Sunday, March 28, 2021

Al-Ḥajjāj ibn Yūsuf ibn Maṭar, Al-Hakam I, Al-Hakam II

Al-Ḥajjāj ibn Yūsuf ibn Maṭar:

Al-Ḥajjāj ibn Yūsuf ibn Maṭar era un matematicu è traduttore.

Al-Hakam I:

Al-Hakam Ibn Hisham Ibn Abd-ar-Rahman I hè statu emir Umayyad di Cordoba da 796 finu à 822 in Al-Andalus.

Al-Hakam II:

Al-Hakam II ; U 13 di ghjennaghju di u 915 - U 16 d'ottobre di u 976) era un califfu arabu di Cordova. Era lu secunnu Umayyad califfu di Buenos Aires à Al-Andalus, e figghiu di Abd-ar-Rahman III e Murjan. Hà guvernatu da u 961 à u 976.

Yehuda Alharizi:

Yehuda Alharizi , ancu Ghjuda ben Solomon Harizi o al-Harizi , era un rabbinu, traduttore, pueta è viaghjatore attivu in Spagna à u Medievu. Hè statu sustinutu da ricchi patroni, à i quali hà scrittu puesie è cumpusizioni dedicate.

Rafic Hariri:

Rafic Bahaa El Deen Al Hariri era un magnatu è puliticu libanese di l'affari chì hè statu Primu Ministru di u Libanu da u 1992 à u 1998 è dinò da u 2000 finu à a so dimissione u 20 d'ottobre 2004.

Al-Hariri di Basora:

Abū Muhammad al-Qāsim ibn Alī ibn Muhammad ibn Uthmān al-Harīrī , pupularmente cunnisciutu cum'è al-Hariri di Basora era un pueta arabu, eruditu di a lingua araba è un altu funziunariu di guvernu di l'Imperu Seljuk.

Al-Hasakah:

Al-Hasakah , hè a capitale di u guvernatu di Al-Hasakah, in l'angulu nordeste di a Siria. Cù una populazione di 188.160 residenti in u 2004, Al-Hasakah hè una di e dece cità più grande di Siria è a più grande di u guvernatu. Hè u centru amministrativu di un nahiyah ("subdistrittu") custituitu da 108 località cù una populazione cumminata di 251.570 in u 2004.

Al-Hasan ibn Kannun:

Al-Hasan II ibn Al-Qassim Guennoun era u tredicesimu è l'ultimu dirigente è sultanu Idrisida di u Maroccu. Pigliò a seguita dopu Abu l-Aish Ahmad in u 954 finu à a so cattura da l'Ummayad in u 974. Dopu hè statu esiliatu in Cordova, in Spagna induve hè mortu in u 985.

Banū Mūsā:

I fratelli Banū Mūsā , vale à dì Abū Jaʿfar, Muḥammad ibn Mūsā ibn Shākir ; Abū al ‐ Qāsim, Aḥmad ibn Mūsā ibn Shākir ; è Al-Ḥasan ibn Mūsā ibn Shākir , eranu trè eruditi persiani di u IX seculu chì stavanu è travaglianu in Bagdad. Sò cunnisciuti per u so Libru di Dispositivi Ingeniosi in autumati è dispositivi meccanici. Un altru travagliu impurtante di elli hè u Libru nantu à a Misurazione di Figlie Piane è Sferiche , un travagliu fundamentale nantu à a geometria chì era citatu spessu da i matematici islamici è europei.

Al-Hashr:

Al-Hashr hè u 59esimu capitulu (sūrah) di u Coranu è hà 24 versi. U capitulu hè chjamatu al-hashr perchè a parola hashr , chì significa "esiliu" o "bandimentu", appare in u versu 2, chì descrive l'espulsione di a tribù ebraica Banu Nadir da i so insediamenti. A surata presenta 15 attributi di Diu in l'ultimi trè versi. Una similitudine hè data in u versu 21. U versu 6 pò esse ligatu à e cuntruversie di u paese di Fadak.

Al Hejr:

Al-Ḥijr hè u 15imu capitulu coranicu ( sūrah ). Hà 99 versi (āyāt).

Al Hejr:

Al-Ḥijr hè u 15imu capitulu coranicu ( sūrah ). Hà 99 versi (āyāt).

Hillah:

Hillah , ancu scrittu Hilla , hè una cità in u centru di l'Iraq nantu à u ramu Hilla di u fiume Eufrate, à 100 km (62 mi) à sudu di Baghdad. A pupulazione hè stimata à 364 700 in u 1998. Hè a capitale di a pruvincia di Babilonia è si trova accantu à l'antica cità di Babilonia, è vicinu à l'antiche cità di Borsippa è Kish. Hè situatu in una regione predominantemente agricula chì hè assai irrigata cù l'acqua furnita da u canale Hilla, producendu una vasta gamma di colture, frutti è tessili. U so nome pò esse derivatu da a parolla "bellezza" in arabu. U fiume corre esattamente à mezu à a cità, è hè circundatu da palme datteri è altre forme di vegetazione arida, riducendu l'effetti dannosi di a polvera è di u ventu di u disertu.

Al-Hirah:

Al-Hirah era una cità antica in Mesopotamia situata à u sudu di ciò chì hè oghje Kufa in u centru sudu di l'Iraq.

Partitu Naziunalistu Suciale Sirianu:

U Partitu Naziunale Naziunale Sirianu ( SSNP ), hè un partitu naziunalistu Sirianu chì opera in Libanu, Siria, Ghjordania, Iraq è Palestina. Prumove a creazione di un Statu naziunale Sirianu maiò chì attraversa a Crescente Fertile, cumprese l'attuali Siria, Libanu, Iraq, Kuwait, Giordania, Palestina, Israele, Cipru, Sinai, Pruvincia di Hatay è Cilicia, basatu annantu à e fruntiere geografiche è u cumunu e persone di storia in i cunfini spartenu.

Hejaz:

L' Hejaz hè una regione in l'Ovest di l'Arabia Saudita. U nome di a regione hè derivatu da un verbu ḥajaza (حَجَز), da a radica araba ḥ-jz (ح-ج-ز), chì significa "separà", è hè chjamatu cusì chì separa a terra di u Najd in à livante da a terra di Tihāmah à punente. Hè cunnisciuta ancu cum'è "Pruvincia Occidentale". Cunfina à punente cù u Mari Rossu, à nordu cù a Giordania, à livante cù u Najd, è à u sudu cù a 'Regione Asir. A so cità più grande hè Jeddah, a seconda cità più grande di l'Arabia Saudita, cù a Mecca è Medina chì sò rispettivamente a quarta è a quinta cità più grande di u paese.

Al-Hujayjah:

Al-Ḥujayjah , cunnisciuta ancu cum'è Safīyah bint Thaʻlabah al-Shaybānīyah era una pueta pre-islamica di a tribù Banū Shaybān, rinumata per u so travagliu in u generu di taḥrīḍ. E so date di nascita è morte sò scunnisciute, è ancu a so storicità hè aperta à interrugassi. Ma pare ch'ella abbia accordatu a prutezzione à al-Ḥurqah bint al-Nuʻmān quandu Khosrow II a dumandò in matrimoniu da u babbu al-Nu'man III ibn al-Mundhir versu u principiu di u VII seculu, è u so corpus sopravvissutu hè Battaglia di Dhū-Qār in c. 609. Caratterizata cum'è "diplomatica guerriera", hè stata letta cum'è una figura chjave in a puesia pre-islamica.

Al-Hujurat:

Al-Hujurat hè u 49esimu capitulu ( sura ) di u Quran cù 18 versi ( āyāt ). U capitulu cuntene l'etichetta è e norme da osservà in a cumunità musulmana, cumprese a condotta adatta versu u prufeta islamicu, Muhammad, una inibizione contr'à agisce nantu à e nutizie senza verificazione, una chjama à a pace è a riconciliazione, è ancu inibizioni contr'à diffamazione, suspetti, è backbiting. U capitulu dichjara ancu una fratellanza universale trà i musulmani. U tredicesimu versu, unu di i più famosi in u Quran, hè capitu da i sapienti musulmani per stabilisce l'uguaglianza in quantu à a razza è l'urigine; solu Diu pò determinà a so nubiltà basata annantu à a so pietà.

Al-Ḥumaydī:

Abu Abd Allah Muhammad ibn Abi Nasr Futuh ibn Abd Allah ibn Futuh ibn Humayd ibn Yasil , più comunemente cunnisciutu cum'è al-Humaydi Al-saboni , era un eruditu andalusu di storia è di studii islamici d'origine araba.

Al-Hurqah:

Hind bint al-Nu'man , cunnisciutu ancu cum'è al-Ḥurqah , era un pueta arabu pre-islamicu. Ci hè un certu dibattitu storiograficu, chì và daretu à u Medievu, sopra precisamente quali eranu i so nomi, cun dibattiti currispundenti nantu à se alcuni di i portatori di sti nomi eranu persone diverse o micca. Un esempiu di pueta-principessa, hè stata letta cum'è una figura chjave in a puesia pre-islamica.

Al-Baghawi:

Abū Muḥammad al-Ḥusayn ibn Masʻūd ibn Muḥammad al-Farrā 'al-Baghawī , natu in u 1041 o 1044 mortu in u 1122 era un rinumatu mufassir musulmanu persianu, eruditu di hadith, è Shafi'i faqih, più cunnisciutu per a so opera maiò Maʻālim at-Tanzīl . Al-Farra ' hè una riferenza à u cummerciu cù u pelu, è al-Baghawī hè una riferenza à a so cità nativa Bagh o Baghshûr trà Herat è Marw al-Rudh. Hè mortu in Marw al-Rudh.

Husayn ibn Ali:

Husayn ibn Ali ibn Abi Talib era un nipote di u prufeta islamicu Muhammad è un figliolu di Ali ibn Abi Talib è a figliola di Muhammad Fatimah. Hè una figura impurtante in l'Islam postu ch'ellu era membru di a Casa di Muhammad è di u Populu di u Mantellu, è ancu u terzu Imam Shia.

Al-Ḥuseīniyah:

Al-Ḥuseīniyah hè unu di i distretti di u guvernatu di Ma'an, in Giordania.

Moschea Al-Hakim:

A Moschea di al-Hakim , soprannominata al-Anwar , hè un situ religiosu islamicu maiò in u Cairo, in Egittu. Hè chjamatu dopu à Al-Hakim bi-Amr Allah (985-1021), u sestu califfu Fatimide è u 16u Imam Ismaili. Sta moschea hà iniziatu à esse urigginariamente custruita da al-Aziz, u figliolu di Mu'izz, è u babbu di al Hakim, in u 990 dopu à Cristu.

Al-Haaqqa:

al-Ḥāqqah hè u 69imu capitulu (sūrah) di u Coranu cù 52 versi (āyāt). Ci sò parechji nomi inglesi sottu i quali a sura hè cunnisciuta. Questi includenu "L'ora inevitabile", "L'indubitabile", "A verità inevitabile", è "A realtà". Questi tituli sò derivati ​​da traduzioni alternative di al-Ḥāqqa, a parolla chì appare in i primi trè ayat di a sura. Ancu se ognunu di sti tituli pò sembrà assai diversu, ognunu allude à u tema principale di a sura - u Ghjornu di u Ghjudiziu.

Al-Ḥātimī:

Abū ʿAlī Muḥmmad b. al-Ḥasan b. al-Muẓaffar al-Ḥātimī era un eruditu in lingua araba.

Al-Hirah:

Al-Hirah era una cità antica in Mesopotamia situata à u sudu di ciò chì hè oghje Kufa in u centru sudu di l'Iraq.

Al-Hirah:

Al-Hirah era una cità antica in Mesopotamia situata à u sudu di ciò chì hè oghje Kufa in u centru sudu di l'Iraq.

Hadith:

Ḥadīth o Athar in Islam si riferisce à ciò chì a maggior parte di i musulmani credenu esse un registru di e parolle, azzioni è l'approvazione silenziosa di u prufeta islamicu Maumettu.

Alhamdulillah:

Alhamdulillah hè una frasa araba chì significa "lode à Diu", qualchì volta tradutta cum'è "ringraziu Diu". Sta frasa hè chjamata Tahmid o Hamdalah . Una variante più longa di a frasa hè al-ḥamdu l-illāhi rabbi l-ʿālamīn , chì significa "ogni lode hè duvuta à Diu, Signore di tutti i mondi", primu versu di Surah Fatihah.

Al-Hassaf:

Al-Ḫaṣṣāf era un studiosu di dirittu Hanafite à a corte di u 14 Califfu Abbaside al-Muhtadi.

Califatu Umayyad:

U Califfatu Omeia hè statu u secondu di i quattru califati principali stabiliti dopu a morte di Maumettu. U califfatu era guvernatu da a dinastia omeia. U terzu califfu di u califfatu di Rashidun, Uthman ibn Affan, era ancu membru di u clan omeia. A famiglia hà stabilitu un guvernu dinasticu è ereditariu cun Muawiya ibn Abi Sufyan, longu guvernatore di al-Sham, diventatu u sestu califfu dopu a fine di a Prima Guerra Civile Musulmana in u 661. Dopu a morte di Mu'awiyah in u 680, i cunflitti per u a successione hà purtatu à una Seconda Guerra Civile è u putere infine hè cascatu in manu à Marwan I da un altru ramu di u clan. A regione di Siria hè stata a basa di putere principale di l'Omeia dopu, è Damascu era a so capitale.

Muhammad ibn Musa al-Khwarizmi:

Muḥammad ibn Mūsā al-Khwārizmī , arabizatu cum'è al-Khwarizmi è anzianu latinizatu cum'è Algorithmi , era un polimata persianu chì pruduce opere assai influenti in matematica, astronomia è geografia. Versu l'annu 820 CE hè statu numinatu astronomu è capu di a biblioteca di a Casa di a Sapienza in Bagdad.

Muammar Gheddafi:

Muammar Muhammad Abu Minyar al-Gaddafi , comunemente cunnisciutu cum'è culunellu Gaddafi , era un rivoluzionariu libicu, puliticu è teoricu puliticu. Hà guvernatu a Libia cum'è Presidente Revoluzionariu di a Repubblica Araba Libica da u 1969 à u 1977 è dopu cum'è "Capu Fratellu" di a Grande Jamahiriya Araba Libia di u Grande Populu Sucialista da u 1977 à u 2011. Inizialmente era impegnatu ideologicamente in u naziunalisimu arabu è in u sucialismu arabu ma dopu hà guvernatu secondu a so Terza Teoria Internaziunale.

Ghjacobbu Qirqisani:

Ghjacobbu Qirqisani era un dogmaticu è esegete Karaite chì fiurì in a prima metà di u Xu seculu. Era nativu di Circassia - u so laqab al-Qirqisani significa "u Circassianu" -, chì à l'epica era probabilmente sempre cascatu sottu a signuria di Khazar. Sembra avè viaghjatu in tuttu u Mediu Oriente, visitendu i centri di l'apprendimentu islamicu, in i quali era ben versatu.

Al-Qabisi:

Abu al-Saqr Abd al-Aziz ibn Uthman ibn Ali al-Qabisi , generalmente cunnisciutu cum'è Al-Qabisi ,, è qualchì volta cunnisciutu cum'è Alchabiz , Abdelazys , Abdilaziz , era un astrologu, astronomu è matematicu musulmanu.

Al-Qa'im:

Al-Qāʾim , al-Qaim , o al-Ḳāʾim ponu riferisce à:

Al-Qa'im:

Al-Qāʾim , al-Qaim , o al-Ḳāʾim ponu riferisce à:

Muhammad ibn Musa al-Khwarizmi:

Muḥammad ibn Mūsā al-Khwārizmī , arabizatu cum'è al-Khwarizmi è anzianu latinizatu cum'è Algorithmi , era un polimata persianu chì pruduce opere assai influenti in matematica, astronomia è geografia. Versu l'annu 820 CE hè statu numinatu astronomu è capu di a biblioteca di a Casa di a Sapienza in Bagdad.

Al-Safadi:

Khalīl ibn Aybak al-Ṣafadī , o Salah al-Dīn al-Ṣafadī ; nome cumpletu - Salah al-Dīn Abū al-Ṣafa Khalīl ibn Aybak ibn 'Abd Allāh al-Albakī al-Ṣafari al-Damascī Shafi'i . ; era un autore è storicu mamelucu turcu. Hà studiatu cù u storicu è eruditu Shafi'i, al-Dhahabi.

As-Salif:

As-Salif hè un paese custieru in u Yemen uccidentale. Hè situatu in una baia di un capu chì forma a costa meridionale di a Baia di Kamaran. As-Salif hè ricunnisciutu per i so grandi dipositi di sale di petra. Storicamente, u sale era esportatu in India. U sale hè minatu da una sucietà di pruprietà di u guvernu. As-Salif si trova intornu à 15 ° 18′39 ″ N 42 ° 40′23 ″ E.

Alto Egittu:

L'Altu Egittu hè a parte meridionale di l'Egittu è hè cumpostu da e terre da e duie parte di u Nilu chì si stendenu versu u fiume trà a Nubia è u Bassa Egittu à u nordu.

Al-Ṣaḥafi al-Taʼih:

Al-Ṣaḥafi al-Taʼih era un ghjurnale satiricu libanese.

Thābit ibn Qurra:

Al-Ṣābiʾ Thābit ibn Qurrah al-Ḥarrānī hè statu un matimaticu, un medicu, un astronomu è un traduttore arabu sirianu chì hà campatu in Bagdad in a seconda metà di u IX seculu durante u tempu di u califfatu abbasidu.

Sufisimu:

U sufisimu , cunnisciutu ancu cum'è Tasawwuf , hè misticisimu in l'Islam, "caratterizatu ... [da particulari] valori, pratiche rituali, duttrine è istituzioni". Hè diversamente definitu cum'è "misticisimu islamicu", "a dimensione interna di l'Islam" o "u fenomenu di misticisimu in l'Islam". U sufisimu hà iniziatu assai prestu in a storia islamica è riprisenta "a manifestazione principale è a cristallizazione più impurtante è centrale di" pratica mistica in l'Islam. I praticanti di u sufismu sò stati chjamati "sufis".

Al-Tabari:

Al-Tabari era un studiosu influente, storicu è cummentatore di u Coranu da Amol, Tabaristan, chì hà cumpostu tutte e so opere in arabu. Oghje ghjornu, hè cunnisciutu soprattuttu per a so cumpetenza in esegesi Qur'anica ( tafsir ) è Istoriografia ma hè statu descrittu cum'è "un polimata impressivamente prolificu. Hà scrittu nantu à temi cum'è storia mundiale, poesia, lessicografia, grammatica, etica, matematica, è medicina ".

Tijaniyyah:

U Tijāniyyah hè una tariqa Sufi, uriginaria in u Maghreb ma avà più diffusa in Africa Occidentale, particularmente in Senegal, Gambia, Mauritania, Mali, Guinea, Niger, Ciad, Ghana, Nigeria sittintriunali è suduveste è qualchì parte di u Sudan. L'ordine Tijāniyyah hè ancu presente in u statu di Kerala in India. I so aderenti sò chjamati Tijānī . Tijānī dà grande impurtanza à a cultura è l'educazione, è sottolineanu l'adesione individuale di u discìpulu ( murid ). Per diventà membru di l'ordine, unu deve riceve u wird Tijānī, o una sequenza di frasi sante da ripete duie volte à ghjornu, da un muqaddam , o raprisentente di l'ordine.

Al-Ṭuwāl:

Al-Ṭuwāl u Grammaticu , cugnumatu Abū 'Abd Allāh , o Muḥammad ibn Aḥmad ibn' Abd Allāh . Al-Ṭuwal u Grammaticu era un filologu di u IX seculu di a Scola di Kūfah.

Tabgha:

Tabgha hè una zona situata nantu à a sponda nordu-occidentale di u Mare di Galilea in Israele. Hè tradiziunalmente accettatu cum'è u locu di u miraculu di a multiplicazione di i pani è di i pesci è a quarta apparizione di risurrezzione di Ghjesù dopu a so Crucifissione. Trà u periodu musulmanu tardu è u 1948, era u situ di un paese arabu palestinianu.

Ta'if:

Ta'if hè una cità è guvernatore in a Pruvincia di Makkah in Arabia Saudita. Situata à un'altitudine di 1.879 m (6.165 ft) in e pendite di i Monti Hejaz, chì stessi facenu parte di i Muntagni Sarawat, a cità hà una populazione stimata in u 2020 di 688.693 persone, chì a rende a sesta cità più populata di u regnu.

Al-Dhafeer:

Al-Dhafeer hè una antica tribù araba, chì volta à Tayy. Usava per cuntrullà a totalità di Najd da circa 1300 à 1590. Eranu cunnisciuti cum'è guerrieri di a regione araba 700 anni fà, uniti è sempre inseme malgradu u so numeru enorme. À partesi da u 1300, Al-Dhafeer risiede intornu à Medina, vicinu à a Mecca. Avà a maiò parte di a tribù vive in Iraq è Kuwait, pigghiannu pusizioni cum'è prufessori, pulitichi, eruditi, duttori è ingegneri. Alcuni di elli campanu in altri paesi cum'è l'Emirati Arabi Uniti, u Regnu di l'Arabia Saudita, u Bahrain, u Qatar è a Turchia.

Al-Zafir:

Abu Mansur Isma'il al-Zafir bi-Amr Allah , ferraghju 1133 - aprile 1154), era u dodicesimu califfu fatimita, regnante in Egittu da u 1149 à u 1154, è u 23mu imam di a setta Hafizi Ismaili.

Abbas ibn Abd al-Muttalib:

Al-Abbas ibn Abd al-Muttalib era ziu paternu è Sahabi (cumpagnu) di Muhammad, solu trè anni in più di u so nipote. Mercante riccu, durante i primi anni di l'Islam hà prutettu à Maumettu mentre era in a Mecca, ma hè diventatu cunvertitu solu dopu a battaglia di Badr in u 624 CE (2 AH). I so discendenti anu fundatu a dinastia Abbasida in u 750.

Santuariu Al-Abbas:

U Santuariu Al-Abbas hè u mausoleu di Abbas ibn Ali è una moschea, situata vicinu à a Moschea Imam Husayn in Karbala, in Iraq. Abbas era figliolu di Ali ibn Abi Talib è mezu fratellu di l'imam Hasan è l'imam Husayn. Era u bandieru di Husayn in a battaglia di Karbala è capu di e so caravane. U santuariu hè veneratu in particulare da i sciiti chì u visitanu ogni annu, in u mese di Muharram piuttostu chè in vari altri tempi di l'annu.

Al-ʽAhd:

Al-ʽAhd pò riferisce à:

  • Al-ʽAhd (Iraq) o a Covenant Society, un gruppu puliticu 1913-1921
  • Al-ʽAhd (Maroccu) o u Partitu di u Pattu, un partitu puliticu 2002-2008
Al-ʽAhd:

Al-ʽAhd pò riferisce à:

  • Al-ʽAhd (Iraq) o a Covenant Society, un gruppu puliticu 1913-1921
  • Al-ʽAhd (Maroccu) o u Partitu di u Pattu, un partitu puliticu 2002-2008
Al-ʽAhd (Iraq):

L' Al-ʽAhd , o Covenant Society , era un gruppu puliticu urganizatu in u 1913, principalmente da ufficiali iracheni chì servianu in l'armata ottumana. A maiò parte di questi ufficiali seranu in l'armata di Sharif Husayn durante a Rivolta Araba è dopu in l'armata siriana di Faisal. Chjamò l'indipendenza di l'Iraq, cù Amir Abdullah, figliolu di Sharif Husayn, cum'è rè è u Principe Zayd cum'è u so deputatu; è l'eventuale unione di l'Iraq cù a Siria. Più tardi, hà cercatu un supportu ecunomicu è tecnicu da a Gran Bretagna fintantu chì questu aiutu ùn hà micca ostaculatu o minatu a vera libertà.

Al-ʽAl:

Al-ʽAl , hè un anzianu paese sirianu in u Golan Heights meridionale, annantu à l'affluente sudu di Wadi es-Samekh. Israele hà occupatu a zona durante a Guerra di i Sei Ghjorni. U paese hè statu abbandunatu è smuntatu.

Al-Alaq:

Sangue Congelatu , hè u 96esimu capitulu (sūrah) di u Qur'an. Hè cumpostu di 19 versi ( āyāt ). Hè qualchì volta cunnisciutu ancu cum'è Sūrat Iqrā .

Al-Ankabut:

Al-'Ankaboot hè u 29mu capitulu ( sura ) di u Quran cù 69 versi ( āyāt ).

Santuariu Al-Askari:

Santuariu Al-Askari , u Santuariu Askariyya o a Moschea Al-Askari hè una muschea musulmana sciita è un mausoleu in a cità irakiana di Samarra à 125 km (78 mi) da Baghdad. Hè unu di i santuarii sciiti più impurtanti in u mondu, custruitu in u 944. A cupola hè stata distrutta in un bumbardamentu da l'estremisti in ferraghju 2006 è i so dui minareti rimanenti sò stati distrutti in un altru bumbardamentu di ghjugnu 2007, causendu una rabbia diffusa trà i sciiti. U restu di a torre di l'ore hè statu ancu distruttu in lugliu 2007. A cupola è i minareti sò stati riparati è a moschea hà riapertu in aprile 2009.

Al-Asr:

U dopu meziornu hè u 103. capitulu (sūrah) di u Qur'ān, u libru sacru musulmanu. Contene trè versi ( āyāt ). Surat al '' Asr hè u secondu capitulu più cortu dopu à al-Kawthar.

۝ À u dopu meziornu;
۝ in verità l'omu si impiega in ciò chì prova di perdita:
۝ eccettu quelli chì credenu, è facenu ciò chì hè ghjustu; è chì si cunsiglianu mutuamente a verità, è si cunsiglianu mutuamente di perseveranza.
Imad ad-Din al-Isfahani:

Muhammad ibn Hamed Isfahani , cunnisciutu più popularmente cum'è Imad ad-din al-Isfahani , era un storicu persianu, eruditu è ​​retoricu. Hà lasciatu una preziosa antulugia di puesia araba per accumpagnà e so numerose opere storiche è hà travagliatu cum'è omu di lettere durante u periodu Zengid è Ayyubid.

Iraccu:

L'Iraq , ufficialmente a Republica di l'Iraq , hè un paese di l'Asia Occidentale, cunfinatu da a Turchia à u nordu, l'Iran à u livante, u Kuwait à u sudeste, l'Arabia Saudita à u sudu, a Giordania à u suduveste è a Siria à l'ouest. A capitale è a più grande cità hè Baghdad. L'Iraq hè a casa di diversi gruppi etnici cumpresi Arabi, Curdi, Turkmeni, Assiri, Yazidis, Shabakis, Armenians, Mandaeans, Circassians, Sabians è Kawliya. Circa u 99% di i 38 milioni di cittadini di u paese sò musulmani, cù piccule minurità di cristiani, yarsani, yezidi è mandeani. E lingue ufficiali di l'Iraq sò l'arabu è u kurdu.

El Agheila:

El Agheila hè una cità custiera à l'estremità miridiunali di u Golfu di Sidra in u Cyrenaica luntanu occidentale, in Libia. In u 1988 hè statu piazzatu in u distrettu di Ajdabiya; era in quellu distrittu finu à u 1995. Hè statu cacciatu da u Distrettu di Ajdabiya in u 1995 ma in u 2001 hè statu rimessu in u Distrettu di Ajdabiya. In 2007, El Agheila hè statu piazzatu in u distrittu allargatu di Al Wahat.

'Uyayna:

Al-'Uyayna o al-'Uyaynah hè un paese in l'Arabia Saudita centrale, situatu à circa 30 km (19 mi) à u norduveste di a capitale saudita Riyadh. Al-Uyaynah era u locu nativu di Muhammad ibn Abd al-Wahhab. Oghje, Uyaynah hè un picculu paese è forma inseme cù u so vicinu al-Jubayla u Subgovernoratu di Al-Uyaynah è Al-Jubayla, cun una populazione cumuna di 4.000. U sottogovernoratu face parte di u Governatoratu di Dir'iyyah, chì a so volta face parte di a Pruvincia di Riyadh.

'Uyayna:

Al-'Uyayna o al-'Uyaynah hè un paese in l'Arabia Saudita centrale, situatu à circa 30 km (19 mi) à u norduveste di a capitale saudita Riyadh. Al-Uyaynah era u locu nativu di Muhammad ibn Abd al-Wahhab. Oghje, Uyaynah hè un picculu paese è forma inseme cù u so vicinu al-Jubayla u Subgovernoratu di Al-Uyaynah è Al-Jubayla, cun una populazione cumuna di 4.000. U sottogovernoratu face parte di u Governatoratu di Dir'iyyah, chì a so volta face parte di a Pruvincia di Riyadh.

Al-Uzza:

Al-ʻUzzā era una di e trè deesse principali di a religione araba in tempi pre-islamici è era venerata da l'Arabi pre-islamici cun Al-Lāt è Manāt. Un cubu di petra in Nakhla hè statu tenutu sacru cum'è parte di u so cultu. Hè citata in u Coranu 53:19 cum'è una di e dee chì e persone veneravanu.

Al-Uzza:

Al-ʻUzzā era una di e trè deesse principali di a religione araba in tempi pre-islamici è era venerata da l'Arabi pre-islamici cun Al-Lāt è Manāt. Un cubu di petra in Nakhla hè statu tenutu sacru cum'è parte di u so cultu. Hè citata in u Coranu 53:19 cum'è una di e dee chì e persone veneravanu.

Al-aql al-faal:

Al-'aql al-fa āl o Wahib al-suwar hè una specie di ragione in filosofia islamica è psiculugia. Hè cunsideratu chì agisce cum'è ligami trà l'omu è divinu. Hè ancu cunsideratu cum'è u livellu più bassu di intelligenze celesti.

Arabu:

L'arabu hè una lingua semitica chì emerge per a prima volta in u 1u à u 4u seculu CE. Hè oramai a lingua franca di u mondu arabu. Hè chjamatu dopu à l'Arabi, un termine inizialmente adupratu per discrive e persone chì campanu in a zona delimitata da Mesopotamia à livante è e muntagne Anti-Libanu à l'ovest, in l'Arabia di u Norduveste è in a Peninsula di u Sinai. L'ISO assigna codici linguistichi à trenta varietà di arabu, cumprese a so forma standard, l'Arabu Standard Modernu, chjamatu ancu Arabu Literariu, chì hè mudernizatu l'Arabu Classicu. Sta distinzione esiste principalmente trà i linguisti occidentali; I parlanti arabi stessi generalmente ùn distinguenu micca trà l'Arabu Standard Modernu è l'Arabu Classicu, ma si riferiscenu piuttostu à i dui cum'è al-ʿarabiyyatu l-fuṣḥā o semplicemente al-fuṣḥā (اَلْفُصْحَىٰ). L'arabu standard mudernu hè una lingua ufficiale di 26 stati è 1 territoriu disputatu, u terzu u più dopu l'inglese è u francese.

Al-Isra:

Al-Isra ' hè u 17u capitulu (sūrah) di u Quran, cù 111 versi (āyāt). Si tratta di Isra. Questa surura face parte di una serie di surate Al-Musabbihat perchè principia cù a glurificazione di Diu.

AL:

AL , Al o al pò significà:

Sposatu ... cù i zitelli (stagione 5):

Eccu un elencu di episodi per a quinta stagione (1990-91) di a seria televisiva Married ... with Children .

Alexandre Brongniart:

Alexandre Brongniart era un chimicu, mineralogistu, geologu, paleontologu è zoologu francese, chì hà collaboratu cun Georges Cuvier à un studiu di a geologia di a regione intornu à Parigi. Hè statu u primu à classificà e furmazioni terziarie è hè statu incaricatu di determinà i studii di geologia cum'è sughjettu di scienza raccogliendu evidenze è informazioni in u 19u seculu.

The Voice: la plus belle voix (stagione 1):

The Voice: la plus belle voix hè stata a prima stagione di u cuncorsu di cantu di a realtà francese, creatu da u magnatu di i media John de Mol. Hè statu trasmessu da ferraghju 2012 à maghju 2012 nant'à TF1.

Università Alexandru Ioan Cuza:

L' Università Alexandru Ioan Cuza hè una università publica situata in Iași, in Romania. Fundata un annu dopu a creazione di u statu rumanu, da un decretu di u 1860 di u principe Alexandru Ioan Cuza, sottu u quale l'antica Academia Mihăileană hè stata cunvertita in università, l' Università di Iași , cume era stata chjamata prima, hè a più antica università di Rumanìa, è una di e so istituzioni avanzate di ricerca è d'istruzione. Hè unu di i cinque membri di u Consorziu Universitaria .

Alfredo Jahn:

U Duttore Alfredo Jahn Hartman era un ingenieru civile venezuelanu, botanicu è geografu. Jahn era membru di l'Accademia di Storia, di l'Accademia di Scienze Fisiche, Matematica è Naturalista di u Venezuela è di a Società Venezuelana di Scienze Naturali è hà ottenutu l'Ordine di u Liberatore. Era ancu espluratore è scalatore di muntagna. Ci hè una grande grotta chjamata dopu à Jahn, "Cueva Alfredo Jahn". In u 1911 diventa a prima persona à cullà in Pico Humboldt in Sierra Nevada de Mérida in Venezuela.

Păstorel Teodoreanu:

Păstorel Teodoreanu , o solu Păstorel , era un umuristu , pueta è gastrunomu rumanu, u fratellu di u rumanzieru Ionel Teodoreanu è cugnatu di a scrittore Ștefana Velisar Teodoreanu. Hà travagliatu in parechji generi, ma hè ricurdatu megliu per i so testi parodichi è i so epigrammi, è menu per u so versu Simbolistu. E so radiche piantate in a cultura regiunale di a Moldavia Occidentale, chì hè diventata a so principale fonte d'ispirazione letteraria, Păstorel hè statu à tempu un articulistu opiniunariu, famosu bohemu chì beva vinu è hà decoratu l'eroi di guerra. Hà travagliatu cù e riviste literarie influenti di l'anni 1920, muvendusi trà Gândirea è Viața Românească , è hà cultivatu relazioni cumplesse cù creatori d'opinioni literarii cum'è George Călinescu.

Alexandru Macedonski:

Alexandru Macedonski era un pueta, rumanzieru, dramaturgu è criticu literariu rumanu, cunnisciutu soprattuttu per avè prumuvutu u Simbolisimu francese in u so paese nativu, è per avè guidatu u muvimentu Simbolistu Rumenu durante i so primi decennii. Precursore di a literatura mudernista lucale, hè u primu autore lucale à avè adupratu versi liberi, è hà dichjaratu da alcuni u primu di a literatura muderna europea. In u quadru di a literatura rumana, Macedonski hè vistu da a critica solu secondu à u pueta naziunale Mihai Eminescu; in qualità di capimachja di una tendenza cosmopolita è esteticista furmata intornu à u so ghjurnale Literatorul , era diametralmente cuntrariu à u tradiziunalisimu di Eminescu è di a so scola.

Alexandru A. Philippide:

Alexandru A. Philippide era un pueta rumanu.

Al. Blachère:

Al. Blachère era un croquetista francese. Hà participatu à l'Olimpiadi d'Estate di u 1900 è hè statu quartu in i so dui eventi, u singulu à una palla è i dui singuli à palla.

Al. C. Calotescu-Neicu:

Alexandru С. Calotescu-Neicu (1888-1952) era un cronistu è epigrammaticu rumanu.

Alexandru Cazaban:

Alexandru Cazaban era un scrittore in lingua rumana.

Alexandru Bogdan-Pitești:

Alexandru Bogdan-Pitești era un pueta simbolistu rumanu, saggistu, criticu d'arte è di letteratura, chì era ancu cunnisciutu cum'è ghjurnalistu è agitatu puliticu di manca. Un riccu pruprietariu di terre, hà investitu a so furtuna in u patronatimu è a cullezzione d'arte, diventendu unu di i principali prumutori lucali di l'arte muderna, è un sponsor di u muvimentu Simbolistu Rumenu. Insemi cù altri figuri culturali Postimpressionisti è Simbolisti, Bogdan-Pitești hà istituitu a Societatea Ileana , chì era una di e prime associazioni rumene dedicate à prumove l'arti d'avanguardia è indipendenti. Hè statu ancu rimarcatu per a so amicizia cù i scrittori Joris-Karl Huysmans, Alexandru Macedonski, Tudor Arghezi è Mateiu Caragiale, è ancu per u patrocinatore, frà altri, di i pittori Ștefan Luchian, Constantin Artachino è Nicolae Vermont. In più di e so attività literarie è pulitiche, Alexandru Bogdan-Pitești era ellu stessu pittore è artista graficu.

Alecu Filipescu-Vulpea:

Alecu Filipescu-Vulpea , cunnisciutu ancu cum'è Aleco Filipescul , Alecsandru R. Filipescu o Alexandru Răducanu Filipescu , era un amministratore valachu è un boieru di altu rangu, chì hà avutu un rolu impurtante in a pulitica di a fine di l'era Fanariote è di u regime Regulamentul Organic . À partesi da l'anni 1810, pigliò una pusizione anti-Fanariote, cunspirendu à fiancu à u Partitu Naziunale è a Filiki Eteria per istituisce nuove norme custituziunali. Scuntrendu cù u Partitu Naziunale per a distribuzione di bottini, è ottenendu solu pusizioni relativamente minori in l'amministrazione di Bucarest, Filipescu si unì à una clica di boieri chì cooperò strettamente cù l'Imperu Russu. U so sustegnu cundiziunale à l'eteristi si svolse durante a rivolta valachiana di u 1821, quandu Vulpea hà manipulatu tutte e parti contru l'altru, assicurendu a sicurezza per i boier. Riturnò à a so impurtanza sottu à u principe Grigore IV Ghica, ma sabotò l'effort di riforma pulitica di u monarca è seduce ancu a so moglia Maria. Era probabilmente a mamma di u so solu figliolu, Ioan Alecu Filipescu-Vulpache.

Al. Gherghel:

Al. Gherghel era un pueta simbolistu rumanu.

The Voice: la plus belle voix (stagione 1):

The Voice: la plus belle voix hè stata a prima stagione di u cuncorsu di cantu di a realtà francese, creatu da u magnatu di i media John de Mol. Hè statu trasmessu da ferraghju 2012 à maghju 2012 nant'à TF1.

Alexandru Ioan Cuza:

Alexandru Ioan Cuza hè statu u primu domnitor (Regnu) di i Principati Rumeni per via di a so doppia elezzione cum'è principe di Moldavia u 5 di ghjennaghju 1859 è principe di Valacchia u 24 di ghjennaghju di u 1859. Era una figura di primura di a Rivuluzione di u 1848 in Moldavia. Dopu a so doppia elezzione, hà iniziatu una seria di riforme chì anu cuntribuitu à a mudernizazione di a sucietà rumena è di e strutture di Statu.

Alexandru Philippide:

Alexandru I. Philippide era un linguistu è filologu rumanu. Furmatu in Iași è Halle, hà insignatu u liceu per parechji anni finu à u 1893, quandu hà assicuratu una prufessura à l'Università di Iași chì tenerà finu à a so morte quaranta anni dopu. Hà cuminciatu à publicà libri nantu à a lingua rumena intornu à u tempu di a so graduazione à l'università, ma ùn hè micca finu à diventà prufessore chì hà attiratu più l'attenzione, grazia à un studiu di a storia di a lingua. Ancu s'ellu ùn hè micca particularmente ideologicu, hà scrittu polemiche sputiche è spiritose dirette à varie figure intellettuali, sia in casa sia, in un casu nutatu, in Germania.

Avenida Ghjerusalemme:

Avenue Jerusalem hè una di e strade principali di a capitale di Varsavia in Polonia. Attraversa u Centru Citatinu longu à l'assi Est-Ovest, chì leia u borough occidentale di Wola cù u ponte nantu à u fiume Vistula è u borough di Praga da l'altra parte di u fiume.

Alexander Khatisian:

Alexander Khatisian era un puliticu è ghjurnalistu armenianu.

AL Zissu:

Abraham Leib Zissu era un scrittore rumanu, saggistu puliticu, industriale, è portavoce di a cumunità rumana ebraica. D'urigine suciale umile è destinatariu di l'istruzione hassidica, hè diventatu un attivistu culturale, polemista è fundatore di ghjurnali, ricordatu soprattuttu per u so cutidianu Mântuirea . À a fine di a Prima Guerra Mundiale, emerge cum'è teoricu di u Sionisimu Religiosu, preferendu u cumunitarisimu è l'autosegregazione à l'opzione assimilazionista, puru prumove u mudernisimu literariu in a so attività di rumanzieru, drammaturgu è sponsor culturale. Hè statu l'ispirazione daretu à u Partitu Ghjudeu, chì hà fattu cuncurrenza cù l'Unione mainstream di Ghjudei Rumeni per u votu ebreu. Zissu è u capimachja di l'Unione Wilhelm Filderman anu avutu una disputa per tutta a vita nantu à a pulitica religiosa è pratica.

Alexandru Lambrior:

Alexandru Lambrior era un filologu è folcloristu rumanu. Natu in Fălticeni in Moldavia, hà studiatu à l'Università Iași è, dopu avè principiatu una carriera cum'è maestru, in Parigi. Hà ripigliatu l'insignamentu in u 1878, ma hè mortu di tuberculosi cinque anni dopu. Pionieru di a linguistica in u so paese, hà veneratu u rumenu di e vechje cronache medievali, deplurendu ciò ch'ellu hà vistu cum'è l'effetti currusivi di i neologisimi. Lambrior hà compilatu una antulugia riescita di testi chì coprenu circa trè seculi, è u so travagliu nantu à a literatura antica esistia accantu à un interessu per u folcloru, annantu à u quale hà prupostu ancu teorie uriginali.

Alexandru Macedonski:

Alexandru Macedonski era un pueta, rumanzieru, dramaturgu è criticu literariu rumanu, cunnisciutu soprattuttu per avè prumuvutu u Simbolisimu francese in u so paese nativu, è per avè guidatu u muvimentu Simbolistu Rumenu durante i so primi decennii. Precursore di a literatura mudernista lucale, hè u primu autore lucale à avè adupratu versi liberi, è hà dichjaratu da alcuni u primu di a literatura muderna europea. In u quadru di a literatura rumana, Macedonski hè vistu da a critica solu secondu à u pueta naziunale Mihai Eminescu; in qualità di capimachja di una tendenza cosmopolita è esteticista furmata intornu à u so ghjurnale Literatorul , era diametralmente cuntrariu à u tradiziunalisimu di Eminescu è di a so scola.

Alexandru Mironescu:

Alexandru Mironescu era un prosetista rumanu.

Alexis Nour:

Alexis Nour era un ghjurnalistu, attivistu è saggistu rumanu di nascita bessarabese, cunnisciutu per a so difesa di l'unione rumanu-bessarabesa è a so critica di l'Imperu Russu, ma ancu per l'affari pulitichi cuntruversi. Oscilendu trà u socialisimu è u naziunalisimu russu, hè statu nutatu cum'è fundatore di a gazetta Viața Basarabiei . Eventualmente affiliata à a forma di manca di naziunalismu culturale di a Romania, o Poporanisimu, Nour era un currispundente à longu andà di a rivista Poporanista Viața Românească . Publicendu u so cunflittu cù l'autorità russe, s'hè stallatu in u Regnu di Romania, induve s'hè manifestatu apertamente cù u gruppu Viața Românească .

Păstorel Teodoreanu:

Păstorel Teodoreanu , o solu Păstorel , era un umuristu , pueta è gastrunomu rumanu, u fratellu di u rumanzieru Ionel Teodoreanu è cugnatu di a scrittore Ștefana Velisar Teodoreanu. Hà travagliatu in parechji generi, ma hè ricurdatu megliu per i so testi parodichi è i so epigrammi, è menu per u so versu Simbolistu. E so radiche piantate in a cultura regiunale di a Moldavia Occidentale, chì hè diventata a so principale fonte d'ispirazione letteraria, Păstorel hè statu à tempu un articulistu opiniunariu, famosu bohemu chì beva vinu è hà decoratu l'eroi di guerra. Hà travagliatu cù e riviste literarie influenti di l'anni 1920, muvendusi trà Gândirea è Viața Românească , è hà cultivatu relazioni cumplesse cù creatori d'opinioni literarii cum'è George Călinescu.

Alexandru Philippide:

Alexandru I. Philippide era un linguistu è filologu rumanu. Furmatu in Iași è Halle, hà insignatu u liceu per parechji anni finu à u 1893, quandu hà assicuratu una prufessura à l'Università di Iași chì tenerà finu à a so morte quaranta anni dopu. Hà cuminciatu à publicà libri nantu à a lingua rumena intornu à u tempu di a so graduazione à l'università, ma ùn hè micca finu à diventà prufessore chì hà attiratu più l'attenzione, grazia à un studiu di a storia di a lingua. Ancu s'ellu ùn hè micca particularmente ideologicu, hà scrittu polemiche sputiche è spiritose dirette à varie figure intellettuali, sia in casa sia, in un casu nutatu, in Germania.

Alexandru Piru:

Alexandru Piru era un criticu è storicu literariu rumanu.

Al. Teatru Ringling:

L' Al. U Ringling Theatre in Baraboo, Wisconsin, Stati Uniti, hà apertu e so porte in nuvembre di u 1915 è opera dapoi sempre. Cuncepitu da l'impresa d'architettura Rapp è Rapp, hè statu custruitu da Albert Ringling, unu di i circhi Ringling Brothers, per 100 000 $. Nel corso di l'anni, hà presentatu spettaculi da u vodevil è i filmi muti à a grande opera cù protagonisti famosi cum'è Lionel Barrymore è Mary Pickford.

Al. Teatru Ringling:

L' Al. U Ringling Theatre in Baraboo, Wisconsin, Stati Uniti, hà apertu e so porte in nuvembre di u 1915 è opera dapoi sempre. Cuncepitu da l'impresa d'architettura Rapp è Rapp, hè statu custruitu da Albert Ringling, unu di i circhi Ringling Brothers, per 100 000 $. Nel corso di l'anni, hà presentatu spettaculi da u vodevil è i filmi muti à a grande opera cù protagonisti famosi cum'è Lionel Barrymore è Mary Pickford.

Robot Alexandru:

Alexandru Robot era un pueta rumanu, moldavu è suvieticu, cunnisciutu ancu cum'è rumanzieru è ghjurnalistu. Primu nutatu cum'è membru di i club littirarii rumeni, è impegnatu in u mudernisimu è l'avanguardia, hà sviluppatu un stile pueticu basatu annantu à i prestiti da a literatura simbolista è espressionista. Ritenutu ancu un "Ermeticista" per l'oscurità lessicale in alcune di e so puesie, è ancu per a similitudine trà u so stile è quellu di Ion Barbu, Robot hè statu in particulare rimarcatu per e so pastorali, induve hà fusionatu elementi mudernisti in una cunvenzione tradiziunalista.

Alexandru Rosetti:

Alexandru Rosetti era un linguistu rumanu, editore è memoirist.

Al San Ghjuvanni:

Al St. John era un primu cumediante cinematograficu americanu è un nipote di a star di u filmu mutu Roscoe "Fatty" Arbuckle, cù quale ellu si esibiva spessu à u schermu. San Ghjuvanni hè statu impiegatu da Mack Sennett è hà travagliatu ancu cù parechji altri attori di punta cum'è Charlie Chaplin, Buster Keaton è Mabel Normand. A so carriera cinematografica hà fattu una transizione cù successu da l'epica muta à u sonu, è à a fine di l'anni 1930 è 1940 hà travagliatu principalmente in Westerns, ritrattendu spessu u scrupulatu personaghju di commedia-rilievu "Fuzzy Q. Jones". Trà e so prestazioni nutevuli in stu rolu si trovanu in a serie di film "Billy the Kid" publicata da a Producers Releasing Corporation da u 1940 à u 1946 è in a serie "Lone Rider" di sta cumpagnia da u 1941 à u 1943.

Al. T. Stamatiad:

Al. T. Stamatiad era un pueta simbolistu rumanu, scrittore di nuvelle è drammaturgu. Arrivatu tardi nantu à a scena simbolista lucale, hè statu principalmente attivu cum'è prumutore literariu è, in 1918, editore di a rivista Literatorul . Scupertu è ludatu da Alexandru Macedonski è Ion Minulescu, hà cumbinatu a so presenza in i circhji simbolisti radicali cù stintimenti in quelli più cunservatori culturali, attraversendu trà l'estremi di a literatura rumena. In u 1911, si era stabilitu in i circoli culturali è suciali cum'è un dibattitore culturale esoticu è vocale, à volte viulente.

Al. T. Stamatiad:

Al. T. Stamatiad era un pueta simbolistu rumanu, scrittore di nuvelle è drammaturgu. Arrivatu tardi nantu à a scena simbolista lucale, hè statu principalmente attivu cum'è prumutore literariu è, in 1918, editore di a rivista Literatorul . Scupertu è ludatu da Alexandru Macedonski è Ion Minulescu, hà cumbinatu a so presenza in i circhji simbolisti radicali cù stintimenti in quelli più cunservatori culturali, attraversendu trà l'estremi di a literatura rumena. In u 1911, si era stabilitu in i circoli culturali è suciali cum'è un dibattitore culturale esoticu è vocale, à volte viulente.

Al. T. Stamatiad:

Al. T. Stamatiad era un pueta simbolistu rumanu, scrittore di nuvelle è drammaturgu. Arrivatu tardi nantu à a scena simbolista lucale, hè statu principalmente attivu cum'è prumutore literariu è, in 1918, editore di a rivista Literatorul . Scupertu è ludatu da Alexandru Macedonski è Ion Minulescu, hà cumbinatu a so presenza in i circhji simbolisti radicali cù stintimenti in quelli più cunservatori culturali, attraversendu trà l'estremi di a literatura rumena. In u 1911, si era stabilitu in i circoli culturali è suciali cum'è un dibattitore culturale esoticu è vocale, à volte viulente.

Păstorel Teodoreanu:

Păstorel Teodoreanu , o solu Păstorel , era un umuristu , pueta è gastrunomu rumanu, u fratellu di u rumanzieru Ionel Teodoreanu è cugnatu di a scrittore Ștefana Velisar Teodoreanu. Hà travagliatu in parechji generi, ma hè ricurdatu megliu per i so testi parodichi è i so epigrammi, è menu per u so versu Simbolistu. E so radiche piantate in a cultura regiunale di a Moldavia Occidentale, chì hè diventata a so principale fonte d'ispirazione letteraria, Păstorel hè statu à tempu un articulistu opiniunariu, famosu bohemu chì beva vinu è hà decoratu l'eroi di guerra. Hà travagliatu cù e riviste literarie influenti di l'anni 1920, muvendusi trà Gândirea è Viața Românească , è hà cultivatu relazioni cumplesse cù creatori d'opinioni literarii cum'è George Călinescu.

Al. T. Stamatiad:

Al. T. Stamatiad era un pueta simbolistu rumanu, scrittore di nuvelle è drammaturgu. Arrivatu tardi nantu à a scena simbolista lucale, hè statu principalmente attivu cum'è prumutore literariu è, in 1918, editore di a rivista Literatorul . Scupertu è ludatu da Alexandru Macedonski è Ion Minulescu, hà cumbinatu a so presenza in i circhji simbolisti radicali cù stintimenti in quelli più cunservatori culturali, attraversendu trà l'estremi di a literatura rumena. In u 1911, si era stabilitu in i circoli culturali è suciali cum'è un dibattitore culturale esoticu è vocale, à volte viulente.

Alexandru Tudor-Miu:

Alexandru Tudor-Miu era un pueta rumanu.

Alexandru Tudor-Miu:

Alexandru Tudor-Miu era un pueta rumanu.

Alexandru Tzigara-Samurcaș:

Alexandru Tzigara-Samurcaș hè statu un storicu d'arte rumanu, etnografu, museologu è ghjurnalistu culturale, cunnisciutu ancu cum'è campione lucale di a cunservazione di l'arte, capimachja di a Polizia Rumena è radiodifusore pionieru. Tzigara era membru di a sucietà litteraria Junimea , occupendu pusizioni à a Scola Naziunale di Belle Arti, à l'Università di Bucarest è infine à l'Università di Cernăuți. Durante a so ghjuventù, era secretariu di Carol I, u rè di Romania. Vicinu à a famiglia reale, hà ancu servitu à u capu di a Fundazione Accademica Carol I, induve hà stallatu una grande collezione di placche fotografiche. Tzigara hà ottenutu fama in u 1906 cum'è fundatore di u "Museu Naziunale", nucleu di l'oghje Museu di u Campagnolu Rumanu, ma hè statu ancu implicatu in l'urganizazione è a preservazione di u fondu d'arte Theodor Aman.

Alexandru Tzigara-Samurcaș:

Alexandru Tzigara-Samurcaș hè statu un storicu d'arte rumanu, etnografu, museologu è ghjurnalistu culturale, cunnisciutu ancu cum'è campione lucale di a cunservazione di l'arte, capimachja di a Polizia Rumena è radiodifusore pionieru. Tzigara era membru di a sucietà litteraria Junimea , occupendu pusizioni à a Scola Naziunale di Belle Arti, à l'Università di Bucarest è infine à l'Università di Cernăuți. Durante a so ghjuventù, era secretariu di Carol I, u rè di Romania. Vicinu à a famiglia reale, hà ancu servitu à u capu di a Fundazione Accademica Carol I, induve hà stallatu una grande collezione di placche fotografiche. Tzigara hà ottenutu fama in u 1906 cum'è fundatore di u "Museu Naziunale", nucleu di l'oghje Museu di u Campagnolu Rumanu, ma hè statu ancu implicatu in l'urganizazione è a preservazione di u fondu d'arte Theodor Aman.

Alexandru Tzigara-Samurcaș:

Alexandru Tzigara-Samurcaș hè statu un storicu d'arte rumanu, etnografu, museologu è ghjurnalistu culturale, cunnisciutu ancu cum'è campione lucale di a cunservazione di l'arte, capimachja di a Polizia Rumena è radiodifusore pionieru. Tzigara era membru di a sucietà litteraria Junimea , occupendu pusizioni à a Scola Naziunale di Belle Arti, à l'Università di Bucarest è infine à l'Università di Cernăuți. Durante a so ghjuventù, era secretariu di Carol I, u rè di Romania. Vicinu à a famiglia reale, hà ancu servitu à u capu di a Fundazione Accademica Carol I, induve hà stallatu una grande collezione di placche fotografiche. Tzigara hà ottenutu fama in u 1906 cum'è fundatore di u "Museu Naziunale", nucleu di l'oghje Museu di u Campagnolu Rumanu, ma hè statu ancu implicatu in l'urganizazione è a preservazione di u fondu d'arte Theodor Aman.

Al W. Patton:

Al W. Patton hè un puliticu americanu in u statu di Minnesota. Hà servitu in a Camera di Rapprisintanti di Minnesota.

Alexandru Zub:

Alexandru Zub hè storicu, biografu, saggistu, attivistu puliticu è accademicu rumanu. Anzianu Prufessore à l'Università di Iaşi, nutatu per a so cuntribuzione à u studiu di storia culturale è di storia rumena, hè attualmente capu di l'Istitutu di Storia AD Xenopol. Hè statu elettu membru pienu di l'Accademia Rumena in u 2004; attualmente, serve cum'è capu di u Dipartimentu di Storia di l'Accademia.

Alexandru Tzigara-Samurcaș:

Alexandru Tzigara-Samurcaș hè statu un storicu d'arte rumanu, etnografu, museologu è ghjurnalistu culturale, cunnisciutu ancu cum'è campione lucale di a cunservazione di l'arte, capimachja di a Polizia Rumena è radiodifusore pionieru. Tzigara era membru di a sucietà litteraria Junimea , occupendu pusizioni à a Scola Naziunale di Belle Arti, à l'Università di Bucarest è infine à l'Università di Cernăuți. Durante a so ghjuventù, era secretariu di Carol I, u rè di Romania. Vicinu à a famiglia reale, hà ancu servitu à u capu di a Fundazione Accademica Carol I, induve hà stallatu una grande collezione di placche fotografiche. Tzigara hà ottenutu fama in u 1906 cum'è fundatore di u "Museu Naziunale", nucleu di l'oghje Museu di u Campagnolu Rumanu, ma hè statu ancu implicatu in l'urganizazione è a preservazione di u fondu d'arte Theodor Aman.

Al. C. Calotescu-Neicu:

Alexandru С. Calotescu-Neicu (1888-1952) era un cronistu è epigrammaticu rumanu.

Al. C. Calotescu-Neicu:

Alexandru С. Calotescu-Neicu (1888-1952) era un cronistu è epigrammaticu rumanu.

Elencu di e filiali Advance:

Questu hè un elencu di filiali di a sucietà media americana Advance Publications Inc.

No comments:

Post a Comment

, ,