Monday, March 8, 2021

Adolphe Braun, Adolphe Brezet, Adolphe Bridge

Adolphe Braun:

Jean Adolphe Braun era un fotografu francese, più cunnisciutu per e so nature morte fiurali, e scene di strada parigine è i so grandi paisaghji alpini.

Adolphe Brezet:

Adolphe Brezet era un ufficiale militare francese chì si proclamava cum'è presidente di u Statu Libera di Counani in Sudamerica da u 1904 à u 1912.

Ponte Adolphe:

U Ponte Adolphe hè un ponte à doppiu ponte in Lussemburgo, in u Lussemburgu meridionale. U ponte furnisce una strada unidirezionale per u trafficu stradale attraversu u Pétrusse, da Boulevard Royal, in Ville Haute, à Avenue de la Liberté, in Gare. U so ponte superiore hè di 153 m di lunghezza è porta duie strade di trafficu stradale, è dui sentieri pedonali. U so ponte inferiore, apertu in u 2018, suspesu sottu à u ponte superiore, hà una lunghezza di 154 m, è porta una pista dedicata à bicicletta bidirezziunale, cù accessu furnitu per l'usu pedonale. À u 13 di Dicembre 2020, dopu à a fine di a seconda fase di a custruzzione di a nova linea di tram di a cità, u ponte porta u trafficu di tram tramutu bidirezziunale nantu à u so ponte superiore.

Adolphe-Théodore Brongniart:

Adolphe-Théodore Brongniart FRS FRSE FGS era un botanicu francese. Era figliolu di u geologu Alexandre Brongniart è nipote di l'architettu, Alexandre-Théodore Brongniart. U travagliu pionieru di Brongniart nantu à e relazioni trà e piante estinte è e piante esistenti li hà guadagnatu u titulu di babbu di paleobotanica. U so travagliu maiò nantu à i fossili vegetali hè statu u so Histoire des végétaux fossiles (1828–37). Hà scrittu a so tesi annantu à a famiglia di l'Arcadore (Rhamnaceae), una famiglia esistente di piante da fiore, è hà travagliatu à u Muséum national d'Histoire naturelle in Parigi finu à a so morte. In u 1851, hè statu elettu membru straneru di a Reale Accademia Svedese di e Scienze. Stu botanicu hè denotatu da l'abreviazione autore Brongn. quandu cita un nome botanicu.

Adolphe Brune:

Adolphe Brune , hè statu un artista francese natu in Parigi in u 1802 è hà dipintu sughjetti religiosi, ritratti, natura morta è cumpusizioni murali. Hà studiatu sottu Gros, è hà fattu u so debuttu in u Salone in u 1833 cù una "Adorazione di i Magi". Dopu hè statu impiegatu in parechji edifizii publichi. Hà decoratu a 'Salle des Séances' di u Senatu in Lussemburgu, è u tettu di a Bibliothèque di u Louvre. Brune hè mortu in u 1880.

Adolphe Buhl:

Adolphe Buhl era un matematicu è astronomu francese.

Adolphe-Philippe Caron:

Sir Joseph-Philippe-René-Adolphe Caron , era un avucatu è omu puliticu canadianu. Avà hè megliu ricurdatu cum'è u Ministru di a Milizia è di a Difesa in u guvernu di Sir John A. Macdonald è u so rolu durante a Ribellione Nord-Ovest di u 1885.

Adolphe Cayron:

Adolphe Cayron era un ciclistu francese. Hà participatu à l'eventu sprint maschile à l'Olimpiadi d'Estate di u 1900.

Adolphe Adam:

Adolphe Charles Adam era un cumpusitore francese è criticu musicale. Compositore prolificu d'opere è di balletti, hè più cunnisciutu oghje per i so balletti Giselle (1841) è Le corsaire , e so opere Le postillon de Lonjumeau (1836), Le toréador (1849) è Si j'étais roi (1852) è i so Cantu di Natale Minuit, chrétiens! (1844), più tardi messu in diverse parolle inglese è ampiamente cantatu cum'è "O Holy Night" (1847). Adam era un maestru nutatu, chì hà insignatu Delibes è altri cumpusitori influenti.

Adolphe Le Flô:

Adolphe Charles Emmanuel Le Flô era un generale è puliticu di l'armata francese.

Adolphe Le Flô:

Adolphe Charles Emmanuel Le Flô era un generale è puliticu di l'armata francese.

Adolphe Charlet:

Adolphe Charlet era un scultore francese. Hà vintu u Prix de Rome in Scultura in u 1938.

Adolphe Chenevière:

Adolphe Chenevière, D.ès.L. (1855-1917) hè statu un rumanzeru svizzeru di fine seculu, scrittore di nuvelle è studiosu literariu.

Adolphe Chenevière:

Adolphe Chenevière, D.ès.L. (1855-1917) hè statu un rumanzeru svizzeru di fine seculu, scrittore di nuvelle è studiosu literariu.

Pierre Adolphe Chéruel:

Pierre Adolphe Chéruel era un storicu francese.

Adolphe Choler:

Adolphe Joseph Choler era un dramaturgu è librettistu francese. Era u fratellu di Saint-Agnan Choler.

Adolphe Choquart:

Adolphe Anne François Choquart hè statu un scrittore, librettistu è dramaturgu francese di u XIXu seculu.

Adolphe Cicéron:

Adolphe Marie Dieudonné Cicéron hè statu un nutaru francese chì hè statu senatore di a Guadalupa da u 1900 à u 1912.

Adolphe Clément-Bayard:

Gustave Adolphe Clément , da u 1909 Clément-Bayard , era un imprenditore francese. Orfanu diventatu ferraghju è Compagnon du Tour de France , hà continuatu à corse è fabricà biciclette, pneumatici, motociclette, automobili, aerei è dirigibili.

Adolphe Clément-Bayard:

Gustave Adolphe Clément , da u 1909 Clément-Bayard , era un imprenditore francese. Orfanu diventatu ferraghju è Compagnon du Tour de France , hà continuatu à corse è fabricà biciclette, pneumatici, motociclette, automobili, aerei è dirigibili.

Adolphe Clément-Bayard:

Gustave Adolphe Clément , da u 1909 Clément-Bayard , era un imprenditore francese. Orfanu diventatu ferraghju è Compagnon du Tour de France , hà continuatu à corse è fabricà biciclette, pneumatici, motociclette, automobili, aerei è dirigibili.

Adolphe Clément-Bayard:

Gustave Adolphe Clément , da u 1909 Clément-Bayard , era un imprenditore francese. Orfanu diventatu ferraghju è Compagnon du Tour de France , hà continuatu à corse è fabricà biciclette, pneumatici, motociclette, automobili, aerei è dirigibili.

Louis Adolphe Cochery:

Louis Adolphe Cochery era un puliticu è ghjurnalistu francese.

Adolphe Cohn:

Adolphe Cohn era un educatore franco-americanu, natu in Parigi. Hè statu diplumatu "bachelier ès lettres" à l'Università di Parigi in u 1868, è hà studiatu drittu, critica storica è filulugia in diverse istituzione d'istruzione superiore in Parigi, ricevendu i diplomi di LL.B. in u 1873. Studiente di l'École des Chartes, a so tesi hè chjamata Vues sur l'histoire de l'organisation judiciaire en France du IXe au XIIIe siècle considérée au point de vue des juridictions extraordinaires e ha ottenuto il diploma di "archiviste paléographe" in u 1874. À l'iniziu di a guerra franco-prussiana in u 1870, s'ingagia è serve in l'armata francese per tutta a lotta.

Adolphe Colrat:

Adolphe Colrat hè un anzianu funziunariu publicu francese chì hà servutu da l'Altu Cummissariu Francese di a Republica in Polinesia Francese da u 2008 à u 2011. Hà succedutu à Anne Boquet in u postu.

Adolphe Crémieux:

Isaac-Jacob Adolphe Crémieux hè statu un avvucatu è omu puliticu francese chì hà servitu cum'è ministru di a Ghjustizia sottu a Seconda Repubblica (1848) è Guvernu di a Difesa Naziunale (1870-1871). Era un fermu difensore di i diritti di i Ghjudei di Francia.

Adolphe Crémieux:

Isaac-Jacob Adolphe Crémieux hè statu un avvucatu è puliticu francese chì hà servutu cum'è ministru di a Ghjustizia sottu a Seconda Repubblica (1848) è Guvernu di a Difesa Naziunale (1870-1871). Era un fermu difensore di i diritti di i Ghjudei di Francia.

Adolphe Pégoud:

Adolphe Célestin Pégoud era un aviatore francese è istruttore di volu chì hè diventatu u primu ace di caccia in a storia durante a Prima Guerra Mundiale.

Adolphe d'Ennery:

Adolphe Philippe d'Ennery o Dennery hè statu un dramaturgu è un rumanzieru francese.

Adolphe Danhauser:

Adolphe-Léopold Danhauser era un musicante, educatore, teoricu di a musica è cumpusitore francese.

Adolphe Danziger De Castro:

Adolphe Danziger De Castro , ancu cunnisciutu cum'è Gustav Adolf Danziger , Adolph Danziger , Adolphe Danziger è Adolphe De Castro , era un eruditu ebreu, ghjurnalistu, avucatu è autore di poesie, rumanzi è nuvelle.

Adolphe Danziger De Castro:

Adolphe Danziger De Castro , ancu cunnisciutu cum'è Gustav Adolf Danziger , Adolph Danziger , Adolphe Danziger è Adolphe De Castro , era un eruditu ebreu, ghjurnalistu, avucatu è autore di poesie, rumanzi è nuvelle.

Adolphe Danziger De Castro:

Adolphe Danziger De Castro , cunnisciutu ancu cum'è Gustav Adolf Danziger , Adolph Danziger , Adolphe Danziger è Adolphe De Castro , era un eruditu ebreu, ghjurnalistu, avucatu è autore di poesie, rumanzi è nuvelle.

Adolphe Danziger De Castro:

Adolphe Danziger De Castro , ancu cunnisciutu cum'è Gustav Adolf Danziger , Adolph Danziger , Adolphe Danziger è Adolphe De Castro , era un eruditu ebreu, ghjurnalistu, avucatu è autore di poesie, rumanzi è nuvelle.

Adolphe Danziger De Castro:

Adolphe Danziger De Castro , ancu cunnisciutu cum'è Gustav Adolf Danziger , Adolph Danziger , Adolphe Danziger è Adolphe De Castro , era un eruditu ebreu, ghjurnalistu, avucatu è autore di poesie, rumanzi è nuvelle.

Adolphe de Leuven:

Adolphe de Leuven era un direttore di teatru francese è librettistu. Cunnisciutu ancu cum'è Grenvallet, è u conte Adolph Ribbing.

Adolphe De Meulemeester:

Adolphe De Meulemeester era un suldatu belga è amministratore culuniale. Hè statu vicedirettore generale è dopu guvernatore di a Pruvincia Orientale di u Congo Belga da u 1917 à u 1926. Intruduce parechje innuvazioni cumprese una rete stradale, scole è cliniche, cunsiglii di capu è di settore, è piantazioni di cotone.

Adolphe Deschamps:

Adolphe Deschamps era un statista è editore belga, u fratellu di u cardinale Victor-Auguste-Isidor Deschamps.

Adolphe Déchenaud:

Adolphe Déchenaud hè statu un pittore francese chì si hè specializatu in scene è ritratti biblichi / storichi.

Adolphe Deitte:

Adolphe Deitte (1879-1949) era un amministratore culuniale francese; da u 1928 à u 1929 hè statu tenente guvernatore di u Ciad. Hà servitu cum'è guvernatore di a culunia da u 1934 finu à u 1935. Hè statu tenente-guvernatore di Mauritania da u 5 di lugliu à l'aostu di u 1934 è guvernatore di a Côte d'Ivoire da u 1935 à u 1936, rimpiazzendu Dieudonné Reste in quella funzione. À u so turnu hè statu rimpiazzatu in Abidjan da Gaston Mondon.

Adolphe Delattre:

(Pierre) Adolphe Delattre era un ornitologu francese.

Adolphe Deledda:

Adolphe Deledda era un corridore di biciclette di strada prufessiunale talianu / francese. Italianu di nascita, era naturalizatu francese u 20 d'aprile di u 1948.

Adolphe Delessert:

Adolphe François Delessert hè statu un esploratore è naturalistu francese. Nipote di u barone Benjamin Delessert, hà accumpagnatu Perrottet in un viaghju in India è in l'Asia sudorientale. Durante u corsu di cinque anni chì hà iniziatu u 24 d'aprile 1834, hà racoltu parechje spezie nove di piante è animali, cumprese a risa Wayanad ch'ellu hà raccoltu nantu à e pendite di i Nilgiris è hè statu chjamatu da Thomas C. Jerdon Garrulax delesserti in u so onore. Viaghjò per Mauritius, l'Isula di a Reunion, Penang, Pondicherry, Penisula Malese, Singapore, Java è Madras rientrendu u 30 d'aprile 1839.

Adolphe Deloffre:

Louis Michel Adolphe Deloffre hè statu un viulunistu è un direttore d'orchestra francese attivi in ​​Londra è in Parigi, chì hà direttu parechje primure operistiche impurtanti in quest'ultima cità, in particulare da Charles Gounod è Georges Bizet.

Adolphe Demange:

Adolphe Demange era un pittore francese più cunnisciutu per i so ritratti in oliu. Era un pittore ufficiale di ritratti durante a Terza Republica francese.

Adolphe d'Ennery:

Adolphe Philippe d'Ennery o Dennery hè statu un dramaturgu è un rumanzieru francese.

Adolphe Desbarrolles:

Adolphe Desbarrolles era un artista francese. Hè cunsideratu u babbu di a chiromanzia muderna, alias chiromanzia o lettura di palme, una forma di divinazione.

Adolphe Deschamps:

Adolphe Deschamps era un statista è editore belga, u fratellu di u cardinale Victor-Auguste-Isidor Deschamps.

Adolphe Deslandres:

Adolphe Édouard Marie Deslandres hè statu un cumpusitore è urganistu francese.

Adolphe DuBois d'Aische:

U sergente Adolphe Alois de Gonzague Marie Hubert Ghislain du Bois d'Aische era un as di battaglia belga di a prima guerra mundiale attribuitu sei vittorie aeree. Servendu in u Serviziu Aereu Francese, era u più anzianu as di a guerra, ottenendu e so quinte vittorie quandu avia 43 anni.

Adolphe Dugléré:

Adolphe Dugléré [adɔlf dyɡleʁe] era un chef francese è un allievi di Marie-Antoine Carême.

Adolphe Dugléré:

Adolphe Dugléré [adɔlf dyɡleʁe] era un chef francese è un allievi di Marie-Antoine Carême.

Adolphe Dumas:

Adolphe Dumas era un pueta francese. Trà i so amichi c'eranu Béranger, Alfred de Vigny, Victor Hugo, è Lamartine. Hà scrittu Les Parisiennes (1830); La cité des hommes (1835); è Le camp des croisés (1838). Dumas s'hè interessatu à a "rinascita" provenzale, è e so puesie , Un liame de rasin (1858), sò state scritte in a "langue d'oc".

Adolphe Dumont:

Adolphe Dumont era un lottatore lussemburghese. Hà cuncorsu à i Ghjochi Olimpichi di u 1924 è di u 1928.

Adolphe Duperly:

Adolphe Duperly (1801-1865) hè statu un incisore, litografu è stampatore francese chì si hè stabilitu in Kingston, in Giamaica, è chì hà pruduttu dagherreotipi è dopu hà fundatu un impresa di fotografia.

Adolphe Dupeuty:

Adolphe Ferdinand Dupeuty era un ghjurnalistu è dramaturgu francese, u figliolu di Charles Dupeuty.

Adolphe Dureau de la Malle:

Adolphe Jules César Auguste Dureau de la Malle era un geografu, naturalistu, storicu è artista francese. Era u figliolu di u sapiente è traduttore Jean-Baptiste Dureau de la Malle.

Adolphe Déchenaud:

Adolphe Déchenaud hè statu un pittore francese chì si hè specializatu in scene è ritratti biblichi / storichi.

Adolphe Emile Marval:

Adolphe Emile Marval era un educatore è marcante d'arte in Francia in Adelaide, in Australia Meridionale. A so prima moglia Anna era una educatrice nata in Germania; a so seconda moglia Caroline era filantropa è abortista.

Adolphe Le Flô:

Adolphe Charles Emmanuel Le Flô era un generale è puliticu di l'armata francese.

Adolphe Engers:

Adolphe Engers (1884-1945) hè statu un scrittore è attore olandese nantu à a scena è in u filmu, chì hè apparutu in più di cinquanta filmi durante a so carriera, unepochi di elli in Weimar Germania.

André-Adolphe-Eugène Disdéri:

André-Adolphe-Eugène Disdéri hè statu un fotografu francese chì hà iniziatu a so carriera fotografica cum'è dagherreotipistu ma hà guadagnatu più fama per avè brevettatu a so versione di a carta di visita, una piccula maghjina fotografica chì era muntata nantu à una carta. Disdéri, un spettaculu di brillanti, hà fattu famosu mundiale stu sistema di ritrattu di pruduzzione in serie.

Adolphe Favre:

Adolphe Alphonse Favre era un dramaturgu, ghjurnalistu, pueta è rumanzieru francese di u XIXu seculu.

Adolphe Féder:

Adolphe Féder era un pittore è illustratore ebreu -ucrainu. Si trasferì in Francia in u 1908, duv'ellu stete finu à a so deportazione è dopu l'assassiniu à e mani di u regime di Vichy. Féder hè più cunnisciutu oghje per l'arte ch'ellu hà pruduttu di quelli internati cun ellu in u campu d'internamentu di Drancy.

Félix Éboué:

Adolphe Sylvestre Félix Éboué era un amministratore culuniale francese è capimachja francese libera. Fù u primu omu neru francese numinatu à un altu postu in e culunie francesi, quandu fù numinatu guvernatore di a Guadalupa in u 1936.

Adolphe Ferrière:

Adolphe Ferrière hè statu unu di i fundatori di u muvimentu di l'educazione prugressiva. Hà travagliatu per un brevi tempu in una scola in Glarisegg è più tardi hà fundatu una scola sperimentale in Losanna, in Svizzera, ma prestu hà da abbandunà l'insegnamentu per via di a so sordità. In u 1921, hà fundatu a New Education Fellowship, per a quale hà scrittu a cartula. U cungressu di sta lega finu à a Siconda Guerra Mundiale includia unepoche di altri maestri: Maria Montessori, Célestin Freinet, Gisèle de Failly è Roger Cousinet. Hà travagliatu da umanistu è redattore da u 1919 à u 1922 à a rivista pacifista 'l'Essor'. In u 1924, accantu à u so cullega Paul Meyhoffer di l'Institut Jean-Jacques Rousseau, è à i funzionari di a Società di e Nazioni Arthur Sweetser è Ludwik Rajchman, Ferrière hà fundatu a Scola Internaziunale di Ginevra è, durante i primi mesi di a so esistenza, hà furnitu à a nova scola alloghju in un chalet ch'ellu pussidia. Hè statu unu di i membri fundatori di u Bureau Internaziunale di l'Educazione (IBE) in u 1925, è hè statu u so primu direttore aghjuntu à fiancu à Elisabeth Rotten. Era ancu membru di a Società Religiosa di l'Amici (Quaker). Durante a so vita hà publicatu un numeru impurtante di libri, alcuni in cullaburazione cù Karl-Ernst Krafft. ·

Adolphe Ferrière:

Adolphe Ferrière hè statu unu di i fundatori di u muvimentu di l'educazione prugressiva. Hà travagliatu per un cortu tempu in una scola in Glarisegg è dopu hà fundatu una scola sperimentale in Losanna, in Svizzera, ma hà subitu abbandunatu l'insegnamentu per via di a so sordità. In u 1921, hà fundatu a New Education Fellowship, per a quale hà scrittu a cartula. U cungressu di sta lega finu à a Siconda Guerra Mundiale includia unepoche di altri maestri: Maria Montessori, Célestin Freinet, Gisèle de Failly è Roger Cousinet. Hà travagliatu da umanistu è redattore da u 1919 à u 1922 nantu à a rivista pacifista 'l'Essor'. In u 1924, accantu à u so cullega Paul Meyhoffer di l'Institut Jean-Jacques Rousseau, è à i funzionari di a Società di e Nazioni Arthur Sweetser è Ludwik Rajchman, Ferrière hà fundatu a Scola Internaziunale di Ginevra è, durante i primi mesi di a so esistenza, hà furnitu à a nova scola alloghju in un chalet ch'ellu pussidia. Hè statu unu di i membri fundatori di u Bureau Internaziunale di l'Educazione (IBE) in u 1925, è hè statu u so primu direttore aghjuntu à fiancu à Elisabeth Rotten. Era ancu membru di a Società Religiosa di l'Amici (Quaker). Durante a so vita hà publicatu un numeru impurtante di libri, alcuni in cullaburazione cù Karl-Ernst Krafft. ·

Adolphe de Forcade La Roquette:

Adolphe de Forcade La Roquette era un omu puliticu francese.

Adolphe Franceschetti:

Adolphe Franceschetti era un oculistu svizzeru.

Adolphe Franck:

Adolphe Franck era un filosofu ebreu-francese chì si era specializatu in u misticisimu ebreu.

Adolphe Franconi:

Henri Adolphe Franconi era un dramaturgu è interprete di circu francese.

HA Frost:

Henry Adolph Frost era un sellatore è imprenditore di fama tedesca cunnisciutu per a so associazione cù a sucietà chì hà finalmente fattu l'automobile Holden. U so nome pò esse statu à l'origine Heinrich Friedrich Adolphe Frost, ma evidentemente hà preferitu "Adolph Frost".

Adolphe Féder:

Adolphe Féder era un pittore è illustratore ebreu -ucrainu. Si trasferì in Francia in u 1908, duv'ellu stete finu à a so deportazione è dopu l'assassiniu à e mani di u regime di Vichy. Féder hè più cunnisciutu oghje per l'arte ch'ellu hà pruduttu di quelli internati cun ellu in u campu d'internamentu di Drancy.

Adolphe-Félix Cals:

Adolphe-Félix Cals era un ritrattu, un genere è un pittore di paisaghji francese.

Adolphe-Félix Cals:

Adolphe-Félix Cals era un ritrattu, un genere è un pittore di paisaghji francese.

Félix Éboué:

Adolphe Sylvestre Félix Éboué era un amministratore culuniale francese è capimachja francese libera. Fù u primu omu neru francese numinatu à un altu postu in e culunie francesi, quandu fù numinatu guvernatore di a Guadalupa in u 1936.

Adolphe Gagnon:

Adolphe Gagnon era un marcante è una figura pulitica in Quebec. Rapresentò Charlevoix in l'Assemblea Legislativa di a Pruvincia di u Canada da u 1861 à u 1866 è in l'Assemblea Legislativa di u Quebec da u 1871 à u 1875 cum'è membru liberale.

Adolphe Ganot:

Adolphe Ganot era un autore francese è editore di manuali di fisica.

Adolphe Gérard:

Adolphe Gérard (1844-1900) hè statu un chef francese, ristorante è hotel in Colorado.

Adolphe Gesché:

Adolphe Gésché era un prete è teologu cattolicu belga. Hè statu prufessore di Teulugia Dogmatica à a Facultà di Teulugia di l'Università Cattolica di Louvain è autore di parechje opere in u campu di i Studii Teologichi.

Adolphe Gesché:

Adolphe Gésché era un prete è teologu cattolicu belga. Hè statu prufessore di Teulugia Dogmatica à a Facultà di Teulugia di l'Università Cattolica di Louvain è autore di parechje opere in u campu di i Studii Teologichi.

Adolphe Goemaere:

Adolphe Joseph Henri Goemaere era un ghjucatore belga di hockey nantu à u campu chì hà participatu à l'Olimpiadi di Veranu di u 1920 è à l'Olimpiadi di Veranu di u 1928.

Adolphe Goldschmidt:

Adolphe Benedict Hayum Goldschmidt era co-erede di a banca di a famiglia Goldschmidt.

Adolphe Graedel:

Adolphe Graedel era un dirigente è puliticu sindicale svizzeru.

Adolphe Granier de Cassagnac:

Bernard Adolphe Granier de Cassagnac hè statu un ghjurnalistu è puliticu francese.

Adolphe Grisel:

Adolphe Grisel era un atleta francese è ginnasta. Hà cuncorsu à l'Olimpiadi d'istate di u 1896 in Atene.

Adolphe Grognier:

Adolphe Grognier , cunnisciutu sottu u pseudonimu Jean-Baptiste Quélus , era un attore è cantante francese. Figliu di l'avucatu Louis-Furcy Grognier (1777-1832), è di Hélène Caylus, hè statu numinatu duie volte cum'è direttore di La Monnaie di Bruxelles, in u 1854 è in u 1856.

Adolphe Groscol:

Adolphe Groscol era un sprinter belga. Hà participatu à i 100 metri maschili à l'Olimpiadi d'istate di u 1928.

Adolphe Guillaumat:

Marie Louis Adolphe Guillaumat era un generale di l'armata francese durante a prima guerra mundiale.

Adolphe Guillet dit Tourangeau:

Adolphe Guillet dit Tourangeau era un nutariu è una figura pulitica in Quebec, Canada. Hè statu un membru cunservatore di a Camera di e Cumune di u Canada chì raprisenta Quebec Est da u 1870 à u 1874. Hà servitu ancu dui mandati cum'è merre di Quebec City.

Adolphe Gutmann:

Adolphe Gutmann era un pianista è cumpusitore tedescu chì era studiente è amicu di Frédéric Chopin.

Adolphe Guénée:

Adolphe Guénée era un dramaturgu francese di u XIXu seculu.

Adolphe Gérard:

Adolphe Gérard (1844-1900) era un chef francese, ristorante è albergu in Colorado.

Adolphe Hamburger:

Adolph Cornelis Maria Hamburger era un attore olandese. Hè statu attivu in u teatru è in u cinema trà u 1924 è u 1942. Murì in u campu di cuncentrazione di Dachau di ferraghju 1945, solu qualchì mese prima di a fine di a Siconda Guerra Mundiale.

Adolphe-Maria Gustave Hardy:

Adolphe-Maria Gustave Hardy hè statu un prelatu francese di a Chjesa Cattolica Rumana chì hè statu vescu di a Diocesi di Beauvais, in Francia da u 1985 à u 1995.

Adolphe Hastrel de Rivedoux:

Adolphe Hastrel de Rivedoux era un incisore è pittore di u 19u seculu, acquarellistu, litografu è anzianu capitanu d'artiglieria in a marina. Cunnisciutu per i so viaghji è i so scritti, hè cunnisciutu soprattuttu cum'è un artista chì hà disegnatu assai acquarelli, cù una predilezione per i paisaghji è a cità di San Paulu, in l'Ile Bourbon da settembre 1836 à uttrovi 1837. In u 1847, dece anni dopu u so passaghju per a Riunione, hà publicatu un album di 36 viste sottu u titulu Album de l'île Bourbon cun Charles Lemercier.

Adolphe Hauman:

Adolphe Hauman era un atleta belga. Hà participatu à u lanciu di giavellottu maschile à i Ghjochi Olimpichi di u 1920.

Adolphe Hennebains:

Adolphe Hennebains era un flautista classicu francese è prufessore di musica.

Adolphe Hercule de Graslin:

Adolphe Hercule de Graslin era un entomologu francese.

Adolphe Hervier:

Adolphe Hervier , in tuttu: Louis-Henri-Victor-Jules-François-Adolphe Hervier hè statu un pittore è incisore francese, cunnisciutu per e so scene di genere rurale. Durante a so vita, u so stile hà cambiatu da un rumantisimu strettu à un primu tipu di Impressionismu.

Adolphe Hirsch:

Adolphe Hirsch era un astronomu svizzeru è geodesistu di nascita tedesca.

Adolphe Hoffmann:

Adolphe Hoffmann (1889-1967) era un entomologu francese. Dapoi u 1950 hè statu cunsideratu cum'è u specialistu europeu in e famiglie Curculionidae, Bruchidae è Scolytidae. Era membru di a Società Entomologica di Francia. A so cullezzione di scarabeci hè oghje in u Museu Naziunale di Storia Naturale, Francia in Parigi.

Adolphe Horsch:

Adolphe Horsch (1864-1937) hè statu un dramaturgu è attore alsazianu nutevule chì hà scrittu assai pezzi per u teatru in u dialettu alsacianu. Hè statu unu di i primi attori in Alsazia à a fine di u 19u è à u principiu di u 20u seculu. Hà travagliatu strettu cù u so amicu, u dramaturgu Gustave Stoskopf.

Adolphe Hug:

Adolphe Hug era un guardianu di football svizzeru chì hà ghjucatu per a Svizzera in a Cuppa di u Mondu FIFA di u 1950. Hà ghjucatu ancu per Urania Genève Sport è FC Locarno.

Adolphe Hélière:

Adolphe Hélière era un ciclistu francese mortu durante u Tour de France di u 1910.

Adolphe, Granduca di Lussemburgo:

Adolphe hè statu Granduca di Lussemburgu da u 23 di nuvembre di u 1890 à a so morte. Primu granduca di a Casa di Nassau-Weilburg, hà succedutu à u Rè Guglielmu III di i Paesi Bassi, finendu l'unione persunale trà l'Olanda è u Lussemburgu. Adolphe era duca di Nassau da u 20 d'Agostu 1839 à u 20 Settembre 1866, quandu u Ducatu fù annessu à u Regnu di Prussia.

Adolphe Monticelli:

Adolphe Joseph Thomas Monticelli hè statu un pittore francese di a generazione chì precede l'impressiunisti.

Adolphe Jacquies:

Adolphe, Jacquies era negoziante , stampatore, sindicalistu è editore di ghjurnali in Québec. à partesi da u 1837, serà stampatu u cartulare settimanale Le Fantasque per Napoléon Aubin. In u 1839 hè statu arrestatu è a so stampa hè stata presa per via di u cuntenutu di a carta. Dopu a so liberazione u listessu annu hà cuminciatu à publicà u Culunistu Canadese è Publicista Commercial . U ghjurnale inglese bi-settimanale hè statu publicatu per dui anni. Jacquies hà ancu publicatu u Quebec Argus è stampatu u Quebec Times .

Adolphe Jadin:

Adolphe Jadin era un ghjurnalistu, chansonnier, librettistu è dramaturgu francese, u figliolu di Louis Emmanuel Jadin.

Adolphe Jaime:

Adolphe Jaime , chjamatu Jaime fils , era un vodevilistu è librettistu francese di u XIXu seculu. Era u figliolu di Ernest Jaime (1804-1884), ancu drammaturgu.

Adolphe Jauréguy:

Adolphe Jauréguy hè statu un ghjucadore di rugby francese chì hà participatu à l'Olimpiadi d'Estate di u 1924.

Adolphe Jauréguy:

Adolphe Jauréguy hè statu un ghjucadore di rugby francese chì hà participatu à l'Olimpiadi d'Estate di u 1924.

Adolphe Jean-Baptiste Bayot:

Adolphe Jean-Baptiste Bayot , era un artista litograficu francese.

Cassandre:

Cassandre , pseudonimu di Adolphe Jean-Marie Mouron hè statu un pittore francese, affissatore commerciale è designer di tipografie.

Adolphe Menjou:

Adolphe Jean Menjou era un attore americanu. A so carriera si estende sia à i filmi muti sia à i talkies. Apparse in filmi cum'è A donna di Parigi di Charlie Chaplin, induve hà ghjucatu u rollu principale; I Camini di Gloria di Stanley Kubrick cun Kirk Douglas; U Circondu Matrimoniu di Ernst Lubitsch; U Sheik cun Rudolph Valentino; Maroccu cun Marlene Dietrich è Gary Cooper; è A Star Is Born cun Janet Gaynor è Fredric March, è hè statu numinatu à l'Oscar per The Front Page in 1931.

Adolphe Joanne:

Adolphe Joanne era un scrittore geograficu francese è autore di libri di viaghju.

Adolphe Jordan:

Adolphe Jordan-Martin era un omu puliticu svizzeru è presidente di u Cunsigliu Svizzeru di i Stati (1895/1896).

Adolphe Jordan:

Adolphe Jordan-Martin era un omu puliticu svizzeru è presidente di u Cunsigliu Svizzeru di i Stati (1895/1896).

Adolphe Joseph Carcassonne:

Adolphe Joseph Carcassonne era un pueta è dramaturgu francese. Amicu di Gaston Crémieux, hà guvernatu a prima Comuna di a so Marsiglia nativa (1870). E so opere principali sò:

  • Premières Lueurs , una selezzione di puesie (1852)
  • Le Jugement de Déea , opera in quattro atti (1860)
  • La Fille du Franc-Juge , dramma in quattru atti in versi (1861)
  • Le Siège de Marseille , dramma in cinque atti (1862)
  • La Fête de Molière , una pezza di teatru in un attu (1863)
  • Gouttes d'Eau , una selezzione di puesie (1869)
  • La Leçon de Géographie , una leggenda alsaziana in versi, in memoria di 1871 (1878)
  • Théâtre d'Enfants , brevi cumedie in versi (1878)
  • Molière et la Médecine (1878)
  • Théâtre d'Adolescents (1880)
  • Pièces à Dire (1881)
  • Scènes à Deux , una selezzione di pezze di teatru per giovani dilettanti
  • Nouvelles Pièces à Dire (1884)
  • République Enfantine , brevi drammi in versi (1885)
  • Mariage de Fleurs (1886)
  • Théâtre de Jeunes Filles , una selezzione di drammi per giovani ragazze (1887)
Adolphe Monticelli:

Adolphe Joseph Thomas Monticelli hè statu un pittore francese di a generazione chì precede l'impressionisti.

Adolphe Jauréguy:

Adolphe Jauréguy hè statu un ghjucadore di rugby francese chì hà participatu à l'Olimpiadi d'Estate di u 1924.

No comments:

Post a Comment

, ,