentali di u fiume Orontes in u Monti Zawiya. E località vicine includenu Shughur Fawqani à suduveste, Jisr al-Shughur 10 chilometri à sudu, Bishlamun à sudeste, Kafr Dibbin à nordeste, Yacoubiyah è al-Qunaya à nordu, è Maland à norduveste.

Sottodistrittu Al-Janudiyah:

U Subdistrict Al-Janudiyah hè un nahiyah sirianu (subdistrittu) situatu in u distrettu di Jisr al-Shughur in Idlib. Sicondu u Bureau Centrale di Statistiche di Siria (CBS), u Sottodistrittu Al-Janudiyah avia una populazione di 19642 in u censimentu di u 2004.

Sottodistrittu Al-Janudiyah:

U Subdistrict Al-Janudiyah hè un nahiyah sirianu (subdistrittu) situatu in u distrettu di Jisr al-Shughur in Idlib. Sicondu u Bureau Centrale di Statistiche di Siria (CBS), u Sottodistrittu Al-Janudiyah avia una populazione di 19642 in u censimentu di u 2004.

Valutazione biugrafica:

A valutazione biografica si riferisce à una disciplina di studii religiosi islamici in a terminologia hadith in a quale i narratori di hadith sò valutati. U so scopu hè di distingue i hadith autentici è affidabili da i hadith inaffidabili per stabilisce a credibilità di i narratori, aduprendu sia cunniscenze storiche sia religiose. ` Ilm ar-rijal hè sinonimu di ciò chì hè comunemente chjamatu al-jarḥ wa al-taʻdīl - a critica è l'accettazione dichjarata di narratori hadith.

Mardaites:

I Mardaites o al-Jarajima , abitavanu e regioni di l'altipiani di i Monti Nur. I Mardaites eranu primi cristiani chì seguitavanu o Miaphysitism o Monothelitism. Si sà pocu nantu à a so etnia, ma si hè speculatu chì puderianu esse persi o armeni, eppuru altre fonti affirmanu ch'elli eranu nati da u Levante o forse ancu da a penisula araba. U so altru nome arabu, al-Jarājimah , suggerisce chì alcuni eranu nativi di a cità Jurjum in Cilicia; in ogni modu u nome esiste ancu in arabu è si traduce in "Malatu" o "Insane" cum'è u casu cù a parolla "Mareed", per via di u so stilu di lotta feroce è di vendetta contr'à l'attacchi. Più tardi, à a so insurrezzione, sò stati schjavi è paisani scappati è anu dichjaratu chì avianu rivendicatu un territoriu da "a Città Santa" à a "Muntagna Nera".

Al-Jarajir:

Al-Jarajir hè un paese sirianu in u distrittu An-Nabek di u guvernatu di Rif Dimashq. Sicondu u Bureau Centrale di Statistiche di Siria (CBS), Al-Jarajir avia una populazione di 4.022 in u censimentu di u 2004.

Al-Jarba:

Al-Jarba hè un paese sirianu situatu in Markaz Rif Dimashq, Rif Dimashq à u livante di l'Al-Nashabiyah nahiyah ("subdistrittu"). Sicondu u Bureau Centrale di Statistiche di Siria (CBS), Al-Jarba avia una populazione di 2.172 in u censimentu di u 2004.

Governatoratu di Sanaa:

Sanaa o Sanaʽa hè un guvernatu di u Yemen. A so capitale hè Sanaa, chì hè ancu a capitale naziunale. Tuttavia, a cità di Sanaa ùn face micca parte di u guvernatu ma forma invece u guvernatu separatu di Amanat Al-Asemah. U Governatoratu copre una superficie di 13.850 km 2 (5.350 sq mi). Dapoi u 2004, a pupulazione era di 2 918 379 abitanti. In questu locu si trova Jabal An-Nabi Shu'ayb o Jabal Hadhur, a muntagna più alta di a nazione è di a penisula araba.

Al-Jarida:

Al-Jarida hè un ghjurnale Kuwait in lingua araba.

Jérissa:

Jérissa , ancu El-Jarissa , hè una cità è cumuna in u guvernatu di Kef, in Tunisia. In u 2004 avia una populazione di 11.298. Si trova à 51,7 chilometri (32,1 mi) per strada à livante di a cità algeriana di Ouenza.

Ali ibn Ahmad al-Jarjara'i:

Abu'l-Qāsim ʿAlī ibn Aḥmad al-Jarjarāʾī era un ufficiale fatimide d'origine irachena , che servì come visire fatimide dal 1027 fino alla sua morte il 27 marzo 1045.

Munti Meronu:

U monte Meron hè una muntagna in a regione di a Galilea Alta di Israele. Hà una significazione particulare in a tradizione religiosa ebraica è parte di elle sò state dichjarate riserva naturale.

Al-Jarmi:

Al-Jarmī , nome sanu Abū 'Umar Ṣāliḥ ibn Isḥāq al-Bajīli al-Jarmī , era un influente grammaticu di a scola di Basra durante l'Età d'Or Islamicu, chì hà participatu à discorsi sapienti in Bagdad.

Al-Jarniyah:

Al-Jarniyah , ancu scrittu Jurneyyeh , hè una cità di u Governatoratu di Raqqa, in Siria. Hè u centru amministrativu di u subdistrittu Al-Jarniyah in u distrettu Al-Thawrah. A pupulazione di a cità à u censimentu di u 2004 era di 2686.

Al-Jarniyah, Rif Dimashq:

Al-Jarniyah hè un paese sirianu in u distrittu Al-Tall di u guvernatu di Rif Dimashq. Sicondu u Bureau Centrale di Statistiche di Siria (CBS), Al-Jarniyah avia una populazione di 271 in u censimentu di u 2004.

Sottodistrittu Al-Jarniyah:

U Subdistrict Al-Jarniyah hè un subdistrittu di u Distrettu Al-Thawrah in u Governatoratu di Raqqa (Siria), à circa 75 chilometri (47 mi) à punente di Raqqa. A pupulazione di u subdistrittu à u censimentu di u 2004 era di 31.786.

Sottodistrittu Al-Jarniyah:

U Subdistrict Al-Jarniyah hè un subdistrittu di u Distrettu Al-Thawrah in u Governatoratu di Raqqa (Siria), à circa 75 chilometri (47 mi) à punente di Raqqa. A pupulazione di u subdistrittu à u censimentu di u 2004 era di 31.786.

Al-Jaroudiya:

Al-Jaroudiya hè un paese situatu in a regione Qatif in a Pruvincia Orientale di l'Arabia Saudita. Altri paesi in Qatif cum'è Saihat, Anak, Safwa, Awamiya, Awjam, Qudaih, Khuwailidiya, Al-Jish, Umm Al-Hamam, è ancu l'isula Tarout. Jaroudiya hè situatu in u nord-ovest di Umm Al-Hammam, vicinu à Badr-el-Badrani chì era un locu per i pellegrini chì ripusavanu quandu u cammellu era un mezzu per u trasportu attraversu i deserti. Jaroudiya riposa ancu in cima à e muntagne Sald. E famiglie uriginale resultanti sò chjamate Jaroudi, o Jarudi, o Al-Jaroudi. Per più infurmazioni visitate u situ ufficiali di u paese Al-Jarodiah

Al-Jarrah ibn Abdallah:

Abu Uqba al-Jarrah ibn Abdallah al-Hakami era un nobile arabu è generale di a tribù Hakami. Durante u cursu di u principiu di l'8u seculu, era à parechji tempi guvernatore di Basora, Sistan è Khurasan, Armenia è Adharbayjan. Guerrieru legendariu dighjà in a so vita, hè più cunnisciutu per e so campagne contr'à i Khazari nantu à u fronte di u Caucasu, culminendu cù a so morte in a battaglia di Marj Ardabil in u 730.

Al-Jarrah ibn Abdallah:

Abu Uqba al-Jarrah ibn Abdallah al-Hakami era un nobile arabu è generale di a tribù Hakami. Durante u cursu di u principiu di l'8u seculu, era à parechji tempi guvernatore di Basora, Sistan è Khurasan, Armenia è Adharbayjan. Guerrieru legendariu dighjà in a so vita, hè più cunnisciutu per e so campagne contr'à i Khazari nantu à u fronte di u Caucasu, culminendu cù a so morte in a battaglia di Marj Ardabil in u 730.

Al-Jarrah ibn Abdallah:

Abu Uqba al-Jarrah ibn Abdallah al-Hakami era un nobile arabu è generale di a tribù Hakami. Durante u cursu di u principiu di l'8u seculu, era à parechji tempi guvernatore di Basora, Sistan è Khurasan, Armenia è Adharbayjan. Guerrieru legendariu dighjà in a so vita, hè più cunnisciutu per e so campagne contr'à i Khazari nantu à u fronte di u Caucasu, culminendu cù a so morte in a battaglia di Marj Ardabil in u 730.

Al-Jarrah ibn Abdallah:

Abu Uqba al-Jarrah ibn Abdallah al-Hakami era un nobile arabu è generale di a tribù Hakami. Durante u cursu di u principiu di l'8u seculu, era à parechji tempi guvernatore di Basora, Sistan è Khurasan, Armenia è Adharbayjan. Guerrieru legendariu dighjà in a so vita, hè più cunnisciutu per e so campagne contr'à i Khazari nantu à u fronte di u Caucasu, culminendu cù a so morte in a battaglia di Marj Ardabil in u 730.

Al-Jarushiya:

al-Jarushiya hè un paese palestinese in u guvernatu di Tulkarm in Cisgiordania uccidentale, situatu à 6 chilometri à u nordu di Tulkarm. Sicondu u Bureau Palestinianu Centrale di Statistiche, al Jarushiya avia una populazione di circa 907 abitanti à a mità di l'annu 2006. U 8,4% di a pupulazione di al-Jarushiya eranu rifuggiati in u 1997. I servizii sanitarii per i paesi circundanti sò basati in al- Jarushiya, e facilità sò designate cum'è MOH di livellu 2.

Al-Jassas:

Al-Jaṣṣās era un eruditu Hanafite, cunnisciutu soprattuttu cum'è u cummentatore di u travagliu di Al-Ḫaṣṣāf nantu à Qādī (giurisprudenza). Secunnu Tillier (2009: 281), u travagliu originale è u so cummentariu ponu avà "difficilmente esse separati: l'uriginale di al-Khaṣṣāf u testu hè inclusu in u cummentariu di al-Jaṣṣāṣ ". Al-Jaṣṣās hè ancu l'autore di un travagliu nantu à u tafsir , Aḥkām al-Qur'ān .

Al-Jathiya:

U Ghjinochju , hè u 45esimu capitulu ( sura ) di u Coranu cù 37 versi ( ayat ). Hè un capitulu Meccanu, rivelatu secondu a tradizione islamica durante a fase Meccana di a prufezia di Maomettu. Questu hè unu di i sette capituli in u Coranu chì cumincianu cù u Muqattaʿat Hāʼ Mīm . Contene discussioni di "segni di Diu" da riflette à l'umanità, è descrive e punizioni per quelli chì neganu à Diu malgradu i segni. Contene ancu l'unicu versu coranicu chì menziona a sharia , un termine chì i musulmani usanu dopu per riferisce à a lege islamica.

Al-Jawhari:

Al-Jawhari , ancu rumanizatu cum'è al-Jauhari , hè a forma corta di u nome di una persona è pò riferisce à:

  • Al-Abbās ibn Said al-Jawharī, un matematicu chì hà scrittu un cummentariu annantu à Elementi di Euclide
  • Eliya ibn ʿUbaid, chjamatu al-Jawharī, vescu è scrittore nestorianu
  • Ismail ibn Hammad al-Jawhari, un lessicografu chì hà scrittu unu di i primi grandi dizziunarii arabi
Betelgeuse:

Betelgeuse hè di solitu a decima stella più luminosa di u celu di notte è, dopu Rigel, a seconda più luminosa di a custellazione di Orione. Hè una stella variabile semirregulare chiaramente rossa chì a so magnitudine apparente, chì varieghja trà +0,0 è +1,6, hà a più larga gamma visualizzata da qualsiasi stella di prima magnitudine. À lunghezza d'onda vicinu à l'infrarossu, Betelgeuse hè a stella più luminosa di u celu di notte. A so designazione Bayer hè α Orionis , latinizata in Alpha Orionis è abbreviata Alpha Ori o α Ori .

Al-Jawāb al-Ṣaḥīḥ li-man baddala dīn al-Masīh:

al-Jawāb al-Ṣaḥīḥ li-man baddala dīn al-Masīh (A risposta curretta à quelli chì anu cambiatu a religione di Cristu) hè un libru scrittu trà u 1293 è u 1321, da Ibn Taymiyyah. L'opera hè una refutazione dettagliata di a duttrina cristiana.

Muhammad al-Jawad:

Muhammad ibn Ali al-Jawwad era u nonu di i Dodici Imam dopu à u babbu Ali al-Ridha è davanti à u figliolu Ali al-Hadi. Era cunnisciutu cum'è al-Jawād è al-Taqī , ma ancu chjamatu Abu Jaʿfar al-Ṯāni , Ibn al-Ridha . A so mamma, Sabika (o Ḵayzarān), era una ragazza schiava di Nubia di a famiglia di Maria al-Qibtiyya, chì era a mamma schiava di u ghjovanu figliolu di Muhammad Ibrahim.

Al-Jawadiyah:

Al-Jawadiyah hè una cità di u guvernatu di al-Hasakah, in Siria. Sicondu u Bureau Sirianu Centrale di Statistiche (CBS), Al-Jawadiyah avia una populazione di 6 630 in u censimentu di u 2004. Hè u centru amministrativu di una nahiyah ("subdistrettu") custituitu da 50 località, cù una populazione cumminata di 40.535 in u 2004.

Ismail ibn Hammad al-Jawhari:

Abu Nasr Isma'il ibn Hammad al-Jawhari hà ancu scrittu al-Jauhari era un lessicuografu turcu è autore di un dizziunariu arabu nutevule al-Ṣiḥāḥ fī al-lughah .

Muhammad Mahdi al-Jawahiri:

Muhammad Mahdi Al-Jawahiri era un pueta Iraqi. Cunsideratu da parechji cum'è unu di i migliori è i più grandi pueti arabi in u 20u seculu, hè statu soprannomu U più grande pueta arabu

Moschea Al-Jawali:

A Moschea Al-Jawali o Moschea Amir Sanjar al-Jawli hè una muschea in Hebron, in Palestina, situata in l'angulu suduveste di a Cità Vechja è parte di u santuariu di a Moschea Ibrahimi.

Abu Mansur Mauhub al-Jawaliqi:

Abū Manṣūr Mauhūb al-Jawālīqī , grammaticu arabu, hè natu in Bagdad, induve hà studiatu filulugia sottu Khātib al-Tibrizī è hè diventatu famosu per a so scrittura. In i so ultimi anni hà fattu l'Imam di u califfu Abbāsid Al-Muqtafi.

Al-Jawbari:

ʿAbd al-Raḥīm ibn ʿUmar ibn Abī Bakr Jamāl al-Dīn al-Dimashqī , comunemente cunnisciutu cum'è al-Jawbarī , era un autore è studiosu arabu sirianu medievale cunnisciutu per a so denuncia di l'alchimia. Natu in Jawbar, Siria, Al-Jawbari hà viaghjatu assai in tuttu l'Imperu Islamicu, cumprese visite finu à l'India. Frà altri lochi, u eruditu campava in Harrân è Kôniya.

Al Jawf:

Al Jawf o Al Jouf ponu riferisce à:

  • Regione Al Jawf, una regione di l'Arabia Saudita
    • Dumat al-Jandal, Al-Jawf o Al-Jouf, l'ex capitale di a regione Al Jawf
    • Sakakah, a capitale di a Regione Al Jawf
  • Al Jawf Governorate, un governatoratu di u Yemen
  • Al Jawf, Libia, una cità in Kufra, Libia
Sakakah:

Sakākā hè una cità in u norduveste di l' Arabia Saudita chì hè a capitale di a pruvincia di Al Jawf. Hè situatu ghjustu à u nordu di u desertu di An Nafud. Sakakah avia una populazione di 242.813 à u censimentu di u 2010.

Aeroportu Al Jouf:

L'Aeroportu Naziunale Al-Jawf hè un aeroportu chì serve Sakakah, una cità in a pruvincia Al Jawf, in Arabia Saudita. L'aeroportu più vicinu hè l'Aeroportu Domesticu Gurayat.

Aeroportu Al Jouf:

L'Aeroportu Naziunale Al-Jawf hè un aeroportu chì serve Sakakah, una cità in a pruvincia Al Jawf, in Arabia Saudita. L'aeroportu più vicinu hè l'Aeroportu Domesticu Gurayat.

Aeroportu Al Jouf:

L'Aeroportu Naziunale Al-Jawf hè un aeroportu chì serve Sakakah, una cità in a pruvincia Al Jawf, in Arabia Saudita. L'aeroportu più vicinu hè l'Aeroportu Domesticu Gurayat.

Governatoratu di Al Jawf:

Al Jawf hè un guvernatu di u Yemen. A so capitale hè Al Hazm.

Pruvincia di Al-Jawf:

A Pruvincia di Al-Jawf , scritta ancu Al-Jouf , hè una di e pruvince di l'Arabia Saudita, situata à u nordu di u paese, chì cuntene u so unicu cunfine internaziunale cù a Ghjurdania à punente. Hè cunsideratu unu di i più antichi lochi di abitazione in a penisula araba in modu chì i lochi di abitazione sò stati ritruvati à l'epichi di l'Età di a Pietra è à a civilizazione Acheuleana. L'abitazione ci hè continuata per tuttu l'età di u ramu è si hè furmatu un regnu cunnisciutu cum'è u regnu di Qidar chì era in ribellione è cunflittu cù u statu assirianu per l'indipendenza, in questu periodu chì u nome di l'Arabi apparse in testi storichi. Più tardi un regnu cristianu hè natu sottu u regnu di a tribù Bani Kalb è hà continuatu finu à l'arrivu di l'Islam è a so annessione à e terre islamiche. Dopu a tribù Tayy è e so filiali cuntrullavanu a regione è i so circondi. Cù u principiu di l'era muderna è l'emergenza di u terzu statu saudita, Al-Jouf hè statu un locu di cunflittu trà a famiglia Al-Rashid è a famiglia Al-Shaalan, ma a regione hè stata finalmente sottumessa à u regnu di u rè Abdulaziz bin Abdul Rahman Al Saud in u so pianu di unificà e regioni.

Khirbat al-Jawfa:

Khirbat al-Jawfa ' era un paese arabu palestinianu spupulatu durante a guerra arabo-israeliana di u 1948.

No comments:

Post a Comment

, ,