| Adolphe Braun: Jean Adolphe Braun era un fotografu francese, più cunnisciutu per e so nature morte fiurali, e scene di strada parigine è i so grandi paisaghji alpini. | |
| Adolphe Brezet: Adolphe Brezet era un ufficiale militare francese chì si proclamava cum'è presidente di u Statu Libera di Counani in Sudamerica da u 1904 à u 1912. | |
| Ponte Adolphe: U Ponte Adolphe hè un ponte à doppiu ponte in Lussemburgo, in u Lussemburgu meridionale. U ponte furnisce una strada unidirezionale per u trafficu stradale attraversu u Pétrusse, da Boulevard Royal, in Ville Haute, à Avenue de la Liberté, in Gare. U so ponte superiore hè di 153 m di lunghezza è porta duie strade di trafficu stradale, è dui sentieri pedonali. U so ponte inferiore, apertu in u 2018, suspesu sottu à u ponte superiore, hà una lunghezza di 154 m, è porta una pista dedicata à bicicletta bidirezziunale, cù accessu furnitu per l'usu pedonale. À u 13 di Dicembre 2020, dopu à a fine di a seconda fase di a custruzzione di a nova linea di tram di a cità, u ponte porta u trafficu di tram tramutu bidirezziunale nantu à u so ponte superiore. | |
| Adolphe-Théodore Brongniart: Adolphe-Théodore Brongniart FRS FRSE FGS era un botanicu francese. Era figliolu di u geologu Alexandre Brongniart è nipote di l'architettu, Alexandre-Théodore Brongniart. U travagliu pionieru di Brongniart nantu à e relazioni trà e piante estinte è e piante esistenti li hà guadagnatu u titulu di babbu di paleobotanica. U so travagliu maiò nantu à i fossili vegetali hè statu u so Histoire des végétaux fossiles (1828–37). Hà scrittu a so tesi annantu à a famiglia di l'Arcadore (Rhamnaceae), una famiglia esistente di piante da fiore, è hà travagliatu à u Muséum national d'Histoire naturelle in Parigi finu à a so morte. In u 1851, hè statu elettu membru straneru di a Reale Accademia Svedese di e Scienze. Stu botanicu hè denotatu da l'abreviazione autore Brongn. quandu cita un nome botanicu. | |
| Adolphe Brune: Adolphe Brune , hè statu un artista francese natu in Parigi in u 1802 è hà dipintu sughjetti religiosi, ritratti, natura morta è cumpusizioni murali. Hà studiatu sottu Gros, è hà fattu u so debuttu in u Salone in u 1833 cù una "Adorazione di i Magi". Dopu hè statu impiegatu in parechji edifizii publichi. Hà decoratu a 'Salle des Séances' di u Senatu in Lussemburgu, è u tettu di a Bibliothèque di u Louvre. Brune hè mortu in u 1880. | |
| Adolphe Buhl: Adolphe Buhl era un matematicu è astronomu francese. | |
| Adolphe-Philippe Caron: Sir Joseph-Philippe-René-Adolphe Caron , era un avucatu è omu puliticu canadianu. Avà hè megliu ricurdatu cum'è u Ministru di a Milizia è di a Difesa in u guvernu di Sir John A. Macdonald è u so rolu durante a Ribellione Nord-Ovest di u 1885. | ![]() |
| Adolphe Cayron: Adolphe Cayron era un ciclistu francese. Hà participatu à l'eventu sprint maschile à l'Olimpiadi d'Estate di u 1900. | |
| Adolphe Adam: Adolphe Charles Adam era un cumpusitore francese è criticu musicale. Compositore prolificu d'opere è di balletti, hè più cunnisciutu oghje per i so balletti Giselle (1841) è Le corsaire , e so opere Le postillon de Lonjumeau (1836), Le toréador (1849) è Si j'étais roi (1852) è i so Cantu di Natale Minuit, chrétiens! (1844), più tardi messu in diverse parolle inglese è ampiamente cantatu cum'è "O Holy Night" (1847). Adam era un maestru nutatu, chì hà insignatu Delibes è altri cumpusitori influenti. | |
| Adolphe Le Flô: Adolphe Charles Emmanuel Le Flô era un generale è puliticu di l'armata francese. | |
| Adolphe Le Flô: Adolphe Charles Emmanuel Le Flô era un generale è puliticu di l'armata francese. | |
| Adolphe Charlet: Adolphe Charlet era un scultore francese. Hà vintu u Prix de Rome in Scultura in u 1938. | |
| Adolphe Chenevière: Adolphe Chenevière, D.ès.L. (1855-1917) hè statu un rumanzeru svizzeru di fine seculu, scrittore di nuvelle è studiosu literariu. | |
| Adolphe Chenevière: Adolphe Chenevière, D.ès.L. (1855-1917) hè statu un rumanzeru svizzeru di fine seculu, scrittore di nuvelle è studiosu literariu. | |
| Pierre Adolphe Chéruel: Pierre Adolphe Chéruel era un storicu francese. | |
| Adolphe Choler: Adolphe Joseph Choler era un dramaturgu è librettistu francese. Era u fratellu di Saint-Agnan Choler. | |
| Adolphe Choquart: Adolphe Anne François Choquart hè statu un scrittore, librettistu è dramaturgu francese di u XIXu seculu. | |
| Adolphe Cicéron: Adolphe Marie Dieudonné Cicéron hè statu un nutaru francese chì hè statu senatore di a Guadalupa da u 1900 à u 1912. | ![]() |
| Adolphe Clément-Bayard: Gustave Adolphe Clément , da u 1909 Clément-Bayard , era un imprenditore francese. Orfanu diventatu ferraghju è Compagnon du Tour de France , hà continuatu à corse è fabricà biciclette, pneumatici, motociclette, automobili, aerei è dirigibili. | |
| Adolphe Clément-Bayard: Gustave Adolphe Clément , da u 1909 Clément-Bayard , era un imprenditore francese. Orfanu diventatu ferraghju è Compagnon du Tour de France , hà continuatu à corse è fabricà biciclette, pneumatici, motociclette, automobili, aerei è dirigibili. | |
| Adolphe Clément-Bayard: Gustave Adolphe Clément , da u 1909 Clément-Bayard , era un imprenditore francese. Orfanu diventatu ferraghju è Compagnon du Tour de France , hà continuatu à corse è fabricà biciclette, pneumatici, motociclette, automobili, aerei è dirigibili. | |
| Adolphe Clément-Bayard: Gustave Adolphe Clément , da u 1909 Clément-Bayard , era un imprenditore francese. Orfanu diventatu ferraghju è Compagnon du Tour de France , hà continuatu à corse è fabricà biciclette, pneumatici, motociclette, automobili, aerei è dirigibili. | |
| Louis Adolphe Cochery: Louis Adolphe Cochery era un puliticu è ghjurnalistu francese. | |
| Adolphe Cohn: Adolphe Cohn era un educatore franco-americanu, natu in Parigi. Hè statu diplumatu "bachelier ès lettres" à l'Università di Parigi in u 1868, è hà studiatu drittu, critica storica è filulugia in diverse istituzione d'istruzione superiore in Parigi, ricevendu i diplomi di LL.B. in u 1873. Studiente di l'École des Chartes, a so tesi hè chjamata Vues sur l'histoire de l'organisation judiciaire en France du IXe au XIIIe siècle considérée au point de vue des juridictions extraordinaires e ha ottenuto il diploma di "archiviste paléographe" in u 1874. À l'iniziu di a guerra franco-prussiana in u 1870, s'ingagia è serve in l'armata francese per tutta a lotta. | |
| Adolphe Colrat: Adolphe Colrat hè un anzianu funziunariu publicu francese chì hà servutu da l'Altu Cummissariu Francese di a Republica in Polinesia Francese da u 2008 à u 2011. Hà succedutu à Anne Boquet in u postu. | |
| Adolphe Crémieux: Isaac-Jacob Adolphe Crémieux hè statu un avvucatu è omu puliticu francese chì hà servitu cum'è ministru di a Ghjustizia sottu a Seconda Repubblica (1848) è Guvernu di a Difesa Naziunale (1870-1871). Era un fermu difensore di i diritti di i Ghjudei di Francia. | |
| Adolphe Crémieux: Isaac-Jacob Adolphe Crémieux hè statu un avvucatu è puliticu francese chì hà servutu cum'è ministru di a Ghjustizia sottu a Seconda Repubblica (1848) è Guvernu di a Difesa Naziunale (1870-1871). Era un fermu difensore di i diritti di i Ghjudei di Francia. | |
| Adolphe Pégoud: Adolphe Célestin Pégoud era un aviatore francese è istruttore di volu chì hè diventatu u primu ace di caccia in a storia durante a Prima Guerra Mundiale. | |
| Adolphe d'Ennery: Adolphe Philippe d'Ennery o Dennery hè statu un dramaturgu è un rumanzieru francese. | |
| Adolphe Danhauser: Adolphe-Léopold Danhauser era un musicante, educatore, teoricu di a musica è cumpusitore francese. | |
| Adolphe Danziger De Castro: Adolphe Danziger De Castro , ancu cunnisciutu cum'è Gustav Adolf Danziger , Adolph Danziger , Adolphe Danziger è Adolphe De Castro , era un eruditu ebreu, ghjurnalistu, avucatu è autore di poesie, rumanzi è nuvelle. | |
| Adolphe Danziger De Castro: Adolphe Danziger De Castro , ancu cunnisciutu cum'è Gustav Adolf Danziger , Adolph Danziger , Adolphe Danziger è Adolphe De Castro , era un eruditu ebreu, ghjurnalistu, avucatu è autore di poesie, rumanzi è nuvelle. | |
| Adolphe Danziger De Castro: Adolphe Danziger De Castro , cunnisciutu ancu cum'è Gustav Adolf Danziger , Adolph Danziger , Adolphe Danziger è Adolphe De Castro , era un eruditu ebreu, ghjurnalistu, avucatu è autore di poesie, rumanzi è nuvelle. | |
| Adolphe Danziger De Castro: Adolphe Danziger De Castro , ancu cunnisciutu cum'è Gustav Adolf Danziger , Adolph Danziger , Adolphe Danziger è Adolphe De Castro , era un eruditu ebreu, ghjurnalistu, avucatu è autore di poesie, rumanzi è nuvelle. | |
| Adolphe Danziger De Castro: Adolphe Danziger De Castro , ancu cunnisciutu cum'è Gustav Adolf Danziger , Adolph Danziger , Adolphe Danziger è Adolphe De Castro , era un eruditu ebreu, ghjurnalistu, avucatu è autore di poesie, rumanzi è nuvelle. | |
| Adolphe de Leuven: Adolphe de Leuven era un direttore di teatru francese è librettistu. Cunnisciutu ancu cum'è Grenvallet, è u conte Adolph Ribbing. | |
| Adolphe De Meulemeester: Adolphe De Meulemeester era un suldatu belga è amministratore culuniale. Hè statu vicedirettore generale è dopu guvernatore di a Pruvincia Orientale di u Congo Belga da u 1917 à u 1926. Intruduce parechje innuvazioni cumprese una rete stradale, scole è cliniche, cunsiglii di capu è di settore, è piantazioni di cotone. | ![]() |
| Adolphe Deschamps: Adolphe Deschamps era un statista è editore belga, u fratellu di u cardinale Victor-Auguste-Isidor Deschamps. | ![]() |
| Adolphe Déchenaud: Adolphe Déchenaud hè statu un pittore francese chì si hè specializatu in scene è ritratti biblichi / storichi. | |
| Adolphe Deitte: Adolphe Deitte (1879-1949) era un amministratore culuniale francese; da u 1928 à u 1929 hè statu tenente guvernatore di u Ciad. Hà servitu cum'è guvernatore di a culunia da u 1934 finu à u 1935. Hè statu tenente-guvernatore di Mauritania da u 5 di lugliu à l'aostu di u 1934 è guvernatore di a Côte d'Ivoire da u 1935 à u 1936, rimpiazzendu Dieudonné Reste in quella funzione. À u so turnu hè statu rimpiazzatu in Abidjan da Gaston Mondon. | |
| Adolphe Delattre: (Pierre) Adolphe Delattre era un ornitologu francese. | |
| Adolphe Deledda: Adolphe Deledda era un corridore di biciclette di strada prufessiunale talianu / francese. Italianu di nascita, era naturalizatu francese u 20 d'aprile di u 1948. | |
| Adolphe Delessert: Adolphe François Delessert hè statu un esploratore è naturalistu francese. Nipote di u barone Benjamin Delessert, hà accumpagnatu Perrottet in un viaghju in India è in l'Asia sudorientale. Durante u corsu di cinque anni chì hà iniziatu u 24 d'aprile 1834, hà racoltu parechje spezie nove di piante è animali, cumprese a risa Wayanad ch'ellu hà raccoltu nantu à e pendite di i Nilgiris è hè statu chjamatu da Thomas C. Jerdon Garrulax delesserti in u so onore. Viaghjò per Mauritius, l'Isula di a Reunion, Penang, Pondicherry, Penisula Malese, Singapore, Java è Madras rientrendu u 30 d'aprile 1839. | |
| Adolphe Deloffre: Louis Michel Adolphe Deloffre hè statu un viulunistu è un direttore d'orchestra francese attivi in Londra è in Parigi, chì hà direttu parechje primure operistiche impurtanti in quest'ultima cità, in particulare da Charles Gounod è Georges Bizet. | |
| Adolphe Demange: Adolphe Demange era un pittore francese più cunnisciutu per i so ritratti in oliu. Era un pittore ufficiale di ritratti durante a Terza Republica francese. | |
| Adolphe d'Ennery: Adolphe Philippe d'Ennery o Dennery hè statu un dramaturgu è un rumanzieru francese. | |
| Adolphe Desbarrolles: Adolphe Desbarrolles era un artista francese. Hè cunsideratu u babbu di a chiromanzia muderna, alias chiromanzia o lettura di palme, una forma di divinazione. | |
| Adolphe Deschamps: Adolphe Deschamps era un statista è editore belga, u fratellu di u cardinale Victor-Auguste-Isidor Deschamps. | ![]() |
| Adolphe Deslandres: Adolphe Édouard Marie Deslandres hè statu un cumpusitore è urganistu francese. | |
| Adolphe DuBois d'Aische: U sergente Adolphe Alois de Gonzague Marie Hubert Ghislain du Bois d'Aische era un as di battaglia belga di a prima guerra mundiale attribuitu sei vittorie aeree. Servendu in u Serviziu Aereu Francese, era u più anzianu as di a guerra, ottenendu e so quinte vittorie quandu avia 43 anni. | |
| Adolphe Dugléré: Adolphe Dugléré [adɔlf dyɡleʁe] era un chef francese è un allievi di Marie-Antoine Carême. | |
| Adolphe Dugléré: Adolphe Dugléré [adɔlf dyɡleʁe] era un chef francese è un allievi di Marie-Antoine Carême. | |
| Adolphe Dumas: Adolphe Dumas era un pueta francese. Trà i so amichi c'eranu Béranger, Alfred de Vigny, Victor Hugo, è Lamartine. Hà scrittu Les Parisiennes (1830); La cité des hommes (1835); è Le camp des croisés (1838). Dumas s'hè interessatu à a "rinascita" provenzale, è e so puesie , Un liame de rasin (1858), sò state scritte in a "langue d'oc". | |
| Adolphe Dumont: Adolphe Dumont era un lottatore lussemburghese. Hà cuncorsu à i Ghjochi Olimpichi di u 1924 è di u 1928. | |
| Adolphe Duperly: Adolphe Duperly (1801-1865) hè statu un incisore, litografu è stampatore francese chì si hè stabilitu in Kingston, in Giamaica, è chì hà pruduttu dagherreotipi è dopu hà fundatu un impresa di fotografia. | |
| Adolphe Dupeuty: Adolphe Ferdinand Dupeuty era un ghjurnalistu è dramaturgu francese, u figliolu di Charles Dupeuty. | |
| Adolphe Dureau de la Malle: Adolphe Jules César Auguste Dureau de la Malle era un geografu, naturalistu, storicu è artista francese. Era u figliolu di u sapiente è traduttore Jean-Baptiste Dureau de la Malle. | |
| Adolphe Déchenaud: Adolphe Déchenaud hè statu un pittore francese chì si hè specializatu in scene è ritratti biblichi / storichi. | |
| Adolphe Emile Marval: Adolphe Emile Marval era un educatore è marcante d'arte in Francia in Adelaide, in Australia Meridionale. A so prima moglia Anna era una educatrice nata in Germania; a so seconda moglia Caroline era filantropa è abortista. | |
| Adolphe Le Flô: Adolphe Charles Emmanuel Le Flô era un generale è puliticu di l'armata francese. | |
| Adolphe Engers: Adolphe Engers (1884-1945) hè statu un scrittore è attore olandese nantu à a scena è in u filmu, chì hè apparutu in più di cinquanta filmi durante a so carriera, unepochi di elli in Weimar Germania. | |
| André-Adolphe-Eugène Disdéri: André-Adolphe-Eugène Disdéri hè statu un fotografu francese chì hà iniziatu a so carriera fotografica cum'è dagherreotipistu ma hà guadagnatu più fama per avè brevettatu a so versione di a carta di visita, una piccula maghjina fotografica chì era muntata nantu à una carta. Disdéri, un spettaculu di brillanti, hà fattu famosu mundiale stu sistema di ritrattu di pruduzzione in serie. | |
| Adolphe Favre: Adolphe Alphonse Favre era un dramaturgu, ghjurnalistu, pueta è rumanzieru francese di u XIXu seculu. | |
| Adolphe Féder: Adolphe Féder era un pittore è illustratore ebreu -ucrainu. Si trasferì in Francia in u 1908, duv'ellu stete finu à a so deportazione è dopu l'assassiniu à e mani di u regime di Vichy. Féder hè più cunnisciutu oghje per l'arte ch'ellu hà pruduttu di quelli internati cun ellu in u campu d'internamentu di Drancy. | |
| Félix Éboué: Adolphe Sylvestre Félix Éboué era un amministratore culuniale francese è capimachja francese libera. Fù u primu omu neru francese numinatu à un altu postu in e culunie francesi, quandu fù numinatu guvernatore di a Guadalupa in u 1936. | |
| Adolphe Ferrière: Adolphe Ferrière hè statu unu di i fundatori di u muvimentu di l'educazione prugressiva. Hà travagliatu per un brevi tempu in una scola in Glarisegg è più tardi hà fundatu una scola sperimentale in Losanna, in Svizzera, ma prestu hà da abbandunà l'insegnamentu per via di a so sordità. In u 1921, hà fundatu a New Education Fellowship, per a quale hà scrittu a cartula. U cungressu di sta lega finu à a Siconda Guerra Mundiale includia unepoche di altri maestri: Maria Montessori, Célestin Freinet, Gisèle de Failly è Roger Cousinet. Hà travagliatu da umanistu è redattore da u 1919 à u 1922 à a rivista pacifista 'l'Essor'. In u 1924, accantu à u so cullega Paul Meyhoffer di l'Institut Jean-Jacques Rousseau, è à i funzionari di a Società di e Nazioni Arthur Sweetser è Ludwik Rajchman, Ferrière hà fundatu a Scola Internaziunale di Ginevra è, durante i primi mesi di a so esistenza, hà furnitu à a nova scola alloghju in un chalet ch'ellu pussidia. Hè statu unu di i membri fundatori di u Bureau Internaziunale di l'Educazione (IBE) in u 1925, è hè statu u so primu direttore aghjuntu à fiancu à Elisabeth Rotten. Era ancu membru di a Società Religiosa di l'Amici (Quaker). Durante a so vita hà publicatu un numeru impurtante di libri, alcuni in cullaburazione cù Karl-Ernst Krafft. · | ![]() |
| Adolphe Ferrière: Adolphe Ferrière hè statu unu di i fundatori di u muvimentu di l'educazione prugressiva. Hà travagliatu per un cortu tempu in una scola in Glarisegg è dopu hà fundatu una scola sperimentale in Losanna, in Svizzera, ma hà subitu abbandunatu l'insegnamentu per via di a so sordità. In u 1921, hà fundatu a New Education Fellowship, per a quale hà scrittu a cartula. U cungressu di sta lega finu à a Siconda Guerra Mundiale includia unepoche di altri maestri: Maria Montessori, Célestin Freinet, Gisèle de Failly è Roger Cousinet. Hà travagliatu da umanistu è redattore da u 1919 à u 1922 nantu à a rivista pacifista 'l'Essor'. In u 1924, accantu à u so cullega Paul Meyhoffer di l'Institut Jean-Jacques Rousseau, è à i funzionari di a Società di e Nazioni Arthur Sweetser è Ludwik Rajchman, Ferrière hà fundatu a Scola Internaziunale di Ginevra è, durante i primi mesi di a so esistenza, hà furnitu à a nova scola alloghju in un chalet ch'ellu pussidia. Hè statu unu di i membri fundatori di u Bureau Internaziunale di l'Educazione (IBE) in u 1925, è hè statu u so primu direttore aghjuntu à fiancu à Elisabeth Rotten. Era ancu membru di a Società Religiosa di l'Amici (Quaker). Durante a so vita hà publicatu un numeru impurtante di libri, alcuni in cullaburazione cù Karl-Ernst Krafft. · | ![]() |
| Adolphe de Forcade La Roquette: Adolphe de Forcade La Roquette era un omu puliticu francese. | |
| Adolphe Franceschetti: Adolphe Franceschetti era un oculistu svizzeru. | |
| Adolphe Franck: Adolphe Franck era un filosofu ebreu-francese chì si era specializatu in u misticisimu ebreu. | |
| Adolphe Franconi: Henri Adolphe Franconi era un dramaturgu è interprete di circu francese. | |
| HA Frost: Henry Adolph Frost era un sellatore è imprenditore di fama tedesca cunnisciutu per a so associazione cù a sucietà chì hà finalmente fattu l'automobile Holden. U so nome pò esse statu à l'origine Heinrich Friedrich Adolphe Frost, ma evidentemente hà preferitu "Adolph Frost". | |
| Adolphe Féder: Adolphe Féder era un pittore è illustratore ebreu -ucrainu. Si trasferì in Francia in u 1908, duv'ellu stete finu à a so deportazione è dopu l'assassiniu à e mani di u regime di Vichy. Féder hè più cunnisciutu oghje per l'arte ch'ellu hà pruduttu di quelli internati cun ellu in u campu d'internamentu di Drancy. | |
| Adolphe-Félix Cals: Adolphe-Félix Cals era un ritrattu, un genere è un pittore di paisaghji francese. | |
| Adolphe-Félix Cals: Adolphe-Félix Cals era un ritrattu, un genere è un pittore di paisaghji francese. | |
| Félix Éboué: Adolphe Sylvestre Félix Éboué era un amministratore culuniale francese è capimachja francese libera. Fù u primu omu neru francese numinatu à un altu postu in e culunie francesi, quandu fù numinatu guvernatore di a Guadalupa in u 1936. | |
| Adolphe Gagnon: Adolphe Gagnon era un marcante è una figura pulitica in Quebec. Rapresentò Charlevoix in l'Assemblea Legislativa di a Pruvincia di u Canada da u 1861 à u 1866 è in l'Assemblea Legislativa di u Quebec da u 1871 à u 1875 cum'è membru liberale. | |
| Adolphe Ganot: Adolphe Ganot era un autore francese è editore di manuali di fisica. | |
| Adolphe Gérard: Adolphe Gérard (1844-1900) hè statu un chef francese, ristorante è hotel in Colorado. | |
| Adolphe Gesché: Adolphe Gésché era un prete è teologu cattolicu belga. Hè statu prufessore di Teulugia Dogmatica à a Facultà di Teulugia di l'Università Cattolica di Louvain è autore di parechje opere in u campu di i Studii Teologichi. | |
| Adolphe Gesché: Adolphe Gésché era un prete è teologu cattolicu belga. Hè statu prufessore di Teulugia Dogmatica à a Facultà di Teulugia di l'Università Cattolica di Louvain è autore di parechje opere in u campu di i Studii Teologichi. | |
| Adolphe Goemaere: Adolphe Joseph Henri Goemaere era un ghjucatore belga di hockey nantu à u campu chì hà participatu à l'Olimpiadi di Veranu di u 1920 è à l'Olimpiadi di Veranu di u 1928. | |
| Adolphe Goldschmidt: Adolphe Benedict Hayum Goldschmidt era co-erede di a banca di a famiglia Goldschmidt. | |
| Adolphe Graedel: Adolphe Graedel era un dirigente è puliticu sindicale svizzeru. | |
| Adolphe Granier de Cassagnac: Bernard Adolphe Granier de Cassagnac hè statu un ghjurnalistu è puliticu francese. | |
| Adolphe Grisel: Adolphe Grisel era un atleta francese è ginnasta. Hà cuncorsu à l'Olimpiadi d'istate di u 1896 in Atene. | |
| Adolphe Grognier: Adolphe Grognier , cunnisciutu sottu u pseudonimu Jean-Baptiste Quélus , era un attore è cantante francese. Figliu di l'avucatu Louis-Furcy Grognier (1777-1832), è di Hélène Caylus, hè statu numinatu duie volte cum'è direttore di La Monnaie di Bruxelles, in u 1854 è in u 1856. | |
| Adolphe Groscol: Adolphe Groscol era un sprinter belga. Hà participatu à i 100 metri maschili à l'Olimpiadi d'istate di u 1928. | |
| Adolphe Guillaumat: Marie Louis Adolphe Guillaumat era un generale di l'armata francese durante a prima guerra mundiale. | |
| Adolphe Guillet dit Tourangeau: Adolphe Guillet dit Tourangeau era un nutariu è una figura pulitica in Quebec, Canada. Hè statu un membru cunservatore di a Camera di e Cumune di u Canada chì raprisenta Quebec Est da u 1870 à u 1874. Hà servitu ancu dui mandati cum'è merre di Quebec City. | |
| Adolphe Gutmann: Adolphe Gutmann era un pianista è cumpusitore tedescu chì era studiente è amicu di Frédéric Chopin. | |
| Adolphe Guénée: Adolphe Guénée era un dramaturgu francese di u XIXu seculu. | |
| Adolphe Gérard: Adolphe Gérard (1844-1900) era un chef francese, ristorante è albergu in Colorado. | |
| Adolphe Hamburger: Adolph Cornelis Maria Hamburger era un attore olandese. Hè statu attivu in u teatru è in u cinema trà u 1924 è u 1942. Murì in u campu di cuncentrazione di Dachau di ferraghju 1945, solu qualchì mese prima di a fine di a Siconda Guerra Mundiale. | |
| Adolphe-Maria Gustave Hardy: Adolphe-Maria Gustave Hardy hè statu un prelatu francese di a Chjesa Cattolica Rumana chì hè statu vescu di a Diocesi di Beauvais, in Francia da u 1985 à u 1995. | |
| Adolphe Hastrel de Rivedoux: Adolphe Hastrel de Rivedoux era un incisore è pittore di u 19u seculu, acquarellistu, litografu è anzianu capitanu d'artiglieria in a marina. Cunnisciutu per i so viaghji è i so scritti, hè cunnisciutu soprattuttu cum'è un artista chì hà disegnatu assai acquarelli, cù una predilezione per i paisaghji è a cità di San Paulu, in l'Ile Bourbon da settembre 1836 à uttrovi 1837. In u 1847, dece anni dopu u so passaghju per a Riunione, hà publicatu un album di 36 viste sottu u titulu Album de l'île Bourbon cun Charles Lemercier. | |
| Adolphe Hauman: Adolphe Hauman era un atleta belga. Hà participatu à u lanciu di giavellottu maschile à i Ghjochi Olimpichi di u 1920. | |
| Adolphe Hennebains: Adolphe Hennebains era un flautista classicu francese è prufessore di musica. | |
| Adolphe Hercule de Graslin: Adolphe Hercule de Graslin era un entomologu francese. | |
| Adolphe Hervier: Adolphe Hervier , in tuttu: Louis-Henri-Victor-Jules-François-Adolphe Hervier hè statu un pittore è incisore francese, cunnisciutu per e so scene di genere rurale. Durante a so vita, u so stile hà cambiatu da un rumantisimu strettu à un primu tipu di Impressionismu. | |
| Adolphe Hirsch: Adolphe Hirsch era un astronomu svizzeru è geodesistu di nascita tedesca. | |
| Adolphe Hoffmann: Adolphe Hoffmann (1889-1967) era un entomologu francese. Dapoi u 1950 hè statu cunsideratu cum'è u specialistu europeu in e famiglie Curculionidae, Bruchidae è Scolytidae. Era membru di a Società Entomologica di Francia. A so cullezzione di scarabeci hè oghje in u Museu Naziunale di Storia Naturale, Francia in Parigi. | |
| Adolphe Horsch: Adolphe Horsch (1864-1937) hè statu un dramaturgu è attore alsazianu nutevule chì hà scrittu assai pezzi per u teatru in u dialettu alsacianu. Hè statu unu di i primi attori in Alsazia à a fine di u 19u è à u principiu di u 20u seculu. Hà travagliatu strettu cù u so amicu, u dramaturgu Gustave Stoskopf. | |
| Adolphe Hug: Adolphe Hug era un guardianu di football svizzeru chì hà ghjucatu per a Svizzera in a Cuppa di u Mondu FIFA di u 1950. Hà ghjucatu ancu per Urania Genève Sport è FC Locarno. | |
| Adolphe Hélière: Adolphe Hélière era un ciclistu francese mortu durante u Tour de France di u 1910. | |
| Adolphe, Granduca di Lussemburgo: Adolphe hè statu Granduca di Lussemburgu da u 23 di nuvembre di u 1890 à a so morte. Primu granduca di a Casa di Nassau-Weilburg, hà succedutu à u Rè Guglielmu III di i Paesi Bassi, finendu l'unione persunale trà l'Olanda è u Lussemburgu. Adolphe era duca di Nassau da u 20 d'Agostu 1839 à u 20 Settembre 1866, quandu u Ducatu fù annessu à u Regnu di Prussia. | |
| Adolphe Monticelli: Adolphe Joseph Thomas Monticelli hè statu un pittore francese di a generazione chì precede l'impressiunisti. | |
| Adolphe Jacquies: Adolphe, Jacquies era negoziante , stampatore, sindicalistu è editore di ghjurnali in Québec. à partesi da u 1837, serà stampatu u cartulare settimanale Le Fantasque per Napoléon Aubin. In u 1839 hè statu arrestatu è a so stampa hè stata presa per via di u cuntenutu di a carta. Dopu a so liberazione u listessu annu hà cuminciatu à publicà u Culunistu Canadese è Publicista Commercial . U ghjurnale inglese bi-settimanale hè statu publicatu per dui anni. Jacquies hà ancu publicatu u Quebec Argus è stampatu u Quebec Times . | |
| Adolphe Jadin: Adolphe Jadin era un ghjurnalistu, chansonnier, librettistu è dramaturgu francese, u figliolu di Louis Emmanuel Jadin. | |
| Adolphe Jaime: Adolphe Jaime , chjamatu Jaime fils , era un vodevilistu è librettistu francese di u XIXu seculu. Era u figliolu di Ernest Jaime (1804-1884), ancu drammaturgu. | |
| Adolphe Jauréguy: Adolphe Jauréguy hè statu un ghjucadore di rugby francese chì hà participatu à l'Olimpiadi d'Estate di u 1924. | |
| Adolphe Jauréguy: Adolphe Jauréguy hè statu un ghjucadore di rugby francese chì hà participatu à l'Olimpiadi d'Estate di u 1924. | |
| Adolphe Jean-Baptiste Bayot: Adolphe Jean-Baptiste Bayot , era un artista litograficu francese. | |
| Cassandre: Cassandre , pseudonimu di Adolphe Jean-Marie Mouron hè statu un pittore francese, affissatore commerciale è designer di tipografie. | |
| Adolphe Menjou: Adolphe Jean Menjou era un attore americanu. A so carriera si estende sia à i filmi muti sia à i talkies. Apparse in filmi cum'è A donna di Parigi di Charlie Chaplin, induve hà ghjucatu u rollu principale; I Camini di Gloria di Stanley Kubrick cun Kirk Douglas; U Circondu Matrimoniu di Ernst Lubitsch; U Sheik cun Rudolph Valentino; Maroccu cun Marlene Dietrich è Gary Cooper; è A Star Is Born cun Janet Gaynor è Fredric March, è hè statu numinatu à l'Oscar per The Front Page in 1931. | |
| Adolphe Joanne: Adolphe Joanne era un scrittore geograficu francese è autore di libri di viaghju. | |
| Adolphe Jordan: Adolphe Jordan-Martin era un omu puliticu svizzeru è presidente di u Cunsigliu Svizzeru di i Stati (1895/1896). | |
| Adolphe Jordan: Adolphe Jordan-Martin era un omu puliticu svizzeru è presidente di u Cunsigliu Svizzeru di i Stati (1895/1896). | |
| Adolphe Joseph Carcassonne: Adolphe Joseph Carcassonne era un pueta è dramaturgu francese. Amicu di Gaston Crémieux, hà guvernatu a prima Comuna di a so Marsiglia nativa (1870). E so opere principali sò:
| |
| Adolphe Monticelli: Adolphe Joseph Thomas Monticelli hè statu un pittore francese di a generazione chì precede l'impressionisti. | |
| Adolphe Jauréguy: Adolphe Jauréguy hè statu un ghjucadore di rugby francese chì hà participatu à l'Olimpiadi d'Estate di u 1924. |
Monday, March 8, 2021
Adolphe Braun, Adolphe Brezet, Adolphe Bridge
Subscribe to:
Post Comments (Atom)
-
Aymer, conte d'Angoulême: Aymer era l'ultimu conte d'Angoulême di a casa di Taillefer. Era un figliolu mezu di u conte Gug...





No comments:
Post a Comment