Sunday, March 28, 2021

Al Jouf Airport, Republican Party (Tunisia), Al Joumhouria

Aeroportu Al Jouf:

L'Aeroportu Naziunale Al-Jawf hè un aeroportu chì serve Sakakah, una cità in a pruvincia Al Jawf, in Arabia Saudita. L'aeroportu più vicinu hè l'Aeroportu Domesticu Gurayat.

Partitu Ripubblicanu (Tunisia):

U Partitu Ripubblicanu hè un partitu liberale centrista in Tunisia. Hè statu furmatu u 9 d'aprile 2012 cum'è una fusione di u Partitu Dimucràticu Progressivu (PDP), Afek Tounes è u Partitu Ripubblicanu Tunisianu, parechji partiti minori è indipendenti. U partitu hè guidatu da Maya Jribi chì era prima u secretariu generale di u PDP. U partitu tenia 11 di i 217 seggi è era u più grande partitu d'uppusizione in l'Assemblea Naziunale Costituente di a Tunisia. U partitu si hè ritiratu da a coalizione Unione per a Tunisia, ancu s'ellu face sempre parte di u Fronte di Salvazione Naziunale.

Al Joumhouria:

Al Joumhouria hè un ghjurnale libanese fundatu in u 1924, è secondu IPSOS NRS 2017, Al Joumhouria hè diventatu u ghjurnale numericu 1 in Libanu.

Wadi al-Joz:

Wadi al-Joz , ancu Wadi Joz , chì significa Valle di e Noci, hè un quartieru palestinese in Ghjerusalemme Est, situatu à u capu di a valle di Kidron, à u nordu di a Cità Vechja. A pupulazione di Wadi Joz hè 13.000.

Jubail:

Jubail hè una cità di a pruvincia orientale di a costa di u Golfu Persicu di l'Arabia Saudita, cù una populazione tutale di 684.531 abitanti in u 2021. Hè a casa di a più grande cità industriale di u mondu. Hè dinò a casa di a più grande è quarta più grande sucietà petrolchimica di u Mediu Oriente SABIC. Hà u più grande IWPP di u mondu chì produce 2743,6 MW di elettricità è 800.000 m 3 d'acqua à ghjornu. Jubail comprende a Città Vecchia di Al Jubail, chì era un picculu paese di pescatori finu à u 1975 è a nova zona industriale. Jubail Industrial City hè u più grande prughjettu di ingegneria civile in u mondu oghje.

Club Al-Jubail:

Al-Jubail Club hè una squadra di football di Arabia Saudita in Jubail City chì ghjoca à a Seconda Divisione Saudita.

Zona di Jubeiha:

Jubaiha hè una zona numerica 18 nantu à 27. Situatu in u punente Amman, in Ghjurdanu. Hè divisu in sette quartieri, Al-Jam'a, Al-Rasheed, Qutneh, Al-Sadeeq, Al-Zaytooneh è Al-Baladiya.

Jubail:

Jubail hè una cità di a pruvincia orientale di a costa di u Golfu Persicu di l'Arabia Saudita, cù una populazione tutale di 684.531 abitanti in u 2021. Hè a casa di a più grande cità industriale di u mondu. Hè dinò a casa di a più grande è quarta più grande sucietà petrolchimica di u Mediu Oriente SABIC. Hà u più grande IWPP di u mondu chì produce 2743,6 MW di elettricità è 800.000 m 3 d'acqua à ghjornu. Jubail comprende a Città Vecchia di Al Jubail, chì era un picculu paese di pescatori finu à u 1975 è a nova zona industriale. Jubail Industrial City hè u più grande prughjettu di ingegneria civile in u mondu oghje.

Al-Jubba'i:

Abū 'Alī Muḥammad al-Jubbā'ī hè statu un teologu è filosofu persianu Mu'tazili di u X seculu. Natu in Khuzistan, hà studiatu in Basora induve hà furmatu Abu al-Hasan al-Ash'ari, chì hà continuatu à fundà a so propria tradizione teologica, è u so figliolu Abū Hāshīm al-Jubbā'ī.

Jubur:

Jubur , cunnisciutu ancu Jebour, Jibour, Jubour, Jabur, Jaburi, Jebouri è Jabara, hè a più grande tribù araba in Iraq chì si hè spargugliata in u centru è u nordu di l'Iraq. Una parte di a tribù si stabilì in Hawija è Kirkuk à u XVIIIu seculu. Al-Jiburi, cù e federazioni 'Azza, Dulaim, Janabi è Obaidi, sò sottugruppi di a tribù Zubaydi, chì hè unu di i gruppi tribali Arabi Yemeniti di l'Iraq.

Jdeideh (disambiguazione):

Jdeideh pò riferisce à i seguenti posti:

Al-Judaydah, Governoratu di Aleppu:

Al-Judaydah , hè un paese di u guvernatu di u nordu di Aleppu, à u norduveste di a Siria. Situatu à metà strada trà Azaz è al-Rai, à circa 45 chilometri à u nordu di a cità di Aleppu è à 5 km à sudu di a fruntiera cù a pruvincia turca di Kilis, u paese appartene amministrativamente à Nahiya Sawran in u distrettu di Azaz. . E località vicine includenu Dudiyan 3 km (1,9 mi) à nordeste è Murayghil 2 km (1,2 mi) à sudu. In u censimentu di u 2004, al-Judaydah avia una populazione di 63 abitanti.

Al-Judaydah, Mahardah:

Al-Judaydah hè un paese sirianu in u Sottodistrittu di Mahardah di u Distrittu di Mahardah in u Governatoratu di Hama. Sicondu u Bureau Centrale di Statistiche di Siria (CBS), al-Judaydah avia una populazione di 2.166 à u censimentu di u 2004.

Al-Judaydah, Mahardah:

Al-Judaydah hè un paese sirianu in u Sottodistrittu di Mahardah di u Distrittu di Mahardah in u Governatoratu di Hama. Sicondu u Bureau Centrale di Statistiche di Siria (CBS), al-Judaydah avia una populazione di 2.166 à u censimentu di u 2004.

Al-Judaydah, Salamiyah:

Al-Judaydah hè un paese sirianu situatu in u Sotturdinariu Sabburah in u Distrettu di Salamiyah, in Hama. Sicondu u Bureau Centrale di Statistiche di Siria (CBS), al-Judaydah avia una populazione di 177 in u censimentu di u 2004.

Al-Judayyda:

Al-Judayyda hè unu di i distretti di u guvernatu di Karak, in Ghjurdanu.

Al-Judeida:

Al-Judeida hè un paese palestinese in u guvernatu di Jenin in a zona occidentale di a Cisgiordania, situatu à 14 chilometri (9 mi) à sudu di Jenin. Sicondu u Bureau di Statistiche Centrale Palestinianu, a cità avia una populazione di 4.738 abitanti in u censimentu di u 2007.

Al-Judeira:

al-Judeira hè un paese palestinese in u guvernatu di Ghjerusalemme in a Cisgiordania centrale.

Al-Judeira:

al-Judeira hè un paese palestinese in u guvernatu di Ghjerusalemme in a Cisgiordania centrale.

Munti Judi:

U monte Judi , cunnisciutu ancu cù u nome di Qardū , hè l' apobaterione di Noè o "Locu di Discendenza", u locu induve l'Arca hè venuta à ripusà dopu à u Grande Dilluviu, secondu a tradizione cristiana assai antica è islamica.

Muhammad al-Juhani:

Muhammad al-Juhani pò riferisce à:

  • Khalid Ibn Muhammad Al-Juhani (1975-2003), hà participatu à i bumbardamenti cumposti di Riyadh
  • Muhamad Naji Subhi Al Juhani, anzianu prigiuneru di Guantanamo da l'Arabia Saudita nantu à a Cronologia di a liberazione è u trasferimentu di i detenuti di Guantanamo Bay
Al-Juhayl:

Al-Juhayl hè un paese in u Yemen centru-orientale. Si trova in u guvernatu di Hadhramaut.

Al-Julanda bin Masud:

Al-Julanda bin Masud era un capu religiosu Ibadi chì hè statu elettu u primu imam Ibadi di Oman, guvernendu da u 749 finu à a so morte difendendusi contr'à un'invasione abbasida in u 751 CE.

Al-Jum'ah:

Al-Jumʿah hè un sub-distrettu situatu in u Distrettu Al-Makha, Governatoratu di Taiz, Yemen. Al-Jumʿah avia una populazione di 20.423 abitanti secondu u censimentu di u 2004.

Jumu'ah:

In l'Islam, Juma hè u ghjornu più santu di a settimana induve e preghiere speciali di a congregazione sò offerte. U venneri hè cunsideratu cum'è una celebrazione per sè stessu è i musulmani piglianu una cura particulare in u vestitu pulitu, u bagnu, è a preparazione di pasti speciali stu ghjornu. E preghere di venneri si facenu in u dopu meziornu prima di a preghiera di Zuhr. U termine Jumu'ah deriva da a stessa radice da a quale deriva jama'a , chì significa "a raccolta di persone". In parechji paesi musulmani, u weekend include u venneri, mentre chì in altri, u venneri sò mezu ghjorni per e scole è alcuni posti di travagliu.

Al-Jumayyil:

Al Jumayyil hè una cità di u guvernatu d'Amman in u norduveste di a Ghjurdania.

Moschea Jumeirah:

A Moschea Jumeirah hè una muschea in Dubai, Emiratu di Dubai, Emirati Arabi Uniti. A custruzzione hà iniziatu in u 1976; a muschea hè custruita in u stilu fatimide tradiziunale uriginariu di Siria è d'Egittu. Inaugurata in u 1979, a visita di a Moschea Jumeirah hè stata una attività chjave sottu a «Porte Aperte». Menti Aperte. ' prugrammi di u Sheikh Mohammed Center for Cultural Understanding (SMCCU).

Al-Jumhuryah:

Al-Jumhuriya hè un ghjurnale di punta in a Republica di u Yemen basatu in Taiz. U ghjurnale hè statu fundatu in u 1962, è hà una pusizione pro-guvernativa.

Yemen:

U Yemen , ufficialmente a Republica di u Yemen , hè un paese à l'estremità sudu di a penisula araba in l'Asia occidentale. Hè u sicondu statu suvranu arabu di a penisula, occupendu 527.970 chilometri quadrati. U liturale si stende per circa 2000 chilometri. A capitale dichjarata custituziunale di u Yemen hè a cità di Sanaa, ma a cità hè stata sottu u cuntrollu di i ribelli Houthi dapoi ferraghju 2015 è ancu Aden, chì hè ancu cuntrullata da u Cunsigliu di Transizione Meridionale dapoi u 2018. A so amministrazione esecutiva risiede in Riyadh, in Arabia Saudita.

Algeria:

L'Algeria , ufficialmente a Republica Democràtica Populare d'Algeria , hè un paese di a regione Maghreb di l'Africa di u Nordu. A capitale è a cità più populata hè Algeri, situata in u nordu di u paese nantu à a costa mediterranea. Cù una superficie di 2.381.741 chilometri quadrati (919.595 sq mi), l'Algeria hè u decimu paese più grande di u mondu, è u più grande per area di l'Unione Africana è di u mondu Arabu. Cù una populazione stimata di oltre 44 milioni, hè u novu paese u più populatu in Africa.

Republica Democratica Araba Sahrawi:

A Repubblica Democratica Araba Sahrawi hè un statu sovranu de facto parzialmente ricunnisciutu situatu in u Maghreb occidentale, chì rivindica u territoriu micca autogovernatu di u Sahara Occidentale, ma cuntrolla solu u quintu più orientale di quellu territoriu. Trà u 1884 è u 1975, u Sahara Occidentale era cunnisciutu cum'è Sahara Spagnolu, una culunia spagnola. U SADR hè unu di i dui stati africani in u quale u spagnolu hè una lingua significativa, l'altru hè Guinea Equatoriale.

Al-Jumhuryah:

Al-Jumhuriya hè un ghjurnale di punta in a Republica di u Yemen basatu in Taiz. U ghjurnale hè statu fundatu in u 1962, è hà una pusizione pro-guvernativa.

Tunisia:

A Tunisia , ufficialmente a Republica di Tunisia , hè un paese di a regione Maghreb di l'Africa di u Nordu. Cunfina cun l'Algeria à punente è à suduveste, a Libia à sudeste, è u mare Mediterraniu à nordu è à livante; chì copre 163,610 km 2 (63,170 sq mi), a Tunisia hè u più chjucu paese di l'Africa di u Nordu. Contene l'estremità orientale di e muntagne di l'Atlas è u nordu di u desertu di u Sahara, cù una grande parte di u so territoriu restante di terra cultivabile. I so 1.300 km (810 mi) di costa includenu a cunghjunzione africana di e parte occidentale è orientale di u bacinu mediterraniu. U puntu più à nordu di a Tunisia, Capu Angela, hè ancu u puntu più à nordu di l'Africa. A so populazione era di 11,7 milioni in 2019, è a capitale è a più grande cità hè Tunisi, situata nantu à a costa nordeste, chì dà u so nome à u paese.

Muritania:

A Mauritania , ufficialmente a Repubblica Islamica di Mauritania , hè un paese di l'Africa di u Norduveste. Hè u ventottesimu più grande paese o dipendenza in u mondu, l'undicesimu più grande statu sovranu d'Africa è u più grande paese situatu interamente sottu à un'altitudine di 1.000 metri (3.300 ft). A Mauritania hè cunfinata da l'Oceanu Atlanticu à punente, da u Sahara Occidentale à nordu è à nordueste, l'Algeria à nordeste, u Mali à livante è à sudeste, è u Senegal à suduveste.

Muritania:

A Mauritania , ufficialmente a Repubblica Islamica di Mauritania , hè un paese di l'Africa di u Norduveste. Hè u ventottesimu più grande paese o dipendenza in u mondu, l'undicesimu più grande statu sovranu d'Africa è u più grande paese situatu interamente sottu à un'altitudine di 1.000 metri (3.300 ft). A Mauritania hè cunfinata da l'Oceanu Atlanticu à punente, da u Sahara Occidentale à nordu è à nordueste, l'Algeria à nordeste, u Mali à livante è à sudeste, è u Senegal à suduveste.

Algeria:

L'Algeria , ufficialmente a Republica Democràtica Populare d'Algeria , hè un paese di a regione Maghreb di l'Africa di u Nordu. A capitale è a cità più populata hè Algeri, situata in u nordu di u paese nantu à a costa mediterranea. Cù una superficie di 2.381.741 chilometri quadrati (919.595 sq mi), l'Algeria hè u decimu paese più grande di u mondu, è u più grande per area di l'Unione Africana è di u mondu Arabu. Cù una populazione stimata di oltre 44 milioni, hè u novu paese u più populatu in Africa.

Lebanon:

U Libanu , ufficialmente cunnisciutu cum'è Repubblica Libanese , hè un paese di a regione Levante di l'Asia Occidentale, è di a regione transcontinentale di u Mediu Oriente. Cunfina cù a Siria à nordu è à livante è Israele à u sudu, mentre chì Cipru si trova à punente attraversu u mare Mediterraniu. A situazione di u Libanu à u crucivia di u bacinu di u Mediterraniu è di l'entroterra arabu hà cuntribuitu à a so ricca storia è hà furmatu una identità culturale di diversità religiosa è etnica. À solu 10.452 km 2 (4.036 mi 2 ), hè unu di i più picculi stati sovrani ricunnisciuti in u cuntinente asiaticu. A lingua ufficiale, l'arabu, hè a lingua più cumuna parlata da i citadini di u Libanu.

Siria:

A Siria , ufficialmente a Republica Araba Siriana , hè un paese di l'Asia Occidentale, cunfinendu u Libanu à suduveste, u Mare Mediterraniu à l'ouest, a Turchia à u nordu, l'Iraq à u livante, a Giordania à u sudu, è Israele à u suduveste. Un paese di pianure fertili, alte muntagne è deserti, a Siria ospita diversi gruppi etnici è religiosi, cumprese a maggioranza di Arabi Siriani, Curdi, Turcheni, Assiri, Armeni, Circassiani, Mandiani è Grechi. I gruppi religiosi includenu sunniti, cristiani, alawiti, drusi, isma'ilis, mandeani, sciiti, salafiti è yazidi. L'arabi sò u più grande gruppu etnicu, è i sunniti sò u più grande gruppu religiosu.

Republica Araba Yemen:

A Republica Araba Yemen , cunnisciuta ancu cum'è Yemen Nordu o Yemen (Sanaʽa) , era un paese da u 1962 à u 1990 in a parte norduveste di ciò chì hè oghje u Yemen. A so capitale era in Sanaʽa. Si hè unitu cù a Repubblica Democratica Populare di Yemen, u 22 di Maghju, 1990, per furmà l'attuale Repubblica di Yemen.

Tunisia:

A Tunisia , ufficialmente a Republica di Tunisia , hè un paese di a regione Maghreb di l'Africa di u Nordu. Cunfina cun l'Algeria à punente è à suduveste, a Libia à sudeste, è u mare Mediterraniu à nordu è à livante; chì copre 163,610 km 2 (63,170 sq mi), a Tunisia hè u più chjucu paese di l'Africa di u Nordu. Contene l'estremità orientale di e muntagne di l'Atlas è u nordu di u desertu di u Sahara, cù una grande parte di u so territoriu restante di terra cultivabile. I so 1.300 km (810 mi) di costa includenu a cunghjunzione africana di e parte occidentale è orientale di u bacinu mediterraniu. U puntu più à nordu di a Tunisia, Capu Angela, hè ancu u puntu più à nordu di l'Africa. A so populazione era di 11,7 milioni in 2019, è a capitale è a più grande cità hè Tunisi, situata nantu à a costa nordeste, chì dà u so nome à u paese.

Republica Democratica Araba Sahrawi:

A Repubblica Democratica Araba Sahrawi hè un statu sovranu de facto parzialmente ricunnisciutu situatu in u Maghreb occidentale, chì rivindica u territoriu micca autogovernatu di u Sahara Occidentale, ma cuntrolla solu u quintu più orientale di quellu territoriu. Trà u 1884 è u 1975, u Sahara Occidentale era cunnisciutu cum'è Sahara Spagnolu, una culunia spagnola. U SADR hè unu di i dui stati africani in u quale u spagnolu hè una lingua significativa, l'altru hè Guinea Equatoriale.

Lebanon:

U Libanu , ufficialmente cunnisciutu cum'è Repubblica Libanese , hè un paese di a regione Levante di l'Asia Occidentale, è di a regione transcontinentale di u Mediu Oriente. Cunfina cù a Siria à nordu è à livante è Israele à u sudu, mentre chì Cipru si trova à punente attraversu u mare Mediterraniu. A situazione di u Libanu à u crucivia di u bacinu di u Mediterraniu è di l'entroterra arabu hà cuntribuitu à a so ricca storia è hà furmatu una identità culturale di diversità religiosa è etnica. À solu 10.452 km 2 (4.036 mi 2 ), hè unu di i più picculi stati sovrani ricunnisciuti in u cuntinente asiaticu. A lingua ufficiale, l'arabu, hè a lingua più cumuna parlata da i citadini di u Libanu.

Al-Jumu'ah:

Al-Jumuʿah hè u 62esimu capitulu ( sūrah ) di u Quran cù 11 versi ( āyāt ). U capitulu hè chjamatu al-jumu`ah ("venneri") perchè hè u ghjornu di l'assemblea, quandu a cumunità abbanduneghja u cummerciu, e transazzione è altre diversioni à prò di l'assemblea per circà a verità generale è più benefica è cercà a " generosità di Diu "solu. Questa surà hè una surà Al-Musabbihat perchè principia cù a glurificazione di Diu.

Al-Jumu'ah:

Al-Jumuʿah hè u 62esimu capitulu ( sūrah ) di u Quran cù 11 versi ( āyāt ). U capitulu hè chjamatu al-jumu`ah ("venneri") perchè hè u ghjornu di l'assemblea, quandu a cumunità abbanduneghja u cummerciu, e transazzione è altre diversioni à prò di l'assemblea per circà a verità generale è più benefica è cercà a " generosità di Diu "solu. Questa surà hè una surà Al-Musabbihat perchè principia cù a glurificazione di Diu.

Al-Jumu'ah:

Al-Jumuʿah hè u 62esimu capitulu ( sūrah ) di u Quran cù 11 versi ( āyāt ). U capitulu hè chjamatu al-jumu`ah ("venneri") perchè hè u ghjornu di l'assemblea, quandu a cumunità abbanduneghja u cummerciu, e transazzione è altre diversioni à prò di l'assemblea per circà a verità generale è più benefica è cercà a " generosità di Diu "solu. Questa surà hè una surà Al-Musabbihat perchè principia cù a glurificazione di Diu.

Al-Jumu'ah:

Al-Jumuʿah hè u 62esimu capitulu ( sūrah ) di u Quran cù 11 versi ( āyāt ). U capitulu hè chjamatu al-jumu`ah ("venneri") perchè hè u ghjornu di l'assemblea, quandu a cumunità abbanduneghja u cummerciu, e transazzione è altre diversioni à prò di l'assemblea per circà a verità generale è più benefica è cercà a " generosità di Diu "solu. Questa surà hè una surà Al-Musabbihat perchè principia cù a glurificazione di Diu.

Al-Jumu'ah:

Al-Jumuʿah hè u 62esimu capitulu ( sūrah ) di u Quran cù 11 versi ( āyāt ). U capitulu hè chjamatu al-jumu`ah ("venneri") perchè hè u ghjornu di l'assemblea, quandu a cumunità abbanduneghja u cummerciu, e transazzione è altre diversioni à prò di l'assemblea per circà a verità generale è più benefica è cercà a " generosità di Diu "solu. Questa surà hè una surà Al-Musabbihat perchè principia cù a glurificazione di Diu.

Al-Jumu'ah:

Al-Jumuʿah hè u 62esimu capitulu ( sūrah ) di u Quran cù 11 versi ( āyāt ). U capitulu hè chjamatu al-jumu`ah ("venneri") perchè hè u ghjornu di l'assemblea, quandu a cumunità abbanduneghja u cummerciu, e transazzione è altre diversioni à prò di l'assemblea per circà a verità generale è più benefica è cercà a " generosità di Diu "solu. Questa surà hè una surà Al-Musabbihat perchè principia cù a glurificazione di Diu.

Junayd di Baghdad:

Junayd di Baghdad era un misticu persianu è unu di i più famosi di i primi santi islamici. Hè una figura centrale in a sterpa spirituale di parechji ordini Sufi.

Junayd di Baghdad:

Junayd di Baghdad era un misticu persianu è unu di i più famosi di i primi santi islamici. Hè una figura centrale in a sterpa spirituale di parechji ordini Sufi.

Al-Junayd ibn Abd al-Rahman al-Murri:

Al-Junayd ibn Abd al-Rahman al-Murri hè statu u guvernatore arabu di Sindh da u 723-726 d.C. Cuminciò à invadiscia i regni indiani. Dopu avè sottumessu Sindh, Junayd hà mandatu campagne in diverse parti di l'India. A ghjustificazione hè stata chì queste parti avianu pagatu prima omagiu à Bin Qasim ma poi si sò fermate. U primu scopu era al-Kiraj , chì a so cunquista hà effettivamente fattu fine à u regnu. Una grande campagna hè stata fatta in Rajasthan chì includia Mermad , al-Baylaman è Jurz . Una altra forza hè stata mandata contr'à Uzayn (Ujjain), chì hà fattu incursioni in u so paese (Avanti) è alcune parte di questu sò state distrutte. Ujjain stessu ùn pò esse statu cunquistatu. Una forza separata hè stata ancu mandata contru al-Malibah , ma u risultatu ùn hè micca arregistratu; prubabilmente micca successu.

Al-Junaynah:

Al-Junaynah hè un paese sirianu situatu in u Subdistrittu Suran in u Distrettu di Hama. Sicondu u Bureau Sirianu Centrale di Statistiche (CBS), al-Junaynah avia una populazione di 341 in u censimentu di u 2004.

Masjid Bencoolen:

Masjid Bencoolen hè una muschea in Bencoolen Street, Singapore. Masjid Bencoolen pò accoglie 1.100 adoratori. A muschea hè cullucata è integrata cù una torra di appartamenti serviti Somerset Bencoolen di 12 piani.

Al-Jura:

Al-Jura era un paese palestinese spupulatu durante a guerra arabo-israeliana di u 1948, situatu à circa dui chilometri à punente di Majdal. In u 1945, u paese avia una populazione di circa 2.420 abitanti soprattuttu musulmani. Benchì difesa da l'Armata Egiziana, al-Jura hè stata tuttavia catturata da a Brigata Givati ​​d'Israele in un'offensiva di u 4 di nuvembre di u 1948 in u quadru di l'Operazione Yoav.

Al-Jura, Ghjerusalemme:

Al-Jura era un paese arabu palestinu in u Sottodistrittu di Ghjerusalemme. Hè statu spupulatu durante a guerra arabo-israeliana di u 1948 l'11 di lugliu di u 1948, sottu l'Operazione Danny. Era situatu à 8,5 km à punente di Ghjerusalemme. al-Jura hè stata per u più distrutta à eccezione di parechje case diserte.

Al-Jurjani:

Al-Jurjani o semplicemente Jurjani ponu riferisce à qualsiasi studiosi persiani storichi:

  • Abu Sa'id al-Darir al-Jurjani, matematicu è astronomu
  • Al-Masihi, Abu Sahl al-Masihi al-Jurjani (960-1000), medicu è prufessore di Avicenna
  • Abd al-Qahir al-Jurjani, eruditu di a lingua araba, teoricu literariu è grammaticu
  • Zayn al-Din al-Jurjani (1040–1136), medicu islamicu reale è autore di u Thesaurus di u Sha di Khwarazm
  • Ali ibn Mohammed al-Jurjani (1339-1414), scrittore d'enciclopedia
  • Rustam Jurjani, medicu di u XVIu seculu chì stava in India è autore di e Pruviste Di Nizamshah
Abu Said Gorgani:

Abu Sa'id al-Dharir al-Jurjani , ancu Gurgani , hè statu un matimaticu è astronomu persianu di u IX seculu da Gurgan (Jurjan), Iran. Hà scrittu un trattatu nantu à i prublemi geometrici è un altru nantu à u disegnu di u meridianu. George Sarton u cunsidereghja un studiente di Ibn al-A'rabi, ma Carl Brockelmann rifiuta sta opinione.

Al-Jurjani:

Al-Jurjani o semplicemente Jurjani ponu riferisce à qualsiasi studiosi persiani storichi:

  • Abu Sa'id al-Darir al-Jurjani, matematicu è astronomu
  • Al-Masihi, Abu Sahl al-Masihi al-Jurjani (960-1000), medicu è prufessore di Avicenna
  • Abd al-Qahir al-Jurjani, eruditu di a lingua araba, teoricu literariu è grammaticu
  • Zayn al-Din al-Jurjani (1040–1136), medicu islamicu reale è autore di u Thesaurus di u Sha di Khwarazm
  • Ali ibn Mohammed al-Jurjani (1339-1414), scrittore d'enciclopedia
  • Rustam Jurjani, medicu di u XVIu seculu chì stava in India è autore di e Pruviste Di Nizamshah
Al-Jurjani:

Al-Jurjani o semplicemente Jurjani ponu riferisce à qualsiasi studiosi persiani storichi:

  • Abu Sa'id al-Darir al-Jurjani, matematicu è astronomu
  • Al-Masihi, Abu Sahl al-Masihi al-Jurjani (960-1000), medicu è prufessore di Avicenna
  • Abd al-Qahir al-Jurjani, eruditu di a lingua araba, teoricu literariu è grammaticu
  • Zayn al-Din al-Jurjani (1040–1136), medicu islamicu reale è autore di u Thesaurus di u Sha di Khwarazm
  • Ali ibn Mohammed al-Jurjani (1339-1414), scrittore d'enciclopedia
  • Rustam Jurjani, medicu di u XVIu seculu chì stava in India è autore di e Pruviste Di Nizamshah
Governatoratu di Sanaa:

Sanaa o Sanaʽa hè un guvernatu di u Yemen. A so capitale hè Sanaa, chì hè ancu a capitale naziunale. Tuttavia, a cità di Sanaa ùn face micca parte di u guvernatu ma forma invece u guvernatu separatu di Amanat Al-Asemah. U Governatoratu copre una superficie di 13.850 km 2 (5.350 sq mi). In u 2004, a pupulazione era di 2 918 379 abitanti. In questu locu si trova Jabal An-Nabi Shu'ayb o Jabal Hadhur, a muntagna più alta di a nazione è di a penisula araba.

Al-Hasan al-Yusi:

Abu Ali al-Hassan ibn Masud al-Yusi (1631-1691) hè statu un scrittore maroccu sufì. Hè cunsideratu cum'è u più grande eruditu marocchinu di u XVII seculu è era un strettu associu di u primu sultanu alaouita Rashid. Al-Yusi hè natu in una tribù berbera, l'Ait Yusi, ghjustu à u nordu di Fes. Era maritatu cù Zahra bint Muhammad b. Musa al-Fasi. Al-Yusi hà lasciatu u so paese nativu assai ghjovanu per un pellegrinaghju per tutta a vita. Hà ricivutu a so barakah da u Sheikh Mohammed Ben Nasir di a tariqa Nasiriyya di Tamegroute, è hà studiatu è insignatu à a zawiyya di Dila cun Mohammed al-Hajj ibn Abu Bakr al-Dila'i.

Al-Juwadah:

Al-Juwadah hè un paese in u Yemen centru-orientale. Si trova in u guvernatu di Hadhramaut.

Al-Juwayni:

Dhia 'ul-Dīn' Abd al-Malik ibn Yūsuf al-Juwaynī al-Shafi'ī era un giuristu persianu sunnita shafi'i è teologu mutakallim. U so nome hè cumunimenti abreviati cum'è Al-Juwayni ; hè ancu cumunemente chjamatu Imam al Haramayn , chì significa "maestru capimachja di e duie cità sacre", vale à dì Mecca è Medina.

Al-Juzjani:

Al-Juzjani hè un cugnome . E persone notevuli cù u cognome sò:

  • Abu 'Ubayd al-Juzjani (980-1037), medicu è sculari di Ibn Sina
  • Minhaj al-Siraj Juzjani, cronistu di u seculu XIII chì hà descrittu Genghis Khan
Muhammad al-Khushani:

Abū ʿAbd Allāh Muḥammad b. al-Ḥārith al-Khushanī , o Al-Khushanī di Qayrawān , era un storicu, giuristu è ghjudice arabu.

Al-Juʽranah:

Al-Juʽranah hè un paese di a pruvincia di a Mecca, in l'Arabia Saudita occidentale.

Al-Playideh:

Al-Juwayyidah hè una cità di u guvernatu d'Amman in u norduveste di u Ghjurdanu. Cunfina à livante cù a regione Sahab, à punente cù a zona di Muqabalin, à u nordu cù Umm Al-Hieran, è à u sudu cù Kherbet al-Souk. Hè famosa per l'esistenza di una prigione in a quale era cunnisciuta cù u so nome "Prigione Juwaida". I nomi di i quartieri includenu trè quartieri di u quartiere Al-Bayer, quartiere Al-Awamleh, quartiere Abu Sabah, quartiere Al-Kouzah, quartiere Al-Manawzah, è u quartiere di a vechja cità.

Giza:

Giza hè a seconda cità più grande d'Egittu dopu à u Cairo è a quarta cità più grande d'Africa dopu à Kinshasa, Lagos è u Cairo. Hè a capitale di u Governatoratu di Giza cù una populazione totale di 8,8 milioni di uttrovi 2018. Si trova nantu à a riva occidentale di u Nilu, 4,9 km (3 mi) à suduveste di u Cairo cintrali, è hè una cità centrale di u Grande Cairo metropole. Giza si trova à menu di 30 km (18,64 mi) à nordu di Memphis ( Men-nefer ), chì era a capitale di u primu statu egizianu unificatu da i tempi di u primu faraonu, Narmer.

Al-Jāhiz (crateru):

Al-Jāhiz hè un crateru annantu à Mercuriu. Hà un diametru di 83 chilometri. U so nome hè statu aduttatu da l'Unione Astronomica Internaziunale (IAU) in u 1976. Al-Hamadhani hè chjamatu per u scrittore arabu Al-Jahiz, mortu in u 869 CE

Liga Araba:

A Lega Araba , furmalmente a Lega di i Stati Arabi , hè una urganizazione regiunale in u mondu arabu, chì si trova in Africa è in Asia Occidentale. A Lega Araba hè stata furmata in u Cairo u 22 di marzu di u 1945 inizialmente cun sei membri: Egittu, Iraq, Transjordan, Libanu, Arabia Saudita è Siria. U Yemen s'hè aderitu cum'è membru u 5 di maghju di u 1945. Attualmente, a Lega conta 22 membri, ma a participazione di a Siria hè stata suspesa dapoi nuvembre di u 2011.

Tafsir al-Qurtubi:

Tafsir al-Qurtubi hè un travagliu di u seculu XIII di l'esegesi Qur'an da u sapiente classicu Al-Qurtubi. Tafsir al-Qurtubi hè ancu cunnisciutu cum'è Al-Jami'li-Ahkam o Al-Jami 'li Ahkam al-Qur'an o Tafsir al-Jami' .

Al-Jathiya:

U Ghjinochju , hè u 45esimu capitulu ( sura ) di u Coranu cù 37 versi ( ayat ). Hè un capitulu Meccan, rivelatu secondu a tradizione islamica durante a fase Meccan di a prufezia di Maomettu. Questu hè unu di i sette capituli in u Coranu chì cumincianu cù u Muqattaʿat Hāʼ Mīm . Contene discussioni di "segni di Diu" da riflette à l'umanità, è descrive e punizioni per quelli chì neganu à Diu malgradu i segni. Contene ancu l'unicu versu coranicu chì menziona a sharia , un termine chì i musulmani usanu dopu per riferisce si à a lege islamica.

Al-Jahiz:

Abū ʿUthman ʿAmr ibn Baḥr al-Kinānī al-Baṣrī , comunemente cunnisciutu cum'è al-Jāḥiẓ era un scrittore in prosa araba è autore di opere di letteratura, di teologia Mu'tazili, è di pulitiche pulitiche-religiose.

Munti Judi:

U monte Judi , cunnisciutu ancu cù u nome di Qardū , hè l' apobaterione di Noè o "Locu di Discendenza", u locu induve l'Arca hè venuta à ripusà dopu à u Grande Dilluviu, secondu a tradizione cristiana assai antica è islamica.

Ka'abiyye-Tabbash-Hajajre:

Ka'abiyye-Tabbash-Hajajre hè un cunsigliu lucale arabu in u Distrettu Nordu d'Israele. Hè stata dichjarata cum'è cunsigliu lucale in u 1996. In u 2019 avia una populazione di 5.504 abitanti, a maiò parte di i quali sò musulmani.

Ka'abiyye-Tabbash-Hajajre:

Ka'abiyye-Tabbash-Hajajre hè un cunsigliu lucale arabu in u Distrettu Nordu d'Israele. Hè stata dichjarata cum'è cunsigliu lucale in u 1996. In u 2019 avia una populazione di 5.504 abitanti, a maiò parte di i quali sò musulmani.

Ka'abiyye-Tabbash-Hajajre:

Ka'abiyye-Tabbash-Hajajre hè un cunsigliu lucale arabu in u Distrettu Nordu d'Israele. Hè stata dichjarata cum'è cunsigliu lucale in u 1996. In u 2019 avia una populazione di 5.504 abitanti, a maiò parte di i quali sò musulmani.

Ka'abiyye-Tabbash-Hajajre:

Ka'abiyye-Tabbash-Hajajre hè un cunsigliu lucale arabu in u Distrettu Nordu d'Israele. Hè stata dichjarata cum'è cunsigliu lucale in u 1996. In u 2019 avia una populazione di 5.504 abitanti, a maiò parte di i quali sò musulmani.

Al-Qa'im:

Al-Qāʾim , al-Qaim , o al-Ḳāʾim ponu riferisce à:

Distrittu Al-Qa'im:

U Distrettu Al-Qa'im hè un distrettu di u guvernatu di Al Anbar, in Iraq, à a fruntiera cù a Siria. Hè centratu annantu à a cità di Al-Qa'im. U fiume Eufrate attraversa ellu. À a so punta occidentale, in a cità di Husaybah, si trova u passaghju di fruntiera Al-Qa'im à Abu Kamal in u Governatoratu di Deir ez-Zor in Siria.

Al-Kaabi:

Al Kaabi hè un nome tribale arabu, u Bani Kaab. Hè natu da a tribù notevolmente grande Banu 'Amir

  • Jabir al-Kaabi, capimachja tribale araba
  • Maz'al Jabir al-kaabi, capu tribale arabu chì hà guvernatu una parte di l'Iran mudernu
  • Mohamed Faraj Al-Kaabi, lanciatore di martelli qatarini
Al-Kaafi:

Al-Kaafi fi fihh al-Imaam Ahmad bin Hanbal hè un libru di Hanbali Fiqh scrittu da Imaam Ibn Qudamah.

Al-Kabir:

Al-Kabir hè unu di i Nomi di Diu in l'Islam, chì significa "U Grande". Hè ancu adupratu cum'è nome persunale, cum'è forma corta di u nome Abdul Kabir, " Servitore di u Grande ".

Al-Kabir:

Al-Kabir hè unu di i Nomi di Diu in l'Islam, chì significa "U Grande". Hè ancu adupratu cum'è nome persunale, cum'è forma corta di u nome Abdul Kabir, " Servitore di u Grande ".

Grand Hotel Tripoli:

U Grand Hotel Tripoli , cunnisciutu ancu in Funduq-Al-Kabir Hotel in arabu, hè un hotel situatu in El-Fatah Street in Tripoli, in Libia.

Moschea Al-Kabir:

Moschea Al-Kabir significa "a grande moschea", o forse "a moschea principale". Si pò riferisce à:

  • Atiq Mosque, Awjila, una moschea in u oasi di u paese di Awjila in u desertu di u Sahara in a regione Cyrenaica di a Libia orientale
  • Grande Moschea di Aleppu, a più grande è una di e più antiche moschee di a cità di Aleppu, Siria
  • Grande Moschea di Gaza, a più grande è più vechja moschea di a Striscia di Gaza, situata in a vechja cità di Gaza
  • Grande Moschea di Sana'a, antica moschea in Sana'a, Yemen
  • Moschea Omeia, cunnisciuta ancu cum'è a Grande Moschea di Damascu
Al-Kabri:

Al-Kabri era una cità araba palestinese in Galilea situata à 12,5 chilometri (7,8 mi) à u nordeste di Acre. Hè stata catturata da l'Haganah u 21 di maghju di u 1948, una settimana dopu à a dichjarazione di u Statu d'Israele. In u 1945, avia una populazione di 1.520 abitanti è una superficie tutale cultivata di 20.617 dunams. Hè vicinu à u situ di Tel Kabri.

Incidente di Al-Kabri:

L' incidentu al-Kabri , o massacru di Al-Kabri, si riferisce à un'operazione militare realizata da l'armata israeliana durante a guerra arabo-israeliana di u 1948 in vendetta per l'imboscata di u cunvoyu Yehiam. U 20 di maghju di u 1948, a Brigata israeliana Carmeli hà catturatu al-Kabri, un paese arabu palestinianu in l'angulu nordueste di a regione di u Mandatu Britannicu di Palestina chì hè statu dopu incorporatu in u Statu d'Israele. U 27 di marzu di u 1948, centinaie di paisani armati è unità di l'Armata di Liberazione Araba attaccanu un cunvue ebreu vicinu à u paese, uccidendu quaranta nove Ghjudei. Sei Arabi sò stati ancu tombi in a battaglia. Dui mesi dopu u cumandante di l'Operazione Ben-Ami hà datu l'ordine di funziunamentu datu chì quellu ghjornu eranu "attaccà cù u scopu di catturà, i paesi di Kabri, Umm al Faraj è Al-Nahr, per tumbà l'omi [è] per distruggere è mette focu à i paesi ". Benvenisti afferma chì "l'ordini sò stati fatti à a lettera", mentre Morris scrive chì parechji abitanti di u paese eranu apparentemente esecutati.

Incidente di Al-Kabri:

L' incidentu al-Kabri , o massacru di Al-Kabri, si riferisce à un'operazione militare realizata da l'armata israeliana durante a guerra arabo-israeliana di u 1948 in vendetta per l'imboscata di u cunvoyu Yehiam. U 20 di maghju di u 1948, a Brigata israeliana Carmeli hà catturatu al-Kabri, un paese arabu palestinianu in l'angulu nordueste di a regione di u Mandatu Britannicu di Palestina chì hè statu dopu incorporatu in u Statu d'Israele. U 27 di marzu di u 1948, centinaie di paisani armati è unità di l'Armata di Liberazione Araba attaccanu un cunvue ebreu vicinu à u paese, uccidendu quaranta nove Ghjudei. Sei Arabi sò stati ancu tombi in a battaglia. Dui mesi dopu u cumandante di l'Operazione Ben-Ami hà datu l'ordine di funziunamentu datu chì quellu ghjornu eranu "attaccà cù u scopu di catturà, i paesi di Kabri, Umm al Faraj è Al-Nahr, per tumbà l'omi [è] per distruggere è mette focu à i paesi ". Benvenisti afferma chì "l'ordini sò stati fatti à a lettera", mentre Morris scrive chì parechji abitanti di u paese eranu apparentemente esecutati.

Kabsa:

Kabsa hè un piattu di risu mischju, sirvutu nantu à un piattu cumunale, chì vene da l'Arabia Saudita ma hè comunemente cunsideratu cum'è un piattu naziunale in i paesi di a penisula araba.

Muammar Gheddafi:

Muammar Muhammad Abu Minyar al-Gaddafi , comunmente cunnisciutu cum'è culunellu Gaddafi , era un rivoluzionariu libicu, puliticu è teoricu puliticu. Hà guvernatu a Libia cum'è Presidente Revoluzionariu di a Repubblica Araba Libica da u 1969 à u 1977 è dopu cum'è "Capu Fratellu" di a Grande Jamahiriya Araba Libia di u Grande Populu Sucialista da u 1977 à u 2011. Inizialmente era impegnatu ideologicamente in u naziunalisimu arabu è in u socialisimu arabu ma dopu hà guvernatu secondu a so Terza Teoria Internaziunale.

Muammar Gheddafi:

Muammar Muhammad Abu Minyar al-Gaddafi , comunmente cunnisciutu cum'è culunellu Gaddafi , era un rivoluzionariu libicu, puliticu è teoricu puliticu. Hà guvernatu a Libia cum'è Presidente Revoluzionariu di a Repubblica Araba Libica da u 1969 à u 1977 è dopu cum'è "Capu Fratellu" di a Grande Jamahiriya Araba Libia di u Grande Populu Sucialista da u 1977 à u 2011. Inizialmente era impegnatu ideologicamente in u naziunalisimu arabu è in u socialisimu arabu ma dopu hà guvernatu secondu a so Terza Teoria Internaziunale.

Muammar Gheddafi:

Muammar Muhammad Abu Minyar al-Gaddafi , comunmente cunnisciutu cum'è culunellu Gaddafi , era un rivoluzionariu libicu, puliticu è teoricu puliticu. Hà guvernatu a Libia cum'è Presidente Revoluzionariu di a Repubblica Araba Libica da u 1969 à u 1977 è dopu cum'è "Capu Fratellu" di a Grande Jamahiriya Araba Libia di u Grande Populu Sucialista da u 1977 à u 2011. Inizialmente era impegnatu ideologicamente in u naziunalisimu arabu è in u socialisimu arabu ma dopu hà guvernatu secondu a so Terza Teoria Internaziunale.

Kuwait City:

Kuwait City hè a capitale è a più grande cità di Kuwait. Situatu in u core di u paese nantu à a riva sud di a Baia Kuwait nantu à u Golfu Persicu, hè u centru puliticu, culturale è ecunomicu di l'emiratu, chì cuntene l'Assemblea Naziunale Kuwait (parlamentu), a maiò parte di l'uffizii di u guvernu, a sede di a maiò parte di e corporazioni kuwaitiane. è banche.

Al-Kadhimiya SC:

Al Kadhimiya hè un club spurtivu chì si basa in u distrittu Al Kadhimiya in Iraq. A so squadra di football ghjoca attualmente in l'Iraq Division One, u sicondu livellu di u football Iraqi. Al-Kadhimiya hà participatu à a Premier League Iraqi in ottu occasioni precedenti.

Al-Kadhimiya SC:

Al Kadhimiya hè un club spurtivu chì si basa in u distrittu Al Kadhimiya in Iraq. A so squadra di football ghjoca attualmente in l'Iraq Division One, u sicondu livellu di u football Iraqi. Al-Kadhimiya hà participatu à a Premier League Iraqi in ottu occasioni precedenti.

Moschea Al-Kadhimiya:

A Moschea Al-Kadhimiya o Santuariu Al-Kadhimayn hè una muschea è un santuariu islamicu Shi'ite situatu in a periferia di Kādhimayn in Bagdad, in Iraq. Contene e tombe di u settimu è di u nonu Twelver Shī'ī Imāms, rispettivamente Mūsā al-Kāẓim è u so nipote Muhammad al-Jawad. Ancu sepolti in i lochi di sta moschea sò i studiosi storichi Shaykh Mufīd è Shaykh Naṣīr ad-Dīn aṭ-Ṭūsi. Direttamente accantu à a muschea ci sò dui santuarii più chjuchi, appartenenti à i fratelli Sayyid Raḍī è Sayyid Murtadā.

Al-Kadhimiya SC:

Al Kadhimiya hè un club spurtivu chì si basa in u distrittu Al Kadhimiya in Iraq. A so squadra di football ghjoca attualmente in l'Iraq Division One, u sicondu livellu di u football Iraqi. Al-Kadhimiya hà participatu à a Premier League Iraqi in ottu occasioni precedenti.

Kadhimiya:

Al-Kāẓimiyyah o Al-Kāẓimayn (ٱلْكَاظِمَيْن) hè un quartieru nordu di a cità di Baghdad, in Iraq. Si trova à circa 5 chilometri (3,1 mi) da u centru di a cità, annantu à a riva occidentale di u Tigris. Al-Kāẓimiyyah hè ancu u nome di unu di i nove distretti amministrativi di Baghdad. Essendu u locu di a Moschea Al-Kadhimiya, ancu prima di a so creazione in a zona urbana di Baghdad, hè cunsiderata cum'è una cità santa da i Dui Shi'iti.

Al-Kadir:

Al-Kadir hè un paese in Siria orientale, chì face parte amministrativamente di u guvernatu di Homs. Hè situatu in u Desertu Sirianu cù u fiume Eufrate à nordeste, u vicinu paese di al-Kawm à sudu è Deir ez-Zor à livante. Sicondu u Bureau Centrale di Statistiche (CBS), al-Kadir avia una populazione di 694 in u censimentu di u 2004.

Al-Kadir:

Al-Kadir hè un paese in Siria orientale, chì face parte amministrativamente di u guvernatu di Homs. Hè situatu in u Desertu Sirianu cù u fiume Eufrate à nordeste, u vicinu paese di al-Kawm à sudu è Deir ez-Zor à livante. Sicondu u Bureau Centrale di Statistiche (CBS), al-Kadir avia una populazione di 694 in u censimentu di u 2004.

Al-Qaeda:

Al-Qaeda hè una urganizazione militante sunnita islamista multi-naziunale fundata in u 1988 da Osama bin Laden, Abdullah Azzam, è parechji altri vuluntarii arabi durante a guerra sovietica-afgana.

El Kef:

El Kef , cunnisciutu ancu cum'è Le Kef , hè una cità di u norduveste di a Tunisia. Serve cum'è capitale di u guvernatu di Kef.

Kaff al-Jaa:

Kaff al-Jaa hè un paese di u norduveste di a Siria, chì face parte amministrativamente di u guvernatu di Tartus, situatu à nordeste di Tartus. E località vicine includenu al-Qadmus à l'ouest, Deir Mama à u nordeste, Masyaf à u livante, Wadi al-Oyun à u sudu è Hammam Wasel à u suduveste. Sicondu u Bureau Centrale di Statistiche di Siria, Kaff al-Jaa avia una populazione di 2.068 abitanti in u censimentu di u 2004. I so abitanti sò principalmente alawiti.

Università Al-Kafaàt:

L' Università Al-Kafaàt (AKU) hè una università privata è indipendente in Beirut, Libanu. Hè stata fundata in u 1999 da a Fundazione Al Kafaàt. L'università hè gestita da un Cunsigliu di Patronati, nominatu da u Cunsigliu di Patronati di a Fundazione Al-Kafaàt.

Al-Kafat:

Al-Kafat hè un paese sirianu situatu in u Sottodistrittu Salamiyah di u Distrittu Salamiyah di u Governatoratu di Hama. Sicondu u Bureau Centrale di Statistiche di Siria (CBS), al-Kafat avia una populazione di 1.893 in u censimentu di u 2004. I so abitanti sò principalmente ismailiti.

Università Al-Kafaàt:

L' Università Al-Kafaàt (AKU) hè una università privata è indipendente in Beirut, Libanu. Hè stata fundata in u 1999 da a Fundazione Al Kafaàt. L'università hè gestita da un Cunsigliu di Patronati, nominatu da u Cunsigliu di Patronati di a Fundazione Al-Kafaàt.

Al-Kaffarah:

Al-Kaffarah hè un termine in a legge islamica chì significa a scadenza di u peccatu, riferitu à una sanzione speciale per cumpensà l'offesa o u peccatu quandu u particulare per violazione (malfattura) o omicidiu involuntariu hè commessu. Kaffarah hè pagatu violendu alcune azzioni cum'è Dighjunu, ghjuramentu, Ihram è omicidiu involuntariu è omicidiu semi-intenzionale.

Kitab al-Kafi:

Al-Kafi hè una raccolta di hadith Shia Twelver compilata da Muhammad ibn Ya'qub al-Kulayni. Hè divisa in trè sezzioni: Usūl al-Kāfī , trattendu di epistemologia, teologia, storia, etica, supplicazione, è u Qurʾān, Furūʿ al-Kāfī , chì si occupa di prublemi pratichi è legali, è Rawdat al-Kāfī , chì include tradizioni varie, assai di e quali sò lunghe lettere è discorsi trasmessi da l'imami. In tuttu, al-Kāfī comprende 16.199 narrazioni.

Al-Kafif az-Zarhuni:

Abdullah al-Kafif az-Zarhuni era un pueta zajal nordafricanu in u periodu Marinid. Hè cunnisciutu per avè cumpostu un puema epicu zajal cunnisciutu cum'è Mala'bat al-Kafif az-Zarhuni , cunsideratu u primu testu in arabu vernaculare marocchinu, in u periodu di Abu al-Hasan Ali ibn Othman al-Marini.

Al-Kafirun:

Al-Kāfirūn hè u nome di u 109th capitulu (sūrah) di u Quran. Hà sei versi cume:

۝ Dì: "O malfidenti,
۝ Ùn adurà micca ciò chì venerate.
۝ Nemmenu site adoratori di ciò chì adore.
۝ Nemmenu seraghju un adoratore di ciò chì venerate.
۝ Nè sarete adoratori di ciò chì veneru.
۝ Per voi hè a vostra religione, è per mè hè a mo religione ".
Al-Kafirun:

Al-Kāfirūn hè u nome di u 109th capitulu (sūrah) di u Quran. Hà sei versi cume:

۝ Dì: "O malfidenti,
۝ Ùn adurà micca ciò chì venerate.
۝ Nemmenu site adoratori di ciò chì adore.
۝ Nemmenu seraghju un adoratore di ciò chì venerate.
۝ Nè sarete adoratori di ciò chì veneru.
۝ Per voi hè a vostra religione, è per mè hè a mo religione ".
Al-Kafr:

Al-Kafr hè un paese di u guvernatu di As-Suwayda in u sudu di a Siria. Si trova à 8 km à sudeste di as-Suwayda. Hè cunnisciutu per a so furesta è u so bonu vinu, è hè statu u locu di parechje battaglie durante u 19u è u 20u seculu. Sicondu u Bureau Centrale di Statistiche di Siria, al-Kafr avia una populazione di 7.458 in u censimentu di u 2004.

Al-Kafrayn:

Al-Kafrayn era un paese palestinese in u subdistrittu di Haifa. Hè statu spupulatu durante a Guerra Civile 1947-48 in Palestina Mandatoria u 12 aprile 1948 in u quadru di a Battaglia di Mishmar HaEmek. Era situatu à 29,5 km à sudeste di Haifa.

Al-Kafrun:

Al-Kafrun hè un paese sirianu in u guvernatu di Tartous. Hè situatu in a muntagna an-Nusayriyah à 550 metri (1.800 ft) sopra u nivellu di u mare, ciò chì ne face una località estiva per i lucali chì volenu fughje e calde temperature estive in i piani. Hè à circa 40 miglia (64 km) da a cità maiò di Homs. Sicondu u Bureau Centrale di Statistiche di Siria (CBS), al-Kafrun avia una populazione di 485 in u censimentu di u 2004. I so abitanti sò principalmente cristiani ortodossi grechi.

Al-Kahf:

Al-Kahf hè u XVIII capitulu (sūrah) di u Quran cù 110 versi (āyāt). Riguardu à u tempu è u fondu cuntestuale di a rivelazione, hè una prima "sura Meccan", chì significa chì hè stata rivelata in a Mecca, invece di Medina.

Castellu Al-Kahf:

U Castellu Al-Kahf o Castellu di a Grotta hè un castellu medievale Nizari Isma'ili situatu intornu à 30 chilometri (19 mi) à sudeste di Margat, in e muntagne al-Ansariyah in u nordu di Siria.

Dihya:

Dihya o Al-Kahina era una regina berbera è un capu religiosu è militare chì hà guidatu a resistenza indigena à a cunquista musulmana di u Maghreb, a regione chjamata allora Numidia. Hè nata à u principiu di u VII seculu è hè morta versu a fine di u VII seculu in l'Algeria muderna.

Al Qahirah:

Al Qahirah pò riferisce à:

  • U Cairo, a capitale di l'Egittu
  • Al Qahirah Governorate, un governatoratu di l'Eggittu
  • Al-Qahirah, Hama, un paese in u Qaat al-Madiq Subdistrict, Hama, Siria
  • Al-Qahira, Siria o al-Safa, un paese in u Sottodistrittu di Ziyarah, Hama, Siria
  • Un nome anticu per Marte, a quarta pianeta da u Sole
U Cairo 30:

Cairo 30 hè un filmu drammaticu egizianu di u 1966 direttu da Salāḥ Abu Seif, è basatu annantu à u rumanzu Modern Cairo di Naguib Mahfouz in u 1945. U film hè statu sceltu cum'è entrata egiziana per u Miglior Film di Lingua Straniera à i 39th Academy Awards, ma ùn hè statu accettatu cum'è nominatu.

U Cairo 30:

Cairo 30 hè un filmu drammaticu egizianu di u 1966 direttu da Salāḥ Abu Seif, è basatu annantu à u rumanzu Modern Cairo di Naguib Mahfouz in u 1945. U film hè statu sceltu cum'è entrata egiziana per u Miglior Film di Lingua Straniera à i 39th Academy Awards, ma ùn hè statu accettatu cum'è nominatu.

No comments:

Post a Comment

, ,