| Al-Hasan ibn Ali al-Kalbi: Al-Hasan ibn Ali ibn Abi al-Husayn al-Kalbi , cunnisciutu in e fonti bizantine cum'è Boulchasenes è Aboulchare (Ἀβουλχαρέ), hè statu u primu emir Kalbid di Sicilia. Membru di una famiglia aristucratica in u circondu dirigente di u califfatu fatimita, aiutò à suppressione a grande rivolta di Abu Yazid in u 943-947 è fù mandatu cum'è guvernatore di a Sicilia da u 948 à u 953, quandu turnò in Ifriqiya. Fu successatu in Sicilia da u figliolu Ahmad ibn al-Hasan al-Kalbi, ma guidò parechje campagne in Sicilia è in u sudu di l'Italia contr'à i Bizantini in u 955-958, è ancu u raid contr'à Almeria chì hà scatenatu un brevi cunflittu cù u Califfatu di Cordoba in u 955. Murì in Palermu in u 964, durante un'altra campagna contr'à i Bizantini. | |
| Abu'l-Hasan al-Hasan ibn Ali: Abul-Hasan al-Hasan ibn Ali hè statu l'ultimu capu di a dinastia Zirida in Ifriqiya (1121-1152). Hà succedutu à Ali ibn Yahya. | |
| Al-Hasan ibn Ammar al-Kalbi: Al-Ḥasan ibn ʿAmmār al-Kalbī , generalmente chjamatu semplicemente Ibn Ammar in e fonti arabe, era un cumandante arabu per u califfatu fatimide. Membru di a famiglia Kalbid, era attivu in e guerre cù l'Imperu Bizantinu in Sicilia in l'anni 960, guidendu a cattura di Taormina è Rometta, chì cumplettanu a cunquista musulmana di a Sicilia. | |
| Al-Hasan ibn Ammar al-Kalbi: Al-Ḥasan ibn ʿAmmār al-Kalbī , generalmente chjamatu semplicemente Ibn Ammar in e fonti arabe, era un cumandante arabu per u califfatu fatimide. Membru di a famiglia Kalbid, era attivu in e guerre cù l'Imperu Bizantinu in Sicilia in l'anni 960, guidendu a cattura di Taormina è Rometta, chì cumplettanu a cunquista musulmana di a Sicilia. | |
| Al-Hasan ibn Kannun: Al-Hasan II ibn Al-Qassim Guennoun era u tredicesimu è l'ultimu dirigente è sultanu Idrisida di u Maroccu. Pigliò a seguita dopu Abu l-Aish Ahmad in u 954 finu à a so cattura da l'Ummayad in u 974. Dopu hè statu esiliatu in Cordova, in Spagna induve hè mortu in u 985. | |
| Al-Hasan ibn Makhlad al-Jarrah: Al-Hasan ibn Makhlad ibn al-Jarrah era un altu funziunariu di u califfatu abbasidu. Natu cristianu nestorianu, si hè cunvertitu à l'Islam tardi in a vita, è hè statu secretariu sottu u califfu al-Mutawakkil. Sott'à u califfu al-Mu'tamid hà occupatu duie volte u più altu ufficiu amministrativu civile, quellu di u visir, prima in u 877 è dinò in u 878/9. Hè statu cacciatu da u putente regente, u fratellu di u califfu al-Muwaffaq, è esiliatu in Egittu è dopu in Antiochia, induve hè mortu probabilmente in u 882. | |
| Al-Hasan ibn Makhlad al-Jarrah: Al-Hasan ibn Makhlad ibn al-Jarrah era un altu funziunariu di u califfatu abbasidu. Natu cristianu nestorianu, si hè cunvertitu à l'Islam tardi in a vita, è hè statu secretariu sottu u califfu al-Mutawakkil. Sott'à u califfu al-Mu'tamid hà occupatu duie volte u più altu ufficiu amministrativu civile, quellu di u visir, prima in u 877 è dinò in u 878/9. Hè statu cacciatu da u putente regente, u fratellu di u califfu al-Muwaffaq, è esiliatu in Egittu è dopu in Antiochia, induve hè mortu probabilmente in u 882. | |
| Al-Hasan al-Yusi: Abu Ali al-Hassan ibn Masud al-Yusi (1631-1691) hè statu un scrittore maroccu sufì. Hè cunsideratu cum'è u più grande eruditu marocchinu di u XVIIu seculu è era un strettu associu di u primu sultanu alaouita Rashid. Al-Yusi hè natu in una tribù berbera, l'Ait Yusi, ghjustu à u nordu di Fes. Era maritatu cù Zahra bint Muhammad b. Musa al-Fasi. Al-Yusi hà lasciatu u so paese nativu assai ghjovanu per un pellegrinaghju per tutta a vita. Hà ricivutu a so barakah da u Sheikh Mohammed Ben Nasir di a tariqa Nasiriyya di Tamegroute, è hà studiatu è insignatu à a zawiyya di Dila cun Mohammed al-Hajj ibn Abu Bakr al-Dila'i. | |
| Leo Africanus: Joannes Leo Africanus era un diplomaticu è autore berberu andalusu chì hè cunnisciutu soprattuttu per u so libru Descrittione dell'Africa centratu nantu à a geugrafia di u Maghreb è a valle di u Nilu. U libru hè statu cunsideratu trà i so pari eruditi in Europa cum'è u trattatu più autoritariu nantu à u sughjettu finu à l'esplorazione moderna di l'Africa. Per questu travagliu, Leo hè diventatu un nome famosu trà i geografi europei. Si hè cunvertitu da l'Islam à u Cristianesimu è hà cambiatu u so nome in Johannes Leo de Medicis. | |
| Banū Mūsā: I fratelli Banū Mūsā , vale à dì Abū Jaʿfar, Muḥammad ibn Mūsā ibn Shākir ; Abū al ‐ Qāsim, Aḥmad ibn Mūsā ibn Shākir ; è Al-Ḥasan ibn Mūsā ibn Shākir , eranu trè eruditi persiani di u IX seculu chì stavanu è travaglianu in Bagdad. Sò cunnisciuti per u so Libru di Dispositivi Ingeniosi in autumati è dispositivi meccanici. Un altru travagliu impurtante di elli hè u Libru nantu à a Misurazione di Figlie Piane è Sferiche , un travagliu fundamentale nantu à a geometria chì era citatu spessu da i matematici islamici è europei. | |
| Banū Mūsā: I fratelli Banū Mūsā , vale à dì Abū Jaʿfar, Muḥammad ibn Mūsā ibn Shākir ; Abū al ‐ Qāsim, Aḥmad ibn Mūsā ibn Shākir ; è Al-Ḥasan ibn Mūsā ibn Shākir , eranu trè eruditi persiani di u IX seculu chì stavanu è travaglianu in Bagdad. Sò cunnisciuti per u so Libru di Dispositivi Ingeniosi in autumati è dispositivi meccanici. Un altru travagliu impurtante di elli hè u Libru nantu à a Misurazione di Figlie Piane è Sferiche , un travagliu fundamentale nantu à a geometria chì era citatu spessu da i matematici islamici è europei. | |
| Banū Mūsā: I fratelli Banū Mūsā , vale à dì Abū Jaʿfar, Muḥammad ibn Mūsā ibn Shākir ; Abū al ‐ Qāsim, Aḥmad ibn Mūsā ibn Shākir ; è Al-Ḥasan ibn Mūsā ibn Shākir , eranu trè eruditi persiani di u IX seculu chì stavanu è travaglianu in Bagdad. Sò cunnisciuti per u so Libru di Dispositivi Ingeniosi in autumati è dispositivi meccanici. Un altru travagliu impurtante di elli hè u Libru nantu à a Misurazione di Figlie Piane è Sferiche , un travagliu fundamentale nantu à a geometria chì era citatu spessu da i matematici islamici è europei. | |
| Al-Hasan ibn Qahtaba: Al-Hasan ibn Qahtaba ibn Shabib al-Ta'i era un capu militare anzianu in u primu califfatu abbasidu. | |
| Al-Hasan ibn Qahtaba: Al-Hasan ibn Qahtaba ibn Shabib al-Ta'i era un capu militare anzianu in u primu califfatu abbasidu. | |
| Al-Hasan ibn Sahl: Al-Hasan ibn Sahl era un ufficiale abbaside è guvernatore di l'Iraq per u califfu al-Ma'mun durante a Quarta Fitna. | |
| Sultan al-Hasan ibn Sulaiman: Sultan al-Hasan ibn Sulaiman , spessu chjamatu "Abu'l-Muwahib", era un guvernatore arabu di Kilwa Kisiwani, in Tanzania attuale, da u 1310 à u 1333. U so nome sanu era Abu al-Muzaffar Hasan Abu al- Muwahib ibn Sulaiman al-Mat'un ibn Hasan ibn Talut al-Mahdal. | |
| Al-Hasan ibn Ubayd Allah ibn Tughj: Abu Muhammad al-Hasan ibn Ubayd Allah ibn Tughj (924 / 5-982) era un prìncipe Ikhshidid è brevemente guvernatore di Palestina è reggente per u nipote minore Abu'l-Fawaris Ahmad in u 968-969. Dopu a so partenza da l'Egittu, hà assuntu u cuntrollu di i restanti duminii Ikhshididi in u sudu di a Siria è di a Palestina finu à a so scunfitta è catturata da i Fatimidi in marzu 970. Murì à u Cairo in u 982. | |
| Hasan ibn Zayd: Al-Ḥasan ibn Zayd ibn Muḥammad ibn Ismā'il ibn al-Ḥasan ibn Zayd , cunnisciutu ancu cum'è al-Da'ī al-kabīr , hè statu un Alid chì hè diventatu u fundatore di a dinastia Zaydid di u Tabaristan. | |
| Hasan ibn Zayd: Al-Ḥasan ibn Zayd ibn Muḥammad ibn Ismā'il ibn al-Ḥasan ibn Zayd , cunnisciutu ancu cum'è al-Da'ī al-kabīr , hè statu un Alid chì hè diventatu u fundatore di a dinastia Zaydid di u Tabaristan. | |
| Al-Hasan ibn al-Abbas: Al-Ḥasan ibn al-ʿAbbās era un cumandante militare aglabide chì hà luttatu in Sicilia contr'à l'Imperu Bizantinu. | |
| Al-Hasan ibn al-Fairuzan: Al-Hasan ibn al-Fairuzan era un principe Daylamita di a famiglia Firuzanid. | |
| Hassan-i Sabbah: Hassan-i Sabbāh o Hassan as-Sabbāh era u fundatore di u statu Nizari Isma'ili è di u so gruppu militare fidā'i cunnisciutu cum'è l'Ordine di l'Assassini, spessu chjamatu ancu Hashshashin . Dapoi Marco Polo hè cunnisciutu in Occidente cum'è u Vechju di a Muntagna . Dopu hà pigliatu una furtezza di muntagna chjamata Alamut. | |
| Al-Hasan ibn al-Takhtakh: Al-Hasan ibn al-Takhtakh hè statu guvernatore d'Egittu per u califfatu abbaside, da u 808 à u 809. | |
| Abu Muhammad al-Yazuri: Abu Muhammad al-Hasan al-Yazuri ibn Ali ibn Abd al-Rahman era un visir di u califfatu fatimide, occupendu l'uffiziu da u 1050 à u 1058. | |
| Hasan ibn Ali: Al-Hasan ibn Ali ibn Abi Talib , ancu scrittu Hasan o Hassan , era u figliolu maiò di Ali è a figliola di Muhammad Fatimah, è era u fratellu maiò di Husain, è ancu u quintu di Rashidun , o "Califhi diretti". I musulmani u rispettanu cum'è nipote di u prufeta islamicu Muhammad. Trà i musulmani sciiti, Hasan hè veneratu cum'è u secondu Imam. Hasan hè statu elettu per u califfatu dopu a morte di u babbu, ma abdica dopu à sei o sette mesi à Muawiyah I, u fundatore di a dinastia omeia per finisce a prima Fitna. Dopu à l'abdicazione di Hasan, u califfatu hè diventatu regnu. Al-Hasan era cunnisciutu per u donu à i poveri, a so buntà per i poveri è i servitori, è per a so cunniscenza, a tolleranza è u curaghju. Per u restu di a so vita, Hasan hà campatu in Medina, finu à chì hè mortu à l'età di 45 anni è hè statu sepoltu in u cimiteru Jannat al-Baqi in Medina. A so moglia, Ja'da bint al-Ash'at, hè cumunimenti accusata di avè avvilinatu. | |
| Abu'l-Hasan al-Hasan ibn Ali: Abul-Hasan al-Hasan ibn Ali hè statu l'ultimu capu di a dinastia Zirida in Ifriqiya (1121-1152). Hà succedutu à Ali ibn Yahya. | |
| Al-Hashamah: Al-Hashamah hè un sub-distrettu situatu in u Distrettu At-Ta'iziyah, Governatoratu di Taiz, Yemen. Al-Hashamah avia una populazione di 14.246 abitanti secondu u censimentu di u 2004. | |
| Forze di Mobilizazione Populare: E Forze di Mobilizazione Populare ( PMF ), cunnisciuta ancu cum'è Cumitatu di Mobilizazione Populare ( PMC ) è Unità di Mobilizazione Populare ( PMU ), hè una urganizazione ombrellone sponsorizata da u Statu Iraqi cumposta da circa 40 milizie chì sò per u più gruppi musulmani sciiti, ma includenu ancu Gruppi musulmani sunniti, cristiani è yazidi. L'unità di mubilizazione pupulare cum'è gruppu hè stata furmata in u 2014 è anu combattutu in guasi ogni battaglia maiò contr'à l'ISIL. Hè stata chjamata a nova Guardia Ripubblicana Iraquiana dopu à a so riorganizazione cumpleta à l'iniziu di u 2018 da u so tandu Cumandante in Capu Haider al-Abadi, Primu Ministru di l'Iraq da u 2014 à u 2018, chì hà publicatu "regulamenti per adattà a situazione di a Mobilizazione Populare" cumbattenti ". Alcune di e so milizie cumpunenti sò cunsiderate gruppi terroristi da certi stati, mentre chì altri sò stati accusati di viulenza settaria. | |
| Forze di Mobilizazione Populare: E Forze di Mobilizazione Populare ( PMF ), cunnisciuta ancu cum'è Cumitatu di Mobilizazione Populare ( PMC ) è Unità di Mobilizazione Populare ( PMU ), hè una urganizazione ombrellone sponsorizata da u Statu Iraqi cumposta da circa 40 milizie chì sò per u più gruppi musulmani sciiti, ma includenu ancu Gruppi musulmani sunniti, cristiani è yazidi. L'unità di mubilizazione pupulare cum'è gruppu hè stata furmata in u 2014 è anu combattutu in guasi ogni battaglia maiò contr'à l'ISIL. Hè stata chjamata a nova Guardia Ripubblicana Iraquiana dopu à a so riorganizazione cumpleta à l'iniziu di u 2018 da u so tandu Cumandante in Capu Haider al-Abadi, Primu Ministru di l'Iraq da u 2014 à u 2018, chì hà publicatu "regulamenti per adattà a situazione di a Mobilizazione Populare" cumbattenti ". Alcune di e so milizie cumpunenti sò cunsiderate gruppi terroristi da certi stati, mentre chì altri sò stati accusati di viulenza settaria. | |
| Al-Hashimi (cognome): Al-Hashimi , ancu traslitteratu Al-Hashemi , Hashemi , Hashimi o Hashmi hè un cugnome arabu, persianu è Dari. L'articulu definitu Al- distingue di solitu l'arabu da a forma più numerosa di lingue iraniane. | |
| Al-Hashemi-II: Al-Hashemi-II hè u più grande dhow mai custruitu, è hè una di e più grandi navi di legnu in u mondu oghje. Si trova accantu à u Radisson Blu Hotel in Kuwait City, Kuwait. | |
| Al-Hashimi (cognome): Al-Hashimi , ancu traslitteratu Al-Hashemi , Hashemi , Hashimi o Hashmi hè un cugnome arabu, persianu è Dari. L'articulu definitu Al- distingue di solitu l'arabu da a forma più numerosa di lingue iraniane. | |
| Al-Hashimi (cognome): Al-Hashimi , ancu traslitteratu Al-Hashemi , Hashemi , Hashimi o Hashmi hè un cugnome arabu, persianu è Dari. L'articulu definitu Al- distingue di solitu l'arabu da a forma più numerosa di lingue iraniane. | |
| Al Hashimiyya: Al Hashimiyya hè un paese di u guvernatu d'Ajloun in u norduveste di a Ghjurdania. U paese si trova à 7 km à nordueste di Ajloun, 22 km à sudu di Irbid è 108 km à nordu di Amman. Hè vicinu à u castellu di Ajloun è Tell Mar Elias. E più grande tribù sò Bani 'Ata, Qwaqnah (قواقنة), Gharaibeh (غرايبة), Rababah (ربابعة), Za'areer (زعارير), Abu Sini è Haddad (حداد). Hashimiyya hè unu di i trè paesi chì facenu parte di a cumuna di Ash Shefa cù Halawah (حلاوة) è Al Wahadinah (الوهادنه). | |
| Al-Hashimiyah, Hama: Al-Hashimiyah hè un paese sirianu situatu in u Sottodistrettu di u Distrittu Hama in u Governatoratu di Hama. Sicondu u Bureau Centrale di Statistiche di Siria (CBS), al-Hashimiyah avia una populazione di 102 in u censimentu di u 2004. | |
| Al Hashimiyya: Al Hashimiyya hè un paese di u guvernatu d'Ajloun in u norduveste di a Ghjurdania. U paese si trova à 7 km à nordueste di Ajloun, 22 km à sudu di Irbid è 108 km à nordu di Amman. Hè vicinu à u castellu di Ajloun è Tell Mar Elias. E più grande tribù sò Bani 'Ata, Qwaqnah (قواقنة), Gharaibeh (غرايبة), Rababah (ربابعة), Za'areer (زعارير), Abu Sini è Haddad (حداد). Hashimiyya hè unu di i trè paesi chì facenu parte di a cumuna di Ash Shefa cù Halawah (حلاوة) è Al Wahadinah (الوهادنه). | |
| Ordine di l'Assassini: L' Assassini eranu una setta Nizari Isma'ili di l'Islam Shia chì campava in e muntagne di a Persia è in Siria trà u 1090 è u 1275. Durante quellu tempu, anu tenutu una stretta politica di subterfugiu in tuttu u Mediu Oriente per mezu di l'assassiniu secretu di i primi musulmani è dopu Capi cristiani chì eranu cunsiderati nemichi di u so statu. U termine mudernu assassiniu si basa nantu à e tattiche aduprate da l'Assassini. L'ismailismu Nizari si hè furmatu à a fine di l'XI seculu dopu à una crisa di successione in u Califfatu Fatimide trà Nizar ibn al-Mustansir è u so fratellu mezzu, u califfu al-Musta'li. I storichi cuntempuranei includenu l'Arabi ibn al-Qalanisi è Ali ibn al-Athir è u persianu Ata-Malik Juvayni. I primi dui si riferiscenu à l'Assassini cum'è batiniyya , un epitetu ampiamente accettatu da Isma'ilis stessi. | |
| Al-Hashr: Al-Hashr hè u 59esimu capitulu (sūrah) di u Coranu è hà 24 versi. U capitulu hè chjamatu al-hashr perchè a parola hashr , chì significa "esiliu" o "bandimentu", appare in u versu 2, chì descrive l'espulsione di a tribù ebraica Banu Nadir da i so insediamenti. A surata presenta 15 attributi di Diu in l'ultimi trè versi. Una similitudine hè data in u versu 21. U versu 6 pò esse ligatu à e cuntruversie di u paese di Fadak. | ![]() |
| Al-Hashr, 6: Al-Hashr hè u capitulu 59 di u Coranu, è st'articulu tratta di u so sestu versu, un versu in leia cù e cuntruversie di a terra di Fadak. | |
| Abu Kamil: Abū Kāmil Shujāʿ ibn Aslam ibn Muḥammad Ibn Shujāʿ hè statu un matimaticu egizianu durante l'Età d'Or Islamica. Hè cunsideratu u primu matematicu chì adopra sistematicamente è accetta numeri irrazziunali cum'è suluzione è coefficienti à l'equazioni. E so tecniche matematiche sò state dopu aduttate da Fibonacci, permettendu cusì à Abu Kamil una parte impurtante in l'introduzione di l'algebra in Europa. | |
| Hasnawi: Hasnawi hè un nome di famiglia araba, pò riferisce à:
| |
| Al-Ahsa: Al-Ahsa o Al-Hasa ponu riferisce à:
| |
| Al-Hassaf: Al-Ḫaṣṣāf era un studiosu di dirittu Hanafite à a corte di u 14 Califfu Abbaside al-Muhtadi. | |
| Al-Hasakah: Al-Hasakah , hè a capitale di u guvernatu di Al-Hasakah, in l'angulu nordeste di a Siria. Cù una populazione di 188.160 residenti in u 2004, Al-Hasakah hè una di e dece cità più grande di Siria è a più grande di u guvernatu. Hè u centru amministrativu di un nahiyah ("subdistrittu") custituitu da 108 località cù una populazione cumminata di 251.570 in u 2004. | |
| Hassan: Hassan , Hasan , Hassane , Haasana , Hassaan , Asan , Hassun , Hasun , Hassen , Hasson o Hasani ponu riferisce à: | |
| Al-Hassan Ad-Dakhil: Al Hassan Addakhil era un antenatu direttu di Sharif ibn Ali u fundatore di a dinastia Alaouite, chì hè a famiglia reale marocchina attuale. Si crede generalmente ch'ellu sia statu purtatu in Maroccu da a cità di Yanbu in u Hejaz à a fine di u XIIIu seculu da l'abitanti di Tafilalet per esse u so Imam à l'ordine di Abu Ibrahim Al Omari. Stavanu sperendu chì, postu ch'ellu era un discendente di Muhammad, a so presenza aiutassi à migliurà a so cultura di palme datteri grazia à a so barakah . | |
| Al-Hassan Ag Abdoul Aziz: Al-Hassan Ag Abdoul Aziz Ag Mohamed Ag Mahmoud hè un Malianu chì presuntamente s'unì à Ansar Dine à l'iniziu di u 2012 è hè diventatu un interpretu è amministratore di a Polizia Islamica in Timbuktu durante u cunflittu N. Mali. Da settembre 2019, al-Hassan hè in custodia di a Corte Penale Internaziunale, per prucessu per l'accusazioni di crimini contra l'umanità è crimini di guerra realizati durante u 2012 è 2013, cumprese stupru è schiavitù sessuale in virtù di l'articulu 8 2. (vi) di u Statutu di Roma di a CPI. | |
| Hassan al-Banna: Sheikh Hassan Ahmed Abdel Rahman Muhammed al-Banna , cunnisciutu cum'è Hassan al-Banna , era un maestru di scola egizianu è imam, più cunnisciutu per a fundazione di i Fratelli Musulmani, una di e più grande è più influenti urganizazioni islamiche di rinvivimentu. | |
| Al-Hassan Conteh: U duttore Al-Hassan Conteh hè un accademicu liberianu è hè statu u presidente di l'Università di Liberia. Conteh hà guadagnatu u so dutturatu à l'Università di Pennsylvania in 1993. | |
| Hasan ibn Ali: Al-Hasan ibn Ali ibn Abi Talib , ancu scrittu Hasan o Hassan , era u figliolu maiò di Ali è a figliola di Muhammad Fatimah, è era u fratellu maiò di Husain, è ancu u quintu di Rashidun , o "Califhi diretti". I musulmani u rispettanu cum'è nipote di u prufeta islamicu Muhammad. Trà i musulmani sciiti, Hasan hè veneratu cum'è u secondu Imam. Hasan hè statu elettu per u califfatu dopu a morte di u babbu, ma abdica dopu à sei o sette mesi à Muawiyah I, u fundatore di a dinastia omeia per finisce a prima Fitna. Dopu à l'abdicazione di Hasan, u califfatu hè diventatu regnu. Al-Hasan era cunnisciutu per u donu à i poveri, a so buntà per i poveri è i servitori, è per a so cunniscenza, a tolleranza è u curaghju. Per u restu di a so vita, Hasan hà campatu in Medina, finu à chì hè mortu à l'età di 45 anni è hè statu sepoltu in u cimiteru Jannat al-Baqi in Medina. A so moglia, Ja'da bint al-Ash'at, hè cumunimenti accusata di avè avvilinatu. | |
| Ibn al-Haytham: Ḥasan Ibn al-Haytham era un matimaticu arabu musulmanu, astronomu è fisicu di l'Età d'Or Islamica. Cunnisciutu cum'è "u babbu di l'ottica muderna", hà fattu cuntribuzioni significative à i principii di l'ottica è di a percezione visuale in particulare. U so travagliu più influente hè intitulatu Kitāb al-Manāẓir , scrittu durante u 1011-1021, chì hè sopravvissutu in una edizione latina. Un polimata, hà scrittu ancu nantu à a filusufia, a teologia è a medicina. | ![]() |
| Zone Industriali Qualificanti in Giordania: Vede ancu: Zona Industriale Qualificativa è Economia di u Ghjurdanu . | |
| Stadiu Al-Hassan: U Stadiu Al-Hasan hè un stadiu polivalente in Irbid, in Ghjurdanu, situatu accantu à l'Università Yarmouk di Irbid. Attualmente hè adupratu soprattuttu per partite di football. U stadiu tene 12.000 persone. | |
| Al-Hassan Ad-Dakhil: Al Hassan Addakhil era un antenatu direttu di Sharif ibn Ali u fundatore di a dinastia Alaouite, chì hè a famiglia reale marocchina attuale. Si crede generalmente ch'ellu sia statu purtatu in Maroccu da a cità di Yanbu in u Hejaz à a fine di u XIIIu seculu da l'abitanti di Tafilalet per esse u so Imam à l'ordine di Abu Ibrahim Al Omari. Stavanu sperendu chì, postu ch'ellu era un discendente di Muhammad, a so presenza aiutassi à migliurà a so cultura di palme datteri grazia à a so barakah . | |
| Leo Africanus: Joannes Leo Africanus era un diplomaticu è autore berberu andalusu chì hè cunnisciutu soprattuttu per u so libru Descrittione dell'Africa centratu nantu à a geugrafia di u Maghreb è a valle di u Nilu. U libru hè statu cunsideratu trà i so pari eruditi in Europa cum'è u trattatu più autoritariu nantu à u sughjettu finu à l'esplorazione moderna di l'Africa. Per questu travagliu, Leo hè diventatu un nome famosu trà i geografi europei. Si hè cunvertitu da l'Islam à u Cristianesimu è hà cambiatu u so nome in Johannes Leo de Medicis. | |
| Leo Africanus: Joannes Leo Africanus era un diplomaticu è autore berberu andalusu chì hè cunnisciutu soprattuttu per u so libru Descrittione dell'Africa centratu nantu à a geugrafia di u Maghreb è a valle di u Nilu. U libru hè statu cunsideratu trà i so pari eruditi in Europa cum'è u trattatu più autoritariu nantu à u sughjettu finu à l'esplorazione moderna di l'Africa. Per questu travagliu, Leo hè diventatu un nome famosu trà i geografi europei. Si hè cunvertitu da l'Islam à u Cristianesimu è hà cambiatu u so nome in Johannes Leo de Medicis. | |
| Hassan-i Sabbah: Hassan-i Sabbāh o Hassan as-Sabbāh era u fundatore di u statu Nizari Isma'ili è di u so gruppu militare fidā'i cunnisciutu cum'è l'Ordine di l'Assassini, spessu chjamatu ancu Hashshashin . Dapoi Marco Polo hè cunnisciutu in Occidente cum'è u Vechju di a Muntagna . Dopu hà pigliatu una furtezza di muntagna chjamata Alamut. | |
| Hasan ibn Ali: Al-Hasan ibn Ali ibn Abi Talib , ancu scrittu Hasan o Hassan , era u figliolu maiò di Ali è a figliola di Muhammad Fatimah, è era u fratellu maiò di Husain, è ancu u quintu di Rashidun , o "Califhi diretti". I musulmani u rispettanu cum'è nipote di u prufeta islamicu Muhammad. Trà i musulmani sciiti, Hasan hè veneratu cum'è u secondu Imam. Hasan hè statu elettu per u califfatu dopu a morte di u babbu, ma abdica dopu à sei o sette mesi à Muawiyah I, u fundatore di a dinastia omeia per finisce a prima Fitna. Dopu à l'abdicazione di Hasan, u califfatu hè diventatu regnu. Al-Hasan era cunnisciutu per u donu à i poveri, a so buntà per i poveri è i servitori, è per a so cunniscenza, a tolleranza è u curaghju. Per u restu di a so vita, Hasan hà campatu in Medina, finu à chì hè mortu à l'età di 45 anni è hè statu sepoltu in u cimiteru Jannat al-Baqi in Medina. A so moglia, Ja'da bint al-Ash'at, hè cumunimenti accusata di avè avvilinatu. | |
| Hasan ibn Ali: Al-Hasan ibn Ali ibn Abi Talib , ancu scrittu Hasan o Hassan , era u figliolu maiò di Ali è a figliola di Muhammad Fatimah, è era u fratellu maiò di Husain, è ancu u quintu di Rashidun , o "Califhi diretti". I musulmani u rispettanu cum'è nipote di u prufeta islamicu Muhammad. Trà i musulmani sciiti, Hasan hè veneratu cum'è u secondu Imam. Hasan hè statu elettu per u califfatu dopu a morte di u babbu, ma abdica dopu à sei o sette mesi à Muawiyah I, u fundatore di a dinastia omeia per finisce a prima Fitna. Dopu à l'abdicazione di Hasan, u califfatu hè diventatu regnu. Al-Hasan era cunnisciutu per u donu à i poveri, a so buntà per i poveri è i servitori, è per a so cunniscenza, a tolleranza è u curaghju. Per u restu di a so vita, Hasan hà campatu in Medina, finu à chì hè mortu à l'età di 45 anni è hè statu sepoltu in u cimiteru Jannat al-Baqi in Medina. A so moglia, Ja'da bint al-Ash'at, hè cumunimenti accusata di avè avvilinatu. | |
| Ibn al-Haytham: Ḥasan Ibn al-Haytham era un matimaticu arabu musulmanu, astronomu è fisicu di l'Età d'Or Islamica. Cunnisciutu cum'è "u babbu di l'ottica muderna", hà fattu cuntribuzioni significative à i principii di l'ottica è di a percezione visuale in particulare. U so travagliu più influente hè intitulatu Kitāb al-Manāẓir , scrittu durante u 1011-1021, chì hè sopravvissutu in una edizione latina. Un polimata, hà scrittu ancu nantu à a filusufia, a teologia è a medicina. | ![]() |
| Abu Bakr al-Hassar: Al-Hassar o Abu Bakr Muhammad ibn Abdallah ibn Ayyash al-Hassar era un matimaticu musulmanu di u Maroccu, campava à u XII seculu. Hè l'autore di dui libri Kitab al-bayan wat-tadhkar , un manuale di calculu è Kitab al-kamil fi sinaat al-adad , nantu à a ripartizione di i numeri. U primu libru hè persu è ferma solu una parte di u secondu libru. | |
| Abu Bakr al-Hassar: Al-Hassar o Abu Bakr Muhammad ibn Abdallah ibn Ayyash al-Hassar era un matimaticu musulmanu di u Maroccu, campava à u XII seculu. Hè l'autore di dui libri Kitab al-bayan wat-tadhkar , un manuale di calculu è Kitab al-kamil fi sinaat al-adad , nantu à a ripartizione di i numeri. U primu libru hè persu è ferma solu una parte di u secondu libru. | |
| Al-Hasusah: Al-Hasusah hè un paese in u Yemen centru-orientale. Si trova in u guvernatu di Hadhramaut. | |
| Al-Hasyah: Al-Hasyah hè un sub-distrettu situatu in u Distrettu di Shar'ab ar-Rawnah, Governatoratu di Taiz, Yemen. Al-Hasyah avia una populazione di 3.498 abitanti secondu u censimentu di u 2004. | |
| Piazza Al-Hatab: A Piazza Al-Hatab hè una di e più antiche piazze di a cità siriana di Aleppu. Hè situatu in u vechju quartieru Jdeydeh, fora di i muri storichi di l'Antica Cità di Aleppu. A piazza hà subitu danni catastrofichi durante a guerra civile siriana. | |
| Inn di u Bon Samaritanu: Khan al-Hatruri , cunnisciutu in termini occidentali cum'è Inn of the Good Samaritan , hè un anzianu caravanserai in ruvina situatu à a strada trà Ghjerusalemme è Ghjerichu, à 298 metri d'altitudine. Oghji ospita un museu di mosaichi antichi è altri scuperti archeologichi di i territorii palestinesi, di a Cisgiordania è di a Striscia di Gaza. | |
| Al-Hattab: Muhammad Abu 'Abd Allah ibn Muhammad at-Tarabulsi al-Hattab al-Ru'yani , più comunemente chjamatu in borsa islamica cum'è al-Hattab o Imam al-Hattab , era un ghjuristu musulmanu di u seculu XVI CE da Tripoli, a capitale di Libia d'oghje. Al-Hattab era un eruditu di a scola Maliki di giurisprudenza islamica (fiqh). U so libru Mawahib al-Jalil , chì hè statu unu di i primi grandi cummentarii annantu à Mukhtassar di Khalil , hè cunsideratu cum'è unu di i migliori è più approfonditi commentarii in a scola di dirittu Maliki. | |
| Al Hawza: Al Hawza o al Hauza era un ghjurnale settimanale in lingua araba in Iraq. | |
| Qibar: Qibar , ufficialmente chjamatu al-Hawa hè un paese di u norduveste di a Siria in u Distrittu Afrin di u Guvernatoriu d'Aleppu. U paese hè ancu cunnisciutu cum'è Arshqibar perchè hà assorbitu u paese adiacente di 'Arsha. Si trova in a pianura di Jouma (Guma) à un'altitudine di 360 metri sopra u livellu di u mare. E località vicine includenu a cità Afrin à ovest è Maryamin à ovest, mentre Aleppo hè à 40 chilometri à nordu-ovest. | |
| Moschea Al Haoua: A Moschea Al Haoua , cunnisciuta ancu cum'è a Moschea di El Hawa o Ettaoufi , hè una muschea in Tunisi, in Tunisia. Hè un Munimentu Storicu ufficiale. | |
| Al-Hawajir: Bani Hajer , cunnisciutu ancu cum'è al-Hawajir , hè una tribù influente in a pulitica kuwaitiana, cù 4.734 elettori in u cinquanta distrettu. | |
| El Hawamdeya: El Hawamdeya hè una cità di u guvernatu di Giza in Egittu. | |
| Al-Hawari: Al-Hawari hè una divisione amministrativa di u Cungressu Populare di Base di Bengasi, Libia. | |
| Al-Hawash: Al-hwash pò riferisce à:
| |
| Al-Hawash, Hama: Al-Hawash hè un paese sirianu situatu in u Qudat Qalaat al-Madiq di u distrettu al-Suqaylabiyah in u Governatoratu di Hama. Sicondu u Bureau Centrale di Statistiche di Siria (CBS), al-Hawash avia una populazione di 3.306 in u censimentu di u 2004. | |
| Al-Hawash, Governatoratu di Homs: Al-Hawash hè una cità cristiana ortodossa greca in u norduveste di a Siria vicinu à a fruntiera libanese è appartenente amministrativamente à u guvernatu di Homs. E cità vicine includenu al-Husn è Marmarita à l'ouest, Shin à l'est è Talkalakh à u suduveste. Sicondu u Bureau Centrale di Statistiche (CBS) Hawash avia una pupulazione di 4.067 in u 2004. A pupulazione sana hè cristiana, quant'è a maiò parte di i paesi di a zona. | |
| Al-Hawatiyiah: Al-Hawatiyiah hè una cità in u Yemen centru-orientale. Si trova in u guvernatu di Hadhramaut. | |
| Al-Hawi: Al-Hawi o Kitāb al-Ḥāwī fī al-ṭibb traduttu cum'è U libru cumpletu di medicina hè una cumpusizione medica scritta da Rhazes in u X seculu. | |
| Al-Hawi, Hadhramaut: Al-Hawi hè un paese di u Yemen orientale. Si trova in u guvernatu di Hadhramaut. | |
| Hawija: Hawija hè a cità centrale di u distrettu Al-Hawija in a pruvincia di Kirkuk in Iraq, 45 km (28 mi) à punente di Kirkuk, è à nordu di Baghdad. A cità hà una populazione di circa 100.000 abitanti. | |
| District di Hawija: U Distrettu di Hawija hè un distrettu in u guvernatoriu di Kirkuk, in Iraq. U so centru amministrativu hè a cità di Hawija. | |
| District di Hawija: U Distrettu di Hawija hè un distrettu in u guvernatoriu di Kirkuk, in Iraq. U so centru amministrativu hè a cità di Hawija. | |
| Al-Hawl: Al-Hawl , ancu scrittu al-Hole , al-Hol , al-Hool è al-Houl , hè una cità di u guvernatore di al-Hasakah orientale, à u nordeste di a Siria. Hè u centru amministrativu di u Subdistrittu Al-Hawl cumpostu da 22 cumune. À u censu di u 2004, a cità avia una populazione di 3.409 abitanti. Al-Hawl hè u situ di u campu di rifugiati Al-Hawl. | |
| Al-Hawl: Al-Hawl , ancu scrittu al-Hole , al-Hol , al-Hool è al-Houl , hè una cità di u guvernatore di al-Hasakah orientale, à u nordeste di a Siria. Hè u centru amministrativu di u Subdistrittu Al-Hawl cumpostu da 22 cumune. À u censu di u 2004, a cità avia una populazione di 3.409 abitanti. Al-Hawl hè u situ di u campu di rifugiati Al-Hawl. | |
| Sottodistrittu Al-Hawl: U Subdistrict Al-Hawl hè un subdistrittu di u Distrettu di al-Hasakah in u Governatoratu orientale di al-Hasakah, à u nordeste di a Siria. U centru amministrativu hè a cità di al-Hawl. | |
| 2015 offensiva al-Hawl: L' uffensiva 2015 al-Hawl hè stata un'offensiva lanciata da e Forze Demucratiche Siriane (SDF) durante a Guerra Civile Siriana, per catturà a cità strategica di al-Hawl è e campagne circundanti da u Statu Islamicu di l'Iraq è u Levante (ISIL) ). L'offensiva consistia in operazioni separate in trè spazii sfarenti: Tell Brak, al-Hawl, è a campagna di a cità meridionale di al-Hasakah. | |
| Campu di rifugiati Al-Hawl: U campu di rifugiati al-Hawl hè un campu di rifugiati à a periferia miridiunali di a cità di al-Hawl in u nordu di a Siria, vicinu à a fruntiera Siria-Iraq, chì tene individui spustati da u Statu Islamicu di l'Iraq è di u Levante. Hè cuntrullata da e Forze Democratiche Siriane (SDF) sustinute da i SU. À u mese di ferraghju 2021, a populazione di u campu era più di 60.000, passendu da 10.000 à l'iniziu di u 2019 dopu chì l'SDF anu pigliatu l'ultimu territoriu di u Statu Islamicu in Siria in a battaglia di Baghuz Fawqani. I rifuggiati sò donne è zitelli di parechji paesi, principalmente Siria è Iraq. | |
| Sottodistrittu Al-Hawl: U Subdistrict Al-Hawl hè un subdistrittu di u Distrettu di al-Hasakah in u Governatoratu orientale di al-Hasakah, à u nordeste di a Siria. U centru amministrativu hè a cità di al-Hawl. | |
| 2015 offensiva al-Hawl: L' uffensiva 2015 al-Hawl hè stata un'offensiva lanciata da e Forze Demucratiche Siriane (SDF) durante a Guerra Civile Siriana, per catturà a cità strategica di al-Hawl è e campagne circundanti da u Statu Islamicu di l'Iraq è u Levante (ISIL) ). L'offensiva consistia in operazioni separate in trè spazii sfarenti: Tell Brak, al-Hawl, è a campagna di a cità meridionale di al-Hasakah. | |
| 2015 offensiva al-Hawl: L' uffensiva 2015 al-Hawl hè stata un'offensiva lanciata da e Forze Demucratiche Siriane (SDF) durante a Guerra Civile Siriana, per catturà a cità strategica di al-Hawl è e campagne circundanti da u Statu Islamicu di l'Iraq è u Levante (ISIL) ). L'offensiva consistia in operazioni separate in trè spazii sfarenti: Tell Brak, al-Hawl, è a campagna di a cità meridionale di al-Hasakah. | |
| Campu di rifugiati Al-Hawl: U campu di rifugiati al-Hawl hè un campu di rifugiati à a periferia miridiunali di a cità di al-Hawl in u nordu di a Siria, vicinu à a fruntiera Siria-Iraq, chì tene individui spustati da u Statu Islamicu di l'Iraq è di u Levante. Hè cuntrullata da e Forze Democratiche Siriane (SDF) sustinute da i SU. À u mese di ferraghju 2021, a populazione di u campu era più di 60.000, passendu da 10.000 à l'iniziu di u 2019 dopu chì l'SDF anu pigliatu l'ultimu territoriu di u Statu Islamicu in Siria in a battaglia di Baghuz Fawqani. I rifuggiati sò donne è zitelli di parechji paesi, principalmente Siria è Iraq. | |
| Hawsawi: Hawsawi pò riferisce à:
| |
| Al-Hawtah: Al-Hawtah hè un paese in u Yemen centru-orientale. Si trova in u guvernatu di Hadhramaut. | |
| Hawthara ibn Suhayl: Ḥawthara ibn Suhayl al-Bāhilī era un amministratore arabu beduinu è capimachja militare in l'ultimi anni di u califfatu omeia. U filosofu al-Kindī u descrive cum'è famosu per a so eloquenza. | |
| Al-Hawwa ': Al-Hawwa ' hè un paese in u Yemen centru-orientale. Si trova in u guvernatu di Hadhramaut. | |
| Al-Hawwash: Hawwash hè una famiglia numerosa è diffusa uriginaria di u quartieru di a Porta di Damascu di Ghjerusalemme Est, in Palestina. Altre famiglie cù u cugnome AL-hawwash sò uriginate da l'Egittu è da Ghjerusalemme. | |
| Al Hawza: Al Hawza o al Hauza era un ghjurnale settimanale in lingua araba in Iraq. | |
| Al-Hay: Al-Hay hè una cità situata in a pruvincia di Wasit in Iraq. Hè 45 chilometri à u sudu di u Kut è 220 chilometri à u sudu di Baghdad. Hà una populazione di 85.500 cittadini. | |
| Al-Hayajim: Al-Hayajim o Al-Hayagim hè un sub-distrettu situatu in u Distrettu di Shar'ab ar-Rawnah, Governatoratu di Taiz, Yemen. Al-Hayajim avia una populazione di 7 102 abitanti secondu u censu di u 2004. | |
| Al-Hayat: Al-Hayat era un ghjurnale panarabu basatu in Londra di pruprietà di u principe saudita Khalid bin Sultan, chì avia una circulazione stimata annantu à 200.000. Era u ghjurnale di primura per a diaspora araba è u locu preferitu per l'intellettuali liberali chì volenu sprimassi à un grande publicu. Tuttavia, u ghjurnale hà chjusu in marzu 2020 dopu anni di prublemi finanziarii. | |
| Al-Hayat al-Jadida: Al-Hayat al-Jadida , hè un ghjurnale ufficiale di l'Autorità Naziunale Palestina. A carta hè stata creata in 1995. | |
| Al-Hayat al-Jadida: Al-Hayat al-Jadida , hè un ghjurnale ufficiale di l'Autorità Naziunale Palestina. A carta hè stata creata in 1995. | |
| Al-Hayat al-Jadida: Al-Hayat al-Jadida , hè un ghjurnale ufficiale di l'Autorità Naziunale Palestina. A carta hè stata creata in 1995. | |
| AlHayat Media Center: U Media Center al-Hayat hè l'ala media di u Statu Islamicu di l'Iraq è di u Levante. Hè stata creata à a mità di 2014 da ISIL, chì si dirige à u publicu occidentale è produce materiale in inglese, alimanu, russiu è francese. | |
| AlHayat Media Center: U Media Center al-Hayat hè l'ala media di u Statu Islamicu di l'Iraq è di u Levante. Hè stata creata à a mità di 2014 da ISIL, chì si dirige à u publicu occidentale è produce materiale in inglese, alimanu, russiu è francese. | |
| Al-Hayat al-Jadida: Al-Hayat al-Jadida , hè un ghjurnale ufficiale di l'Autorità Naziunale Palestina. A carta hè stata creata in 1995. | |
| Al-Hayat: Al-Hayat era un ghjurnale panarabu basatu in Londra di pruprietà di u principe saudita Khalid bin Sultan, chì avia una circulazione stimata annantu à 200.000. Era u ghjurnale di primura per a diaspora araba è u locu preferitu per l'intellettuali liberali chì volenu sprimassi à un grande publicu. Tuttavia, u ghjurnale hà chjusu in marzu 2020 dopu anni di prublemi finanziarii. | |
| Mohammed al-Haik: Ibn Abdallah Mohammed ibn al-Hussein al-Haik hè statu un pueta marocchinu, musicante è autore di un cantu di canzoni (el-kunash) cumpostu di ondeci nubas, chì era statu tramandatu per generazioni. U canzunariu, scrittu in u 1789, ùn include micca a notazione musicale di e canzone è hè a sola fonte più impurtante di a tradizione antica di a musica classica andalusa. Cuntene ancu i nomi di l'autori di e puesie è di e meludie. U libru hè statu ripubblicatu da Abdelkrim Rais in u 1982. | |
| Regione Al-Ain, Abu Dhabi: A Regione Orientale hè una di e trè Regioni Municipali in l'Emiratu di Abu Dhabi. Forma a parte sud-est di l'Emirati Arabi Uniti. U so stabilimentu principale hè a cità di Al Ain, situata à a fruntiera di u paese cù l'Oman, à circa 160 km (99 mi) da a cità di Abu Dhabi, a capitale di l'Emiratu è di u paese. Rispuntendu à a Regione Occidentale, hè ancu una regione piuttostu luntana di l'Emiratu, ma più chjuca per area, è ùn si sà tene riserve di gasu o petroliu, ma hè impurtante agricula. | |
| Prigione di Al-Ha'ir: A prigione di Al-Ha'ir , hè una prigione pulitica, di massima sicurezza, affiliata à Mabahith, situata à circa 25 chilometri à sud di Riyadh. Hè u più grande complessu carcerariu di l'Arabia Saudita è include strutture per omi è donne. E facilità includenu cellule d'isolamentu, stanze di tortura fisiche è stanze d'abusu sessuale. Si dice chì, accogliendu parechji al-Qaeda, hè cunfirmatu di accoglie membri di a famiglia reale sfavurizati, cumpresi principesse è principi, ghjurnalisti, rivali d'affari, rivali pulitichi, prigiuneri internaziunali o qualsiasi presunti dissidenti o persone ritenute degne di esse silenziate, fattu un esempiu di, è distruttu psiculugicamente è fisicamente. Sapemu chì parechji detenuti senza accusazione, ùn anu micca prucessu, in attesa, date di u tribunale passatu, nè data di liberazione. Prigiuneri passati dicenu esse sottumessi à torture psiculugiche, ambientali, fisiche, suciali è sessuali custanti. Parechje persone nutate sò cunfirmate chì ci seranu tenute in queste cundizioni è parechje altre persone suspettate di esse quì, postu chì u guvernu saudita limita a cumunicazione per i prigiuneri è ricusanu di furnisce infurmazioni riguardanti certi detenuti cum'è una pulitica. | |
| Prigione di Al-Ha'ir: A prigione di Al-Ha'ir , hè una prigione pulitica, di massima sicurezza, affiliata à Mabahith, situata à circa 25 chilometri à sud di Riyadh. Hè u più grande complessu carcerariu di l'Arabia Saudita è include strutture per omi è donne. E facilità includenu cellule d'isolamentu, stanze di tortura fisiche è stanze d'abusu sessuale. Si dice chì, accogliendu parechji al-Qaeda, hè cunfirmatu di accoglie membri di a famiglia reale sfavurizati, cumpresi principesse è principi, ghjurnalisti, rivali d'affari, rivali pulitichi, prigiuneri internaziunali o qualsiasi presunti dissidenti o persone ritenute degne di esse silenziate, fattu un esempiu di, è distruttu psiculugicamente è fisicamente. Sapemu chì parechji detenuti senza accusazione, ùn anu micca prucessu, in attesa, date di u tribunale passatu, nè data di liberazione. Prigiuneri passati dicenu esse sottumessi à torture psiculugiche, ambientali, fisiche, suciali è sessuali custanti. Parechje persone nutate sò cunfirmate chì ci seranu tenute in queste cundizioni è parechje altre persone suspettate di esse quì, postu chì u guvernu saudita limita a cumunicazione per i prigiuneri è ricusanu di furnisce infurmazioni riguardanti certi detenuti cum'è una pulitica. | |
| Al-H̨āyir: al-H̨āyir , Al Ha'ir , Ha'ir o Hayer hè una piccula cità di a pruvincia di Riyadh, in Arabia Saudita. Si trova à 208 chilometri (129 mi) per strada à u norduveste di Riyadh, in a valle cunnisciuta cum'è Wadi Hanifa. À u censu di u 2004 avia una populazione di 13 473 persone. A diga Ha'ir serve a zona, è cuntene ancu a prigione Ha'ir. | |
| Al-Haylah: Al-Haylah hè un paese in u Yemen centru-orientale. Si trova in u guvernatu di Hadhramaut. | |
| Al-Haylunah: Al-Haylunah hè un paese sirianu situatu in u subdistrittu Masyaf in u distrittu Masyaf, situatu à punente di Hama. Sicondu u Bureau Centrale di Statistiche di Siria (CBS), al-Haylunah avia una populazione di 1.665 in u censimentu di u 2004. | |
| Al-Haymah al-Olya: Al-Ḥaymah al-ʿOlya hè un sub-distrettu situatu in u Distrettu At-Ta'iziyah, Governatoratu di Taiz, Yemen. Al-Ḥaymah al-ʿOlya avia una populazione di 9.456 abitanti secondu u censimentu di u 2004. | |
| Al-Haymah cum'è-Sufla: Al-Ḥaymah as-Sufla hè un sub-distrettu situatu in u distrettu At-Ta'iziyah, Governatoratu di Taiz, Yemen. Al-Ḥaymah as-Sufla avia una populazione di 8 300 abitanti secondu u censimentu di u 2004. | |
| Ibn al-Haytham: Ḥasan Ibn al-Haytham era un matimaticu arabu musulmanu, astronomu è fisicu di l'Età d'Or Islamica. Cunnisciutu cum'è "u babbu di l'ottica muderna", hà fattu cuntribuzioni significative à i principii di l'ottica è di a percezione visuale in particulare. U so travagliu più influente hè intitulatu Kitāb al-Manāẓir , scrittu durante u 1011-1021, chì hè sopravvissutu in una edizione latina. Un polimata, hà scrittu ancu nantu à a filusufia, a teologia è a medicina. | ![]() |
| Al-Haytham ibn Ubayd al-Kilabi: Al-Haytham ibn Ubayd al-Kilabi , chjamatu ancu al-Kinani , era u decimu guvernatore di al-Andalus sottu u Califfatu di l' Omeia in u 729-730 d.C. Fece parte di una seria di Arabi d'Ifriqiya chì servinu da guvernatori in al-Andalus da u 721 à u 731. | |
| Al-Haytham ibn Ubayd al-Kilabi: Al-Haytham ibn Ubayd al-Kilabi , chjamatu ancu al-Kinani , era u decimu guvernatore di al-Andalus sottu u Califfatu di l' Omeia in u 729-730 d.C. Fece parte di una seria di Arabi d'Ifriqiya chì servinu da guvernatori in al-Andalus da u 721 à u 731. | |
| Gruppu di Scole Al-Hayyu: U Gruppu di Scole Al-Hayyu hè una scola islamica, fundata in settembre 2001 in Ibadan, statu Oyo, Nigeria. I sculari sò insegnati in lingua inglese, yoruba, francese è araba. | |
| Al-Hazem Club Stadium: Al Hazm Club Stadium hè un stadiu polivalente in Ar Rass, in Arabia Saudita. Attualmente hè adupratu soprattuttu per partite di football. |
Saturday, March 27, 2021
Al-Hasan ibn Ali al-Kalbi, Abu'l-Hasan al-Hasan ibn Ali, Al-Hasan ibn Ammar al-Kalbi
Subscribe to:
Post Comments (Atom)


No comments:
Post a Comment