| Adenium oleifolium: Adenium oleifolium hè una spezia di pianta à fiore di a famiglia Apocynaceae. | |
| Adenium swazicum: Adenium swazicum hè una spezia di pianta in fiore di a famiglia Apocynaceae, chì hè uriginaria di u bassu livellu di Eswatini è di a pruvincia di Mpumalanga in Sudafrica. | |
| Adeniyi: Adeniyi hè un nome d'urigine Yoruba, chì significa "u rè / corona / royalità hà valore". E persone notevuli cù u cognome sò:
| |
| James Adeniyi: Segun James Adeniyi hè un calciatore prufessiunale nigerianu chì ghjoca cum'è attaccante per Gabala in a Premier League di l'Azerbaigian. | ![]() |
| Mathieu Adeniyi: Mathieu Adeniyi hè un calciatore beninense chì ghjoca per u CPBB Rennes in Francia. U so nome "Adeniyi" significa "A Corona hè preziosa" in lingua Yoruba | |
| Petru Adeniyi: Peter O. Adeniyi , Uffiziu di l'Ordine di u Niger (OON) hè un accademicu è amministratore nigerianu distintu. In u 1984 hè statu u vincitore di u Premiu John I. Davidson donatu da a International Geographic Information Foundation. | |
| Crispin Adeniyi-Jones: Crispin Curtis Adeniyi-Jones (1876-1957) hè statu un medicu nigerianu di u patrimoniu di a Sierra Leone è u pioneru direttore di l'asiliu Yaba. Hè diventatu unu di i più naziunalisti nigeriani cum'è membru è più tardi presidente di u Partitu Naziunale Naziunale. Era ancu un membru di longa data di u cunsigliu legislativu di Nigeria è hà servitu in u cunsigliu da 1923-1938. In più di e so attività pulitiche, hà ancu fattu squadra cù Winifred Tete-Ansa di u Cungressu Naziunale di l'Africa Occidentale Britannica per formulà politiche ecunomiche per alleviare alcuni di i prublemi ecunomichi emergenti in l'Africa Occidentale coloniale. | |
| Adeniyi Agbejule: Adenine Agbejule hè un calciatore ritiratu nigerianu. | |
| Ayodeji Brown: Ayodeji Brown hè un calciatore prufessiunale nigerianu chì ghjoca cum'è difensore. | |
| Adeniyi Sulaimon Gbadegesin: Adeniyi Sulaimon Gbadegesin , natu u 13 di ferraghju di u 1958, hè Accademicu è hè statu Vice Cancelliere di l'Università di Tecnulugia Ladoke Akintola, LAUTECH à Ogbomosho trà u 2011-2018 | |
| Adenízia da Silva: Adenízia Ferreira da Silva hè una ghjucadore di pallavolu di u Brasile, chì ghjoca cum'è un blocker mediu per Pallavolo Scandicci. | |
| Adenízia da Silva: Adenízia Ferreira da Silva hè una ghjucadore di pallavolu di u Brasile, chì ghjoca cum'è un blocker mediu per Pallavolo Scandicci. | |
| Adenízia da Silva: Adenízia Ferreira da Silva hè una ghjucadore di pallavolu di u Brasile, chì ghjoca cum'è un blocker mediu per Pallavolo Scandicci. | |
| Adenízia da Silva: Adenízia Ferreira da Silva hè una ghjucadore di pallavolu di u Brasile, chì ghjoca cum'è un blocker mediu per Pallavolo Scandicci. | |
| A corona d'Oba: A corona di Oba raprisenta u più altu livellu di autorità attribuitu à i guvirnanti Yoruba. Chjamatu ade , a corona ricamata di perline hè l'attributu primu di u guvernatore. A corona di una oba pò ancu esse chjamata adenla , o grande corona. Andenlas sò copricapi cunichi elaborati, cum'è l'ade, ma presentanu un velu assai perlatu chì copre u visu. In u so articulu annantu à u tema, Robert F. Thompson scrive: "A corona incarna l'intuizione di a forza ancestrale reale, a rivelazione di una grande perspettiva morale in a persona di u rè, è u purpurinu di l'esperienza estetica". | |
| Adenmoor, Illinois: Adenmoor hè una cumunità micca incorporata in Clark County, Illinois, Stati Uniti. Adenmoor hè situatu longu una linea di ferrovia à nordeste di Martinsville. | |
| Glandula: Una glàndula hè un gruppu di cellule in u corpu di un animale chì sintetizza e sostanze per esse liberate in u sangue o in cavità in u corpu o in a so superficie esterna. | |
| Virus adeno-assuciatu: I virus adeno-associati ( AAV ) sò picculi virus chì infettanu l'omu è alcune altre spezie di primati. Appartenenu à u genaru Dependoparvovirus , chì a so volta appartene à a famiglia Parvoviridae . Sò picculi virus difettosi di replica, senza avvolgimentu è anu un genoma lineare di DNA monocatenariu (ssDNA) di circa 4,8 kilobase (kb). | |
| Virus adeno-assuciatu: I virus adeno-associati ( AAV ) sò picculi virus chì infettanu l'omu è alcune altre spezie di primati. Appartenenu à u genaru Dependoparvovirus , chì a so volta appartene à a famiglia Parvoviridae . Sò picculi virus difettosi di replica, senza avvolgimentu è anu un genoma lineare di DNA monocatenariu (ssDNA) di circa 4,8 kilobase (kb). | |
| Virus adeno-assuciatu: I virus adeno-associati ( AAV ) sò picculi virus chì infettanu l'omu è alcune altre spezie di primati. Appartenenu à u genaru Dependoparvovirus , chì a so volta appartene à a famiglia Parvoviridae . Sò picculi virus difettosi di replica, senza avvolgimentu è anu un genoma lineare di DNA monocatenariu (ssDNA) di circa 4,8 kilobase (kb). | |
| Vettore virale: I vettori virali sò strumenti cumunimenti aduprati da i biologi moleculari per trasmette materiale geneticu in e cellule. Stu prucessu pò esse realizatu in un organismu vivu o in cultura cellulare. I virus anu sviluppatu meccanismi moleculari specializati per trasportà efficacemente i so genomi in e cellule chì infettanu. A consegna di geni o altra materia genetica da un vettore hè chjamata transduzione è e cellule infette sò descritte cum'è trasdotte. I biologi moleculari anu sfruttatu per a prima volta sta machina in l'anni settanta. Paul Berg hà adupratu un virus SV40 mudificatu chì cuntene DNA da u bacteriofagu λ per infettà e cellule renali di scimmia mantenute in cultura. | |
| Virus adeno-assuciatu: I virus adeno-associati ( AAV ) sò picculi virus chì infettanu l'omu è alcune altre spezie di primati. Appartenenu à u genaru Dependoparvovirus , chì a so volta appartene à a famiglia Parvoviridae . Sò picculi virus difettosi di replica, senza avvolgimentu è anu un genoma lineare di DNA monocatenariu (ssDNA) di circa 4,8 kilobase (kb). | |
| Dependoparvovirus: Dependoparvovirus hè un genaru in a sottofamiglia Parvovirinae di a famiglia di virus Parvoviridae ; sò virus di u Gruppu II secondu a classificazione di Baltimore. Alcuni dipendenti paruvovirus sò ancu cunnisciuti cum'è virus adeno-associati perchè ùn ponu micca ripruduce produtivamente in a so cellula ospitante senza chì a cellula sia coinfettata da un virus helper cum'è un adenovirus, un herpesvirus o un virus vaccinia. | |
| Virus adeno-assuciatu: I virus adeno-associati ( AAV ) sò picculi virus chì infettanu l'omu è alcune altre spezie di primati. Appartenenu à u genaru Dependoparvovirus , chì a so volta appartene à a famiglia Parvoviridae . Sò picculi virus difettosi di replica, senza avvolgimentu è anu un genoma lineare di DNA monocatenariu (ssDNA) di circa 4,8 kilobase (kb). | |
| Terapia genica di a retina umana: A terapia genica retiniana tene una prumessa in u trattamentu di e diverse forme di cecità non ereditata è ereditata. | |
| Dependoparvovirus: Dependoparvovirus hè un genaru in a sottofamiglia Parvovirinae di a famiglia di virus Parvoviridae ; sò virus di u Gruppu II secondu a classificazione di Baltimore. Alcuni dipendenti paruvovirus sò ancu cunnisciuti cum'è virus adeno-associati perchè ùn ponu micca ripruduce produtivamente in a so cellula ospitante senza chì a cellula sia coinfettata da un virus helper cum'è un adenovirus, un herpesvirus o un virus vaccinia. | |
| Adenoacanthoma: L'Adenoacanthoma hè una malignità di e cellule squamose chì si sò differenziate da e cellule epiteliali. Pò esse prisente in l'endoteliu di l'utru, a bocca è l'intestinu grossu. | |
| Adenocalimma: Adenocalymma hè un genaru di piante di a famiglia Bignoniaceae. Stu genu di u New World di liane cuntene circa 50 spezie. | |
| Mansoa alliacea: Mansoa alliacea , o vigna à l'agliu , hè una spezia di liana tropicale di a famiglia di i Bignoniaceae. Hè uriginariu di u Nordu di u Sudamerica, è s'hè spartu in America Centrale è in Brasile. Trà i mestizzi di a furesta amazzonica hè cunnisciutu cum'è ajo sacha , un nome spagnolu-quechua chì significa "agliu di furesta" o "agliu salvaticu". | |
| Fridericia elegans: Fridericia elegans hè una spezia di piante di a famiglia Bignoniaceae. Si trova in Brasile, induve hè velenoso per u bestiame è hà causatu gravi perdite. | |
| Bignonia binata: Bignonia binata hè una spezia di pianta in fiore in u genere Bignonia . | |
| Mansoa alliacea: Mansoa alliacea , o vigna à l'agliu , hè una spezia di liana tropicale di a famiglia di i Bignoniaceae. Hè uriginariu di u Nordu di u Sudamerica, è s'hè spartu in America Centrale è in Brasile. Trà i mestizzi di a furesta amazzonica hè cunnisciutu cum'è ajo sacha , un nome spagnolu-quechua chì significa "agliu di furesta" o "agliu salvaticu". | |
| Mansoa alliacea: Mansoa alliacea , o vigna à l'agliu , hè una spezia di liana tropicale di a famiglia di i Bignoniaceae. Hè uriginariu di u Nordu di u Sudamerica, è s'hè spartu in America Centrale è in Brasile. Trà i mestizzi di a furesta amazzonica hè cunnisciutu cum'è ajo sacha , un nome spagnolu-quechua chì significa "agliu di furesta" o "agliu salvaticu". | |
| Adenocalimma: Adenocalymma hè un genaru di piante di a famiglia Bignoniaceae. Stu genu di u New World di liane cuntene circa 50 spezie. | |
| Adenocarcinoma: L'Adenocarcinoma ( AC ) hè un tipu di tumore cancerosu chì pò accade in parechje parti di u corpu. Hè definita cum'è neoplasia di tessutu epiteliale chì hà origine glandulare, caratteristiche glandulare, o entrambe. L'adenocarcinomi sò parte di u più grande gruppu di carcinomi, ma sò ancu chjamati qualchì volta da termini più precisi omettendu a parolla, duve questi esistenu. Cusì u carcinoma ductale invasivu, a forma più cumuna di cancheru di u senu, hè l'adenocarcinoma ma ùn utilizeghja micca u termine in u so nome - tuttavia, l'adenocarcinoma esofagicu face per distingue lu da l'altru tipu cumunu di cancru esofagale, carcinoma esofagicu di cellule squamose. Parechje di e forme più cumuni di cancheru sò l'adenocarcinomi, è i varii tipi di adenocarcinoma varienu assai in tutti i so aspetti, in modu chì poche generalizzazioni utili ponu esse fatte nantu à elli. | |
| Adenocarcinoma: L'Adenocarcinoma ( AC ) hè un tipu di tumore cancerosu chì pò accade in parechje parti di u corpu. Hè definita cum'è neoplasia di tessutu epiteliale chì hà origine glandulare, caratteristiche glandulare, o entrambe. L'adenocarcinomi sò parte di u più grande gruppu di carcinomi, ma sò ancu chjamati qualchì volta da termini più precisi omettendu a parolla, duve questi esistenu. Cusì u carcinoma ductale invasivu, a forma più cumuna di cancheru di u senu, hè l'adenocarcinoma ma ùn utilizeghja micca u termine in u so nome - tuttavia, l'adenocarcinoma esofagicu face per distingue lu da l'altru tipu cumunu di cancru esofagale, carcinoma esofagicu di cellule squamose. Parechje di e forme più cumuni di cancheru sò l'adenocarcinomi, è i varii tipi di adenocarcinoma varienu assai in tutti i so aspetti, in modu chì poche generalizzazioni utili ponu esse fatte nantu à elli. | |
| Cancer colorettale: U cancheru culettale ( CRC ), cunnisciutu ancu cum'è cancru di l'intestinu , di u colon , o di u canna di u rettu , hè u sviluppu di u cancheru da u colon o da u rettu. I segni è i sintomi ponu include sangue in e feci, un cambiamentu in i muvimenti intestinali, perdita di pesu è fatica. | |
| Adenocarcinoma: L'Adenocarcinoma ( AC ) hè un tipu di tumore cancerosu chì pò accade in parechje parti di u corpu. Hè definita cum'è neoplasia di tessutu epiteliale chì hà origine glandulare, caratteristiche glandulare, o entrambe. L'adenocarcinomi sò parte di u più grande gruppu di carcinomi, ma sò ancu chjamati qualchì volta da termini più precisi omettendu a parolla, duve questi esistenu. Cusì u carcinoma ductale invasivu, a forma più cumuna di cancheru di u senu, hè l'adenocarcinoma ma ùn utilizeghja micca u termine in u so nome - tuttavia, l'adenocarcinoma esofagicu face per distingue lu da l'altru tipu cumunu di cancru esofagale, carcinoma esofagicu di cellule squamose. Parechje di e forme più cumuni di cancheru sò l'adenocarcinomi, è i varii tipi di adenocarcinoma varienu assai in tutti i so aspetti, in modu chì poche generalizzazioni utili ponu esse fatte nantu à elli. | |
| Adenocarcinoma in situ di u pulmone: L'adenocarcinoma pulmonariu in situ (AIS) - precedentemente inclusu in a categuria di " carcinoma bronchioloalveolare " (BAC) - hè un sottotipu di adenocarcinoma pulmonare. Tende à nasce in i bronchioli distali o alveoli è hè definitu da un mudellu di crescita non invasiva. Stu picculu tumore solitariu presenta una distribuzione alveolare pura è manca di ogni invasione di u pulmone nurmale circundante. Se completamente rimossa da chirurgia, u pronosticu hè eccellente cun una sopravvivenza à u 100% à 5 anni. | |
| Adenocarcinoma: L'Adenocarcinoma ( AC ) hè un tipu di tumore cancerosu chì pò accade in parechje parti di u corpu. Hè definita cum'è neoplasia di tessutu epiteliale chì hà origine glandulare, caratteristiche glandulare, o entrambe. L'adenocarcinomi sò parte di u più grande gruppu di carcinomi, ma sò ancu chjamati qualchì volta da termini più precisi omettendu a parolla, duve questi esistenu. Cusì u carcinoma ductale invasivu, a forma più cumuna di cancheru di u senu, hè l'adenocarcinoma ma ùn utilizeghja micca u termine in u so nome - tuttavia, l'adenocarcinoma esofagicu face per distingue lu da l'altru tipu cumunu di cancru esofagale, carcinoma esofagicu di cellule squamose. Parechje di e forme più cumuni di cancheru sò l'adenocarcinomi, è i varii tipi di adenocarcinoma varienu assai in tutti i so aspetti, in modu chì poche generalizzazioni utili ponu esse fatte nantu à elli. | |
| Adenocarcinoma di u pulmone: L'adenocarcinoma di u pulmone hè u tippu più cumunu di cancheru di u pulmone, è cum'è altre forme di cancheru di u pulmone, hè caratterizatu da caratteristiche cellulari è moleculari distinti. Hè classificatu cum'è unu di i diversi cancri di pulmone chì ùn sò micca di cellule chjuche (NSCLC), per distingue lu da u cancer di pulmone à cellule chjuche chì hà un cumpurtamentu è pronosticu diversu. L'adenocarcinoma pulmonariu hè ancu classificatu in parechji sottotipi è varianti. I segni è i sintomi di stu tippu specificu di cancheru di u pulmone sò simili à altre forme di cancheru di i pulmoni, è i pazienti si lagnanu più spessu di tosse persistente è mancanza di respiru. | |
| Adenocarcinoma di u pulmone: L'adenocarcinoma di u pulmone hè u tippu più cumunu di cancheru di u pulmone, è cum'è altre forme di cancheru di u pulmone, hè caratterizatu da caratteristiche cellulari è moleculari distinti. Hè classificatu cum'è unu di i diversi cancri di pulmone chì ùn sò micca di cellule chjuche (NSCLC), per distingue lu da u cancer di pulmone à cellule chjuche chì hà un cumpurtamentu è pronosticu diversu. L'adenocarcinoma pulmonariu hè ancu classificatu in parechji sottotipi è varianti. I segni è i sintomi di stu tippu specificu di cancheru di u pulmone sò simili à altre forme di cancheru di i pulmoni, è i pazienti si lagnanu più spessu di tosse persistente è mancanza di respiru. | |
| Cancer pancreaticu: U cancheru pancreaticu nasce quandu e cellule di u pancreas, un organu glandulare dietro u stomacu, cumincianu à multiplicassi fora di cuntrollu è formanu una massa. Queste cellule cancerose anu a capacità di invade altre parti di u corpu. Unepochi di tippi di cancheru pancreaticu sò cunnisciuti. | |
| Adenocarcinoma: L'Adenocarcinoma ( AC ) hè un tipu di tumore cancerosu chì pò accade in parechje parti di u corpu. Hè definita cum'è neoplasia di tessutu epiteliale chì hà origine glandulare, caratteristiche glandulare, o entrambe. L'adenocarcinomi sò parte di u più grande gruppu di carcinomi, ma sò ancu chjamati qualchì volta da termini più precisi omettendu a parolla, duve questi esistenu. Cusì u carcinoma ductale invasivu, a forma più cumuna di cancheru di u senu, hè l'adenocarcinoma ma ùn utilizeghja micca u termine in u so nome - tuttavia, l'adenocarcinoma esofagicu face per distingue lu da l'altru tipu cumunu di cancru esofagale, carcinoma esofagicu di cellule squamose. Parechje di e forme più cumuni di cancheru sò l'adenocarcinomi, è i varii tipi di adenocarcinoma varienu assai in tutti i so aspetti, in modu chì poche generalizzazioni utili ponu esse fatte nantu à elli. | |
| Adenocarcinoma: L'Adenocarcinoma ( AC ) hè un tipu di tumore cancerosu chì pò accade in parechje parti di u corpu. Hè definita cum'è neoplasia di tessutu epiteliale chì hà origine glandulare, caratteristiche glandulare, o entrambe. L'adenocarcinomi sò parte di u più grande gruppu di carcinomi, ma sò ancu chjamati qualchì volta da termini più precisi omettendu a parolla, duve questi esistenu. Cusì u carcinoma ductale invasivu, a forma più cumuna di cancheru di u senu, hè l'adenocarcinoma ma ùn utilizeghja micca u termine in u so nome - tuttavia, l'adenocarcinoma esofagicu face per distingue lu da l'altru tipu cumunu di cancru esofagale, carcinoma esofagicu di cellule squamose. Parechje di e forme più cumuni di cancheru sò l'adenocarcinomi, è i varii tipi di adenocarcinoma varienu assai in tutti i so aspetti, in modu chì poche generalizzazioni utili ponu esse fatte nantu à elli. | |
| Adenosina: L'adenosina hè un compostu organicu chì si trova assai in natura in forma di derivati diversi. A molecula hè custituita da una adenina attaccata à un ribosiu via un legame β-N 9 -glicosidicu. L'adenosina hè unu di i quattru blocchi di nucleosidi per l'ADN è l'ARN, chì sò essenziali per tutta a vita. I so derivati includenu i trasportatori di energia adenosina mono-, di- è trifosfat. L'adenosine monofosfatu ciclicu (AMPc) hè pervasivu in a transduzione di u signale. Adenosyl (Ad) hè u radicale furmatu da a rimozione di u gruppu 5'-idrossi (OH). L'annunziu si trova in vitamina B12 è in enzimi SAM radicali. L'adenosina hè ancu usata cum'è medicazione. | |
| Chrysanthellum: Chrysanthellum hè un genaru di piante da fiore di a famiglia di l'aster.
| |
| Adenocarpus: L'Adenocarpus hè un genaru di piante da fiore di a famiglia di e leguminee, Fabaceae. Appartene à a sottofamiglia Faboideae. E piante sò arbusti cume a scopa cù fiori gialli lucenti. U genus hè uriginale di Macaronesia, di u Portugallu è di u sudu di a Spagna, è trè spezie sò endemiche di l'isule Canarie occidentali induve sò cunnisciute cù u nome cumunu Codeso. | |
| Adenocarpus hispanicus: Adenocarpus hispanicus hè una spezia di pianta in fiore in a sottofamiglia Faboideae chì hè endemica di a Spagna è di u Portugallu. Hè altu 4 metri (13 ft) cù e so foglie lunghe 25-7,5 millimetri (0,98-0,30 in). | |
| Adenocarpus decorticans: Adenocarpus decorticans cunnisciutu ancu cum'è scopa d'argentu , hè una spezia di pianta à fiore in a sottofamiglia Faboideae chì hè endemica di a Sierra Nevada in Spagna. E spezie anu fiori di culore limonu. | |
| Adenocarpus foliolosus: Adenocarpus foliolosus , cunnisciutu localmente cum'è Codeso è comunemente cunnisciutu cum'è Isole Canarie flatpod hè una specie arbustiva di pianta in fiore in a famiglia di legumi Fabaceae, sottofamiglia Faboideae, chì hè endemica di l'Isule Canarie induve si pò truvà in Tenerife, La Gomera, El Hierro, Gran Canaria è La Palma. Hà fiori gialli, una legume stretta è oblunga cù ghiandole sparse, foglie cumposte è petioli corti di 1-3 millimetri (0,039-0,118 in) di lunghezza. | |
| Adenocarpus hispanicus: Adenocarpus hispanicus hè una spezia di pianta in fiore in a sottofamiglia Faboideae chì hè endemica di a Spagna è di u Portugallu. Hè altu 4 metri (13 ft) cù e so foglie lunghe 25-7,5 millimetri (0,98-0,30 in). | |
| Adenocarpus ombriosus: Adenocarpus ombriosus hè una spezia di pianta fiorente in a subfamiglia Faboideae chì hè endemica di El Hierro di e Canarie, induve si pò truvà à l'altitudine di 500 metri (1.600 ft) è 1.400 metri. | |
| Adenocarpus viscosus: Adenocarpus viscosus hè una spezia arbustiva di pianta fiorente di a famiglia leguminosa Fabaceae, sottofamiglia Faboideae. Hè endemica di e Canarie induve hè cunnisciuta lucalmente cum'è Codeso del Pico. Si pò truvà sopra à 1.800 metri (5.900 ft) in duie di l'isule, La Palma in Caldera de Tabouriente è Tenerife induve hè un arbustulu duminante in u Parcu Naziunale di u Teide è si trova in parte di u Parcu Naturale Forestale di a Corona è in a Reserva Especial de las Palomas . | |
| Adenocaulon: L'Adenocaulon hè un picculu genaru di piante à fiori in a famiglia di e margarite cunnisciutu generalmente cum'è trailplants . Hè stata discritta per a prima volta in u 1829. | |
| Adenocaulon bicolore: L'Adenocaulon bicolore , u trailplant americanu , trailplant , pathfinder , o verde argentu , hè una pianta in fiore di a famiglia di l'aster (Asteraceae) originaria di l'America di u Nordu. Si trova in u sudu di u Canada è in tuttu u nordu è u punente di i Stati Uniti. Hè a sola spezia d' Adenocaulon uriginaria di i Stati Uniti o di u Canada. U nome di genaru Adenocalon hè derivatu da u grecu, è si riferisce à u troncu glandulare. | |
| Macaranga: Macaranga hè un grande genaru d'arburi trupicali di u Vechju Mondu di a famiglia Euphorbiaceae è l'unicu genaru in a sottutribu Macaranginae . Originariu di l'Africa, l'Australasia, l'Asia è e varie isule di l'Oceanu Indianu è Pacificu, u genaru compone più di 300 spezie sfarente. Hè stata discritta per a prima volta cum'è un genaru in u 1806, basatu annantu à esemplari raccolti in l'isula di Mauritius. | |
| Adenochilus: Adenochilus , comunemente cunnisciutu cum'è orchidee gnome hè un genere di duie spezie di piante da fiore in a famiglia di l'orchide Orchidaceae, una endemica di a Nova Zelanda è l'altra di l'Australia. E duie spezie anu un rizoma longu, orizontale, sotterraneu cù una sola foglia nantu à u troncu fiorente è un unicu fiore resupinatu cù u so sepalu dorsale furmendu un cappucciu sopra u labellu è a colonna. | |
| Adenochilus gracilis: Adenochilus gracilis hè una pianta di a famiglia di l'orchidea Orchidaceae è endemica di a Nova Zelanda. Hà un rizoma sotterraneu longu è finu, una sola foglia nantu à u troncu fiorente è un unicu fiore biancu cù peli glandulari à l'esternu. U so labellu hà rossi à marroni è una banda centrale di calli gialli ma hè guasi oscuratu da u sepalu dorsale. | |
| Adenochilus nortonii: Adenochilus nortonii , comunemente cunnisciuta cum'è orchidea gnome biancu , hè una pianta di a famiglia di l'orchidea Orchidaceae è endemica di uni pochi di lochi isolati in u Novu Galles di u Sud. Hà un rizoma sotterraniu longu è finu, una sola foglia è un unicu fiore biancu cù peli ghiandulosi rossu à l'esternu. U so labellu hà e barre rosse è una banda centrale di calli gialli. | |
| Adenochlaena: Adenochlaena hè un genaru di pianta di a famiglia Euphorbiaceae descrittu per a prima volta cum'è genere in u 1858. Hè uriginariu di certe isule di l'Oceanu Indianu.
| |
| Adrenocromu: L'Adrenocromu hè un cumpostu chimicu cù a formula moleculare C 9 H 9 NO 3 prodotta da l'ossidazione di l'adrenalina (epinefrina). U derivatu carbazochrome hè un medicamentu emostaticu. Malgradu una similitudine in i nomi chimichi, ùn hè micca in leia cù u cromu o u cromu. | |
| Allopurinol: Allopurinol , vendutu sottu u nome di marca Zyloprim trà altri, hè un medicamentu adupratu per diminuisce i livelli alti di acidu uricu in u sangue. Hè specificamente adupratu per prevene a gotta, prevene tippi specifici di calcoli renali è per l'alti livelli di acidu uricu chì ponu accade cù a chimioterapia. Hè pigliatu per bocca o injected in una vena. | |
| Adenocline: L'adenoclina hè un genaru di piante, sottu a famiglia Euphorbiaceae descritta per a prima volta cum'è genere in u 1843. Hè uriginaria di l'Africa australe.
| |
| Adenocline: L'adenoclina hè un genaru di piante, sottu a famiglia Euphorbiaceae descritta per a prima volta cum'è genere in u 1843. Hè uriginaria di l'Africa australe.
| |
| Adenoclineae: Adenoclineae hè una tribù di a sottofamiglia Crotonoideae, sottu a famiglia Euphorbiaceae. Comprende 2 sottutribi è 6 generi. | |
| Adenosina: L'adenosina hè un compostu organicu chì si trova assai in natura in forma di derivati diversi. A molecula hè custituita da una adenina attaccata à un ribosiu via un legame β-N 9 -glicosidicu. L'adenosina hè unu di i quattru blocchi di nucleosidi per l'ADN è l'ARN, chì sò essenziali per tutta a vita. I so derivati includenu i trasportatori di energia adenosina mono-, di- è trifosfat. L'adenosine monofosfatu ciclicu (AMPc) hè pervasivu in a transduzione di u signale. Adenosyl (Ad) hè u radicale furmatu da a rimozione di u gruppu 5'-idrossi (OH). L'annunziu si trova in vitamina B12 è in enzimi SAM radicali. L'adenosina hè ancu usata cum'è medicazione. | |
| Carcinoma adrenocorticale: U carcinoma adrenocorticale (ACC) hè un cancheru aggressivu originariu di a corteccia di a glàndula surrenale. | |
| Baccaurea: A Baccaurea hè un genaru di pianta à fiore chì appartene à a famiglia di e Phyllanthaceae. U genus comprende più di 100 spezie, distribuite da l'Indomalesia à u Pacificu Occidentale. | |
| Adenocritonia: Adenocritonia hè un genaru di piante in fiore in a famiglia di e margarite, Asteraceae descrittu cum'è un genere in u 1976. | |
| Piptocoma: Piptocoma , nome cumunu velvetshrub , hè un genaru di piante caraibiche è latinoamericane in a tribù maligna di a famiglia di e margherite.
| |
| Carcinoma adenoide cisticu: U carcinoma cisticu adenoide hè un tipu raru di cancheru chì pò esiste in parechji siti di u corpu. Stu tumore si trova più spessu in i glánduli salivari, ma pò ancu esse truvatu in parechji siti anatomichi, cumprese u senu, a glàndula lacrimale, u pulmone, u cervellu, a glàndula bartholina, a trachea è i sinus paranasali. | |
| Carcinoma adenoide cisticu: U carcinoma cisticu adenoide hè un tipu raru di cancheru chì pò esiste in parechji siti di u corpu. Stu tumore si trova più spessu in i glánduli salivari, ma pò ancu esse truvatu in parechji siti anatomichi, cumprese u senu, a glàndula lacrimale, u pulmone, u cervellu, a glàndula bartholina, a trachea è i sinus paranasali. | |
| Cistadenoma: Cystadenoma hè un tipu d'adenoma cisticu. Quandu hè malignu, hè chjamatu cystadenocarcinoma. | |
| Adenodafne: Adenodaphne hè un genaru d'arbusti è di picculi arburi endemichi di a Nova Caledonia chì appartene à a famiglia di e Lauraceae. U genus hè ligatu à Litsea . Anu 12 cromusomi. | |
| Adenodictyna: Adenodictyna hè un genere monotipicu di ragni asiatici araneomorfi cribellati nella famiglia Dictynidae contenenti una specie unica, Adenodictyna kudoae . Hè stata discritta per a prima volta da H. Ono in u 2008, è hè stata trovata solu in Giappone. | |
| Adenodictyna: Adenodictyna hè un genere monotipicu di ragni asiatici araneomorfi cribellati nella famiglia Dictynidae contenenti una specie unica, Adenodictyna kudoae . Hè stata discritta per a prima volta da H. Ono in u 2008, è hè stata trovata solu in Giappone. | |
| Adenodolichos: Adenodolichos hè un genaru di arbusti di a famiglia di legumi Fabaceae, originariu di l'Africa tropicale. | |
| Adenodolichos acutifoliolatus: Adenodolichos acutifoliolatus hè una pianta di a famiglia di legumi Fabaceae, uriginaria di a Tanzania. | |
| Adenodolichos rhomboideus: Adenodolichos rhomboideus hè una pianta di a famiglia di legumi Fabaceae, originaria di l'Africa tropicale. | |
| Adenodolichos baumii: Adenodolichos baumii hè una pianta di a famiglia di legumi Fabaceae, originaria di l'Africa tropicale. | |
| Adenodolichos rhomboideus: Adenodolichos rhomboideus hè una pianta di a famiglia di legumi Fabaceae, originaria di l'Africa tropicale. | |
| Adenodolichos exellii: Adenodolichos exellii hè una pianta di a famiglia di legumi Fabaceae, originaria di l'Africa tropicale. | |
| Adenodolichos huillensis: Adenodolichos huillensis hè una pianta di a famiglia di e legumi Fabaceae, originaria di l'Angola è di u Zambia. | |
| Adenodolichos kaessneri: Adenodolichos kaessneri hè una pianta di a famiglia di legumi Fabaceae, originaria di l'Africa centrale. | |
| Adenodolichos paniculatus: Adenodolichos paniculatus hè una pianta di a famiglia di legumi Fabaceae, originaria di l'Africa tropicale. L'epitetu specificu significa "cù panicule", riferendu à l'inflorescenza assai ramificata di a pianta. | |
| Adenodolichos punctatus: Adenodolichos punctatus hè una pianta di a famiglia di legumi Fabaceae, originaria di l'Africa tropicale. | |
| Adenodolichos paniculatus: Adenodolichos paniculatus hè una pianta di a famiglia di legumi Fabaceae, originaria di l'Africa tropicale. L'epitetu specificu significa "cù panicule", riferendu à l'inflorescenza assai ramificata di a pianta. | |
| Adenodolichos punctatus: Adenodolichos punctatus hè una pianta di a famiglia di legumi Fabaceae, originaria di l'Africa tropicale. | |
| Adenodolichos rhomboideus: Adenodolichos rhomboideus hè una pianta di a famiglia di legumi Fabaceae, originaria di l'Africa tropicale. | |
| Adenodolichos rupestris: Adenodolichos rupestris hè una pianta di a famiglia di legumi Fabaceae, originaria di l'Africa tropicale. L'epitetu specificu significa "truvatu vicinu à e rocce", riferendu à induve a specie hè stata inizialmente scontru. | |
| Elaeocarpus sylvestris: Elaeocarpus sylvestris , u boscu elaeocarpus , hè una spezia d'arburu in u genaru Elaeocarpus . | |
| Elaeocarpus sylvestris: Elaeocarpus sylvestris , u boscu elaeocarpus , hè una spezia d'arburu in u genaru Elaeocarpus . | |
| Adenoglossa: Adenoglossa hè un genaru di piante à fiori in a famiglia di e margherite discritte cum'è genere in u 1976. Ci hè una sola spezia cunnisciuta, Adenoglossa decurrens , endemica di u Sudafrica. | |
| Adenoglossa: Adenoglossa hè un genaru di piante à fiori in a famiglia di e margherite discritte cum'è genere in u 1976. Ci hè una sola spezia cunnisciuta, Adenoglossa decurrens , endemica di u Sudafrica. | |
| Engleria: L'Engleria hè un genere di piante à fiore africane di a famiglia di e margherite.
| |
| Sebastiania: Sebastiania hè un genaru di piante à fiore di a famiglia Euphorbiaceae descritta per a prima volta in u 1821. Hè uriginaria di l'America di u Nordu è di u Sud da l'Arizona è di e Antiche à u Sud finu à l'Uruguay. | |
| Cladoginu: Cladogynos hè un genaru d'arbusti di a famiglia Euphorbiaceae, descrittu per a prima volta cum'è genere in u 1841. Contene una sola spezia cunnisciuta, Cladogynos orientalis , uriginaria di u Sudeste Asiaticu è di a China miridiunale. | |
| Pituitaria precedente: Un urganu maiò di u sistema endocrinu, a pituitaria anteriore hè u lòbulu glandulare, anteriore chì cun u lobe posteriore compone a ghiandula pituitaria (ipofisi). A pituitaria anteriore regule parechji prucessi fisiulogichi, cumpresu u stress, a crescita, a riproduzione è a lattazione. U funziunamentu currettu di a pituitaria anteriore è di l'organi ch'ella regula pò spessu esse accertatu per mezu di test di sangue chì misuranu i livelli ormonali. | |
| Pituitaria precedente: Un urganu maiò di u sistema endocrinu, a pituitaria anteriore hè u lòbulu glandulare, anteriore chì cun u lobe posteriore compone a ghiandula pituitaria (ipofisi). A pituitaria anteriore regule parechji prucessi fisiulogichi, cumpresu u stress, a crescita, a riproduzione è a lattazione. U funziunamentu currettu di a pituitaria anteriore è di l'organi ch'ella regula pò spessu esse accertatu per mezu di test di sangue chì misuranu i livelli ormonali. | |
| Adenoide: In anatomia, l' adenoide , cunnisciutu ancu cum'è tonsilla faringea o tonsilla nasofaringea , hè a suprana - a maiò parte di e tonsille. Hè una massa di tissutu linfaticu situata daretu à a cavità nasale, in u tettu di a nasofaringe, induve u nasu si fonde in a gola. In i zitelli, si forma nurmalmente un tumulu dolce in u tettu è in u muru posteriore di a nasofaringe, ghjustu sopra è daretu à l'uvula. | |
| U Grande Dittatore: U Grande Dittatore hè un film di cumedia-dramma americanu di satira pulitica di u 1940 scrittu, direttu, pruduttu, marcatu da è cumediante britannicu Charlie Chaplin, seguendu a tradizione di parechji di i so altri film. Essendu statu u solu realizatore di Hollywood à cuntinuvà à fà filmi muti finu à u periodu di i filmi sonori, Chaplin hà fattu di questu u so primu filmu sonu veru. | |
| U Grande Dittatore: U Grande Dittatore hè un film di cumedia-dramma americanu di satira pulitica di u 1940 scrittu, direttu, pruduttu, marcatu da è cumediante britannicu Charlie Chaplin, seguendu a tradizione di parechji di i so altri film. Essendu statu u solu realizatore di Hollywood à cuntinuvà à fà filmi muti finu à u periodu di i filmi sonori, Chaplin hà fattu di questu u so primu filmu sonu veru. | |
| Carcinoma à cellule basali: U carcinoma à cellule basali ( BCC ), cunnisciutu ancu cum'è cancru à cellule basali , hè u tippu più cumunu di cancru di a pelle. Spessu apparisce cum'è una zona di pelle indulurita è alzata, chì pò esse lucente cù picculi vasi sanguigni chì a correnu. Pò prisentà ancu cum'è una zona alzata cù ulcerazione. U cancheru di e cellule basali cresce lentamente è pò dannà i tessuti intornu, ma hè improbabile chì si sparghji in zone luntane o chì resulti in morte. | |
| Carcinoma adenoide cisticu: U carcinoma cisticu adenoide hè un tipu raru di cancheru chì pò esiste in parechji siti di u corpu. Stu tumore si trova più spessu in i glánduli salivari, ma pò ancu esse truvatu in parechji siti anatomichi, cumprese u senu, a glàndula lacrimale, u pulmone, u cervellu, a glàndula bartholina, a trachea è i sinus paranasali. | |
| Carcinoma adenoide cisticu: U carcinoma cisticu adenoide hè un tipu raru di cancheru chì pò esiste in parechji siti di u corpu. Stu tumore si trova più spessu in i glánduli salivari, ma pò ancu esse truvatu in parechji siti anatomichi, cumprese u senu, a glàndula lacrimale, u pulmone, u cervellu, a glàndula bartholina, a trachea è i sinus paranasali. | |
| Carcinoma adenoide cisticu: U carcinoma cisticu adenoide hè un tipu raru di cancheru chì pò esiste in parechji siti di u corpu. Stu tumore si trova più spessu in i glánduli salivari, ma pò ancu esse truvatu in parechji siti anatomichi, cumprese u senu, a glàndula lacrimale, u pulmone, u cervellu, a glàndula bartholina, a trachea è i sinus paranasali. | |
| Ipertrofia adenoide: L'ipertrofia adenoide hè a crescita insolita (ipertrofia) di l'adenoide descritta per a prima volta in u 1868 da u duttore danese Wilhelm Meyer (1824-1895) in Copenaghen. Hà descrittu una ipertrofia adenoide à longu andà chì pruvucerà una ostruzione di e vie aeree nasali. Queste cunduceranu à una anomalia di crescita dentofaciale chì hè stata definita cum'è "facies adenoide". | |
| Ipertrofia adenoide: L'ipertrofia adenoide hè a crescita insolita (ipertrofia) di l'adenoide descritta per a prima volta in u 1868 da u duttore danese Wilhelm Meyer (1824-1895) in Copenaghen. Hà descrittu una ipertrofia adenoide à longu andà chì pruvucerà una ostruzione di e vie aeree nasali. Queste cunduceranu à una anomalia di crescita dentofaciale chì hè stata definita cum'è "facies adenoide". | |
| Cheratosi seborreica: A cheratosi seborreica hè un tumore di a pelle non cancerosu (benignu) chì nasce da e cellule in u stratu esterno di a pelle. Cum'è e macchie di u fegatu, e cheratosi seborreiche sò viste più spessu quandu a ghjente invechja. | |
| Carcinoma squamous cellule: I carcinomi à cellule squamose (SCC), cunnisciuti ancu cum'è carcinomi epidermoidi , comprendenu un numeru di diversi tipi di cancru chì risultanu da e cellule squamose. Queste cellule si formanu nantu à a superficie di a pelle, nantu à u rivestimentu di l'organi cavi in u corpu, è nantu à u rivestimentu di e vie respiratorie è digestive. | |
| Carcinoma squamous cellule: I carcinomi à cellule squamose (SCC), cunnisciuti ancu cum'è carcinomi epidermoidi , comprendenu un numeru di diversi tipi di cancru chì risultanu da e cellule squamose. Queste cellule si formanu nantu à a superficie di a pelle, nantu à u rivestimentu di l'organi cavi in u corpu, è nantu à u rivestimentu di e vie respiratorie è digestive. | |
| Carcinoma adenoide cisticu: U carcinoma cisticu adenoide hè un tipu raru di cancheru chì pò esiste in parechji siti di u corpu. Stu tumore si trova più spessu in i glánduli salivari, ma pò ancu esse truvatu in parechji siti anatomichi, cumprese u senu, a glàndula lacrimale, u pulmone, u cervellu, a glàndula bartholina, a trachea è i sinus paranasali. | |
| Adenoidectomia: L'Adenoidectomia hè a rimozione chirurgica di l'Adenoide per ragioni chì includenu alterazione di a respirazione attraversu u nasu, infezioni croniche o mal di orecchie ricorrenti. L'efficacità di a rimozione di l'adenoidi in i zitelli per migliurà i sintomi nasali ricorrenti è / o l'ostruzzione nasale ùn hè stata ben studiata. A cirurgia hè menu cumunemente realizata in adulti in i quali l'adenoide hè assai più chjucu è menu attivu chè in i zitelli. Hè più spessu fattu in ambulatoriu sottu anestesia generale. U dulore postoperatoriu hè generalmente minimu è riduttu da alimenti ghiacciati o freddi. A procedura hè spessu combinata cù tonsillectomia, per a quale u tempu di recuperu hè stimatu di 10-14 ghjorni, à volte più longu, in gran parte dipende da l'età. | |
| Adenoidite: Adenoiditis hè a inflammazione di u tessulu adenoid generalmente causata da una infezzione. L'Adenoidite hè trattata aduprendu medicazione o intervenzione chirurgica. | |
| Adenoide: In anatomia, l' adenoide , cunnisciutu ancu cum'è tonsilla faringea o tonsilla nasofaringea , hè a suprana - a maiò parte di e tonsille. Hè una massa di tissutu linfaticu situata daretu à a cavità nasale, in u tettu di a nasofaringe, induve u nasu si fonde in a gola. In i zitelli, si forma nurmalmente un tumulu dolce in u tettu è in u muru posteriore di a nasofaringe, ghjustu sopra è daretu à l'uvula. | |
| Cosmos (pianta): U Cosmos hè un genaru, cù u listessu nome cumunu di cosmos , custituitu da piante fiurite di a famiglia di u girasole. | |
| Linum bienne: Linum bienne , u lino pallidu o à foglia stretta , hè una pianta in fiore in u genaru Linum , originaria di a regione mediterranea è di l'Europa occidentale, à u nordu di l'Inghilterra è l'Irlanda. | |
| Adenolisianthus: Adenolisianthus hè un genaru vegetale di a famiglia di e genziane (Gentianaceae), di a tribù Helieae. U nome di u genaru hè dirivatu da e radiche greche chì significanu "fiore glandulante è lisciu". Una sola spezia, Adenolisianthus arboreus , hè stata classificata cum'è parte di stu genaru. | |
| Adenolisianthus: Adenolisianthus hè un genaru vegetale di a famiglia di e genziane (Gentianaceae), di a tribù Helieae. U nome di u genaru hè dirivatu da e radiche greche chì significanu "fiore glandulante è lisciu". Una sola spezia, Adenolisianthus arboreus , hè stata classificata cum'è parte di stu genaru. | |
| Adenolobus: Adenolobus hè un genaru di piante da fiore di a famiglia di e leguminee, Fabaceae. Appartene à a sottofamiglia Cercidoideae. |
Friday, March 5, 2021
Adenium oleifolium, Adenium swazicum, Adeniyi
Subscribe to:
Post Comments (Atom)
-
Aymer, conte d'Angoulême: Aymer era l'ultimu conte d'Angoulême di a casa di Taillefer. Era un figliolu mezu di u conte Gug...

No comments:
Post a Comment