| Swaminarayan: Swaminarayan , cunnisciutu ancu cum'è Sahajanand Swami , era un yogi è asceticu chì a vita è l'insignamenti anu purtatu una rinascita di e pratiche indù centrali di dharma , ahimsa è brahmacarya . I seguitori u credenu per esse una manifestazione di Diu. | ![]() |
| Raghuvir (capu spirituale): Raghuvirji , cunnisciutu da i devoti cum'è "Sanatan Dharma Dhurandar Acharya Maharaj Shree 1008 Raghuvirji Maharaj", hè statu u primu acharya di a LaxmiNarayan Dev Gadi di a setta ShriSwaminarayan Sampraday di l'Induismu. Era u figliolu di Iccharam, u fratellu minore di Lord Swaminarayan. Hè statu aduttatu da Swaminarayan cum'è figliolu è hè statu u primu succissore di Swaminarayan in a diocesi meridionale. Hè intronizatu cum'è acharya quì u 10 di nuvembre di u 1826 è hà tenutu u postu finu à a so morte. Hè statu u primu acharaya à purtà u cappellu topi rossu, cum'è (Ayodhyaprasad), allora acharaya di u Nar Narayan Dev Gadi li piacia à purtà un pagh biancu I rispunsabilità è i duveri di l'acharya sò spiegati in parechje scritture di a setta. | |
| Rakeshprasad: Rakeshprasad hè l'acharya disputata di u LaxmiNarayan Dev Gadi di Swaminarayan Sampraday. Un ordine di a Corte Suprema di Gujarat hà impeditu à Ajendraprasad di agisce cum'è Acharya. Questa era una ordine temporanea finu à a causa finale di a corte. Ajendraprasad hà cuntestatu questu è presentatu una petizione di revisione in a High Court di Gujarat. Un satsang mahasabha guidatu da monaci cioè un Nautam Swami, Rakeshprasad autodominatu cum'è acharya. L'ideulugia principale di Ajendraprasad era chì i monaci di a fraternità devenu stà in e so regule è regulamenti prescritti. Soprattuttu dopu chì certi monachi si sò girati versu l'assassiniu di i so cumpagni. Chì l'acharya à l'epica era fermu è forte hà intarratu parechji monachi per disperse d'ellu. | |
| Rakeshprasad: Rakeshprasad hè l'acharya disputata di u LaxmiNarayan Dev Gadi di Swaminarayan Sampraday. Un ordine di a Corte Suprema di Gujarat hà impeditu à Ajendraprasad di agisce cum'è Acharya. Questa era una ordine temporanea finu à a causa finale di a corte. Ajendraprasad hà cuntestatu questu è presentatu una petizione di revisione in a High Court di Gujarat. Un satsang mahasabha guidatu da monaci cioè un Nautam Swami, Rakeshprasad autodominatu cum'è acharya. L'ideulugia principale di Ajendraprasad era chì i monaci di a fraternità devenu stà in e so regule è regulamenti prescritti. Soprattuttu dopu chì certi monachi si sò girati versu l'assassiniu di i so cumpagni. Chì l'acharya à l'epica era fermu è forte hà intarratu parechji monachi per disperse d'ellu. | |
| Tejendraprasad: Tejendraprasad Pande , formalmente notu da u so titulu cumpletu cum'è Sanatan Dharma Dhurandar Acharya Maharaj Shree 1008 Tejendraprasadji Maharaj hè statu numinatu acharya di u Narnarayan Dev gadi (Ahmedabad) di u Swaminarayan Sampraday, una setta indù, da u so babbu, u precedente acharya, Devend hè statu intronizatu u 13 d'ottobre di u 1969. | ![]() |
| Arahanthgiri Jain Matematica: Arahanthgiri Jain Math hè un Matha Jain chì s'hè stabilitu vicinu à Tirumalai in Agostu, 1998. A Matematica hè guidata da Bhattaraka Dhavalakeerthi. | |
| Swaminarayan: Swaminarayan , cunnisciutu ancu cum'è Sahajanand Swami , era un yogi è asceticu chì a vita è l'insignamenti anu purtatu una rinascita di e pratiche indù centrali di dharma , ahimsa è brahmacarya . I seguitori u credenu per esse una manifestazione di Diu. | ![]() |
| Ramchandrasuri: Ramchandrasuriji era un monacu è eruditu Jainista. | |
| Koshalendraprasad Pande: Koshalendraprasadji Pande hè l'attuale acharya di u NarNarayan Dev Gadi di u Swaminarayan Sampraday è hè u 7u successore di Swaminarayan in a Diocesi di u Nordu. | ![]() |
| Koshalendraprasad Pande: Koshalendraprasadji Pande hè l'attuale acharya di u NarNarayan Dev Gadi di u Swaminarayan Sampraday è hè u 7u successore di Swaminarayan in a Diocesi di u Nordu. | ![]() |
| Mahāprajña: Acharya Shri Mahapragya (14 di ghjugnu 1920 - 9 di maghju 2010) hè statu u decimu capu di l'ordine Svetambar Terapanth di u jainismu. Mahapragya era un santu, yogi, capimachja spirituale, filosofu, autore, oratore è pueta. | |
| Mahashraman: Acharya Mahashraman hè l'undicesimu Acharya, capu supremu di a setta Jain Śvētāmbara Terapanth. Mahashraman ji dirige tutte l'attività chì funziona sottu l'organizazione Terapanth, in particulare Anuvrat, Meditazione Preksha, Jeevan Vigyan. Tutte e sotturganizazioni Terapanth, in particulare. Jain Vishva Bharati, Terapanth Mahasabha , ecc. Travaglianu sottu a guida di Acharya Shri Mahashraman. Malgradu esse un Acharya di un ordine religiosu, i so punti di vista sò liberali è seculari. Hà una ferma cunvinzione per prumove a nonviolenza, i valori murali è i principii. | |
| Swaminarayan: Swaminarayan , cunnisciutu ancu cum'è Sahajanand Swami , era un yogi è asceticu chì a vita è l'insignamenti anu purtatu una rinascita di e pratiche indù centrali di dharma , ahimsa è brahmacarya . I seguitori u credenu per esse una manifestazione di Diu. | ![]() |
| Rakeshprasad: Rakeshprasad hè l'acharya disputata di u LaxmiNarayan Dev Gadi di Swaminarayan Sampraday. Un ordine di a Corte Suprema di Gujarat hà impeditu à Ajendraprasad di agisce cum'è Acharya. Questa era una ordine temporanea finu à a causa finale di a corte. Ajendraprasad hà cuntestatu questu è presentatu una petizione di revisione in a High Court di Gujarat. Un satsang mahasabha guidatu da monaci cioè un Nautam Swami, Rakeshprasad autodominatu cum'è acharya. L'ideulugia principale di Ajendraprasad era chì i monaci di a fraternità devenu stà in e so regule è regulamenti prescritti. Soprattuttu dopu chì certi monachi si sò girati versu l'assassiniu di i so cumpagni. Chì l'acharya à l'epica era fermu è forte hà intarratu parechji monachi per disperse d'ellu. | |
| Patna: Patna hè a capitale è a più grande cità di u statu di Bihar in India. Avia una pupulazione stimata di cità in 2,48 milioni in u 2021, chì face a 19ma cità più grande di l'India. Coprendu 250 chilometri quadrati (97 sq mi) è più di 2,5 milioni , a so agglumerazione urbana hè a 18a più grande di l'India. Patna serve cum'è sede di u Patna High Court. Unu di i più antichi lochi abitati continuamente in u mondu, Patna hè stata fundata in u 490 aC da u rè di Magadha. L'Antica Patna, cunnisciuta cum'è Patliputra o Pataliputra, era a capitale di l'Imperu Magadh attraversu e dinastie Haryanka, Nanda, Mauryan, Shunga, Gupta è Pala. Pataliputra era una sede di amparera è di belle arti. Hè stata a casa di parechji astronomi è studiosi cumpresi Aryabhata, Vātsyāyana è Chanakya. Durante u periodu Maurya a so populazione era di circa 400.000. Patna hà servitu cum'è sede di u putere, è centru puliticu è culturale di u subcuntinente indianu durante l'imperi Maurya è Gupta. Cù a caduta di l'Imperu Gupta, Patna perde a so gloria. Hè statu rinvivitu dinò in u XVIIu seculu da i britannichi cum'è centru di cummerciu internaziunale. Dopu a partizione di a presidenza di u Bengala in u 1912, Patna diventa a capitale di a Bihar è di a Pruvincia di Orissa. | |
| Ramchandra Shukla: Ram Chandra Shukla , megliu cunnisciutu cum'è Acharya Shukla , hè cunsideratu cum'è u primu codificatore di a storia di a literatura hindi in un sistema scentificu aduprendu ampie ricerche empiriche cù poche risorse è publicatu Hindi Sahitya Ka Itihaas (1928-29). | ![]() |
| Sitaram Chaturvedi: Pt. Sitaram Chaturvedi , cunnisciutu ancu cum'è Acharya Sita Ram Chaturvedi , era un eminente educatore indianu, drammaturgu è eruditu di lingua è letteratura hindi è sanscrita. | |
| Swami Pranavananda: Swami Pranavananda cunnisciutu ancu cum'è Yugacharya Srimat Swami Pranavananda Ji Maharaj, era un yogi indù è un santu chì hà fundatu una urganizazione chjamata Bharat Sevashram Sangha. Hè ricurdatu per i so sforzi pionieri per portà a sucietà indù muderna in a nova era senza compromettere i valori essenziali di l'antiche tradizioni di spiritualità indù. Swamiji era unu di i più grandi dirigenti spirituali di l'India muderna. Hè sempre veneratu assai per u so missaghju d'amore universale, di cumpassione per tutta l'umanità è di riforma suciale senza rinuncià à u zelu naziunalistu, l'amore di a mamma terra. | |
| Acharya Sukumar Sen Mahavidyalaya: Achaya Sukumar Sen Mahavidyalaya , stabilitu in u 2013, hè u liceu generale di u guvernu in u distrettu di Purba Bardhaman, Bengala Occidentale, India. Offre corsi di bacheloru in arti. Hè affiliata à l'Università di Burdwan. | |
| Sushil Kumar (monacu Jain): Sushil Kumar era un maestru Jain è monacu. Era un maestru autore realizatu chì hà dedicatu più di 50 anni à prumove a non-viulenza, a pace è a cunniscenza di sè. | |
| Acharya Tulsi (Monacu Jain): Acharya Tulsi era un impurtante capu religiosu Jain. Hè statu u fundatore di u muvimentu Anuvrata è di l'Istitutu Jain Vishva Bharti, Ladnun è l'autore di più di centu libri. | |
| Acharya Tulsi (Monacu Jain): Acharya Tulsi era un impurtante capu religiosu Jain. Hè statu u fundatore di u muvimentu Anuvrata è di l'Istitutu Jain Vishva Bharti, Ladnun è l'autore di più di centu libri. | |
| Istitutu Regionale di Cancer Acharya Tulsi è Centru di Ricerca: L'Acharya Tulsi Regional Cancer Institute and Research Center hè un istitutu di ricerca per u cancer in Bikaner, Rajasthan, India. Hè u 13th Regional Cancer Center in India. | ![]() |
| Vallabhsuri: Acharya Vijay Vallabhsuri era un monacu Jainista . Era un discepulu di Vijayanandsuri. Hà travagliatu per i religiosi è migliurà a vita suciale di e persone. Hà travagliatu in Punjab allora hè statu datu onorificu Punjab Kesari . | |
| Acharya Vamana: Acharya Vamana era un Retoricianu Indianu. | |
| Acharya Vidyasagar: Acharya Shri Vidyasagarji Maharaj hè unu di i più noti muderni Digambara Jain Acharya . Hè ricunnisciutu sia per a so borsa di studiu sia per a tapasya (austerità). Hè cunnisciutu per e so lunghe ore di meditazione. Mentre era natu in Karnataka è pigliò diksha in Rajasthan, spende generalmente una grande parte di u so tempu in a regione di Bundelkhand induve hè creditu d'avè purtatu una rinascita in attività educative è religiose. Hà scrittu puesie in haiku è u puema epicu in hindi "Mukamati". A so vita hè u sughjettu di u filmu documentariu 2018 Vidyoday publicatu da Landmark Films. | |
| Vallabhsuri: Acharya Vijay Vallabhsuri era un monacu Jainista . Era un discepulu di Vijayanandsuri. Hà travagliatu per i religiosi è migliurà a vita suciale di e persone. Hà travagliatu in Punjab allora hè statu datu onorificu Punjab Kesari . | |
| Vinoba Bhave: Vinayak Narahari "Vinoba" Bhave era un difensore indianu di a nonviolenza è di i diritti umani. Spessu chjamatu Acharya , hè più cunnisciutu per u Muvimentu Bhoodan. Hè cunsideratu cum'è Maestru Naziunale di l'India è u successore spirituale di Mahatma Gandhi. Era un filosofu eminente. U Gita hè statu ancu traduttu in lingua marathi da ellu cù u nome cum'è Geetai significa mamma Geeta. | |
| Acharya Vishuddhasagar Ji: Acharya Shri Vishuddh sagar ji Maharaj hè unu di i più noti muderni Digambara Jain Acharya . À sedici anni, Acharya Vishuddh Sagar Ji. Kshullaka Yashodhar ji l'11 d'ottobre 1989 in Bhind. Diventatu Muni Vishuddh Sagar u 21 di nuvembre di u 1991 à Shreyansgiri (MP) Hà ottenutu u rangu di Acharya u 31 di marzu di u 2007 in Aurangabad (Maharashtra). | |
| Acharya Vishuddhasagar Ji: Acharya Shri Vishuddh sagar ji Maharaj hè unu di i più noti muderni Digambara Jain Acharya . À sedici anni, Acharya Vishuddh Sagar Ji. Kshullaka Yashodhar ji l'11 d'ottobre 1989 in Bhind. Diventatu Muni Vishuddh Sagar u 21 di nuvembre di u 1991 à Shreyansgiri (MP) Hà ottenutu u rangu di Acharya u 31 di marzu di u 2007 in Aurangabad (Maharashtra). | |
| Acharya Vishva Bandhu: Acharya Vishva Bandhu era un eruditu Vedic indianu, scrittore, educatore è u principale di Dayanand Brahma Mahavidyalaya , una istituzione sottu a gestione di DAV College Trust and Management Society. Hè statu più cunnisciutu per i so cuntributi à favurisce u Vishveshvaranand Vishwa Bandhu Institute of Sanskrit and Indological Studies , una istituzione indologica fundata da dui sanyasins, Vishveshvaranand è Nityanand, in u 1903. Hà servitu cum'è direttore di l'istituzione è hà ancu cuntribuitu à a creazione di Lal Biblioteca di Ricerca Chand di DAV College, Chandigarh. Hè statu u redattore di Studii Vedic Texto-Linguistic è A Vedic Word Concordance , dui trattati chì trattanu di l'aspetti testuale è linguistichi di i Veda. U Guvernu di l'India hà attribuitu u terzu più altu onore civile di u Padma Bhushan, in u 1968, per e so cuntribuzioni à l'educazione indiana. | |
| Acharya Vishwanath Baitha: Acharya Vishwanath Baitha hè un puliticu indianu è membru di u Partitu Bharatiya Janata. Baitha era membru di l'Assemblea Legislativa di Bihar da a circuscrizzione di Bhore in u distrettu di Gopalganj. | |
| Acharya Vishuddhasagar Ji: Acharya Shri Vishuddh sagar ji Maharaj hè unu di i più noti muderni Digambara Jain Acharya . À sedici anni, Acharya Vishuddh Sagar Ji. Kshullaka Yashodhar ji l'11 d'ottobre 1989 in Bhind. Diventatu Muni Vishuddh Sagar u 21 di nuvembre di u 1991 à Shreyansgiri (MP) Hà ottenutu u rangu di Acharya u 31 di marzu di u 2007 in Aurangabad (Maharashtra). | |
| Yugbhushan Suri: Yugbhushan Suri , cunnisciutu da i so seguitori cum'è Jainacharya Yugbhushan Surishwarji (26 d'ottobre 1957) natu cum'è Naveen Khimji Mota hè un acharya Jain di tradizione Shwetamber. | |
| Acharya crassicornis: Acharya crassicornis hè una falena di a famiglia Erebidae descritta per a prima volta da Frederic Moore in u 1882. Si trova in India. | |
| Acharya (Jainismu): Āchārya significa u Capu di un ordine di asceti. Alcuni di i famosi achārya sò Bhadrabahu, Kundakunda, Samantabhadra, Umaswami, Sthulibhadra. | |
| Istitutu Acharya di Studii Laureati: L'Istitutu Acharya di Studii Laureati , o AIGS , hè un università privata di ingegneria è di gestione co-educativa in Bengaluru, India, affiliata à l'Università di Bangalore (BU) è accreditata da u Cunsigliu Naziunale di Valutazione è Accreditazione (NAAC). Stabilu in u 2005, offre sette corsi di bacheloru è nove corsi di bacheloru. | |
| Istitutu di Tecnulugia Acharya: L'Istitutu Tecnulugicu Acharya , o AIT , hè un università privata di ingegneria è di gestione co-educativa in Bengaluru, India, affiliata à l'Università Tecnologica Visvesvaraya (VTU) è accreditata da u Cunsigliu Naziunale di Accreditazione (NBA). Stabilu in u 2000, offre ondeci corsi di bacheloru è ottu corsi di graduatu. Hè unu di i numerosi istituti gestiti da a JMJ Education Society. | |
| Istitutu di Tecnulugia Acharya: L'Istitutu Tecnulugicu Acharya , o AIT , hè un università privata di ingegneria è di gestione co-educativa in Bengaluru, India, affiliata à l'Università Tecnologica Visvesvaraya (VTU) è accreditata da u Cunsigliu Naziunale di Accreditazione (NBA). Stabilu in u 2000, offre ondeci corsi di bacheloru è ottu corsi di graduatu. Hè unu di i numerosi istituti gestiti da a JMJ Education Society. | |
| Kishore Kunal: Kishore Kunal hè un ufficiale in pensione di u Serviziu di Polizia Indianu da u statu di Bihar, in India. Durante a so carriera di pulizza, hè statu numinatu Ufficiale in Serviziu Speciale (Ayodhya) da u primu ministru VP Singh per medià trà u Vishwa Hindu Parishad è u Babri Masjid Action Committee in a disputa di Ayodhya. Hà continuatu à serve in sta pusizione durante i primi ministri di Chandra Sekhar è PV Narasimha Rao. | |
| Koshalendraprasad Pande: Koshalendraprasadji Pande hè l'attuale acharya di u NarNarayan Dev Gadi di u Swaminarayan Sampraday è hè u 7u successore di Swaminarayan in a Diocesi di u Nordu. | ![]() |
| Rakeshprasad: Rakeshprasad hè l'acharya disputata di u LaxmiNarayan Dev Gadi di Swaminarayan Sampraday. Un ordine di a Corte Suprema di Gujarat hà impeditu à Ajendraprasad di agisce cum'è Acharya. Questa era una ordine temporanea finu à a causa finale di a corte. Ajendraprasad hà cuntestatu questu è presentatu una petizione di revisione in a High Court di Gujarat. Un satsang mahasabha guidatu da monaci cioè un Nautam Swami, Rakeshprasad autodominatu cum'è acharya. L'ideulugia principale di Ajendraprasad era chì i monaci di a fraternità devenu stà in e so regule è regulamenti prescritti. Soprattuttu dopu chì certi monachi si sò girati versu l'assassiniu di i so cumpagni. Chì l'acharya à l'epica era fermu è forte hà intarratu parechji monachi per disperse d'ellu. | |
| Rakeshprasad: Rakeshprasad hè l'acharya disputata di u LaxmiNarayan Dev Gadi di Swaminarayan Sampraday. Un ordine di a Corte Suprema di Gujarat hà impeditu à Ajendraprasad di agisce cum'è Acharya. Questa era una ordine temporanea finu à a causa finale di a corte. Ajendraprasad hà cuntestatu questu è presentatu una petizione di revisione in a High Court di Gujarat. Un satsang mahasabha guidatu da monaci cioè un Nautam Swami, Rakeshprasad autodominatu cum'è acharya. L'ideulugia principale di Ajendraprasad era chì i monaci di a fraternità devenu stà in e so regule è regulamenti prescritti. Soprattuttu dopu chì certi monachi si sò girati versu l'assassiniu di i so cumpagni. Chì l'acharya à l'epica era fermu è forte hà intarratu parechji monachi per disperse d'ellu. | |
| Koshalendraprasad Pande: Koshalendraprasadji Pande hè l'attuale acharya di u NarNarayan Dev Gadi di u Swaminarayan Sampraday è hè u 7u successore di Swaminarayan in a Diocesi di u Nordu. | ![]() |
| Rakeshprasad: Rakeshprasad hè l'acharya disputata di u LaxmiNarayan Dev Gadi di Swaminarayan Sampraday. Un ordine di a Corte Suprema di Gujarat hà impeditu à Ajendraprasad di agisce cum'è Acharya. Questa era una ordine temporanea finu à a causa finale di a corte. Ajendraprasad hà cuntestatu questu è presentatu una petizione di revisione in a High Court di Gujarat. Un satsang mahasabha guidatu da monaci cioè un Nautam Swami, Rakeshprasad autodominatu cum'è acharya. L'ideulugia principale di Ajendraprasad era chì i monaci di a fraternità devenu stà in e so regule è regulamenti prescritti. Soprattuttu dopu chì certi monachi si sò girati versu l'assassiniu di i so cumpagni. Chì l'acharya à l'epica era fermu è forte hà intarratu parechji monachi per disperse d'ellu. | |
| Vallabhsuri: Acharya Vijay Vallabhsuri era un monacu Jainista . Era un discepulu di Vijayanandsuri. Hà travagliatu per i religiosi è migliurà a vita suciale di e persone. Hà travagliatu in Punjab allora hè statu datu onorificu Punjab Kesari . | |
| Patanjali Yogpeeth: Patanjali Yogpeeth in Haridwar, Uttarakhand, hè unu di i più grandi istituti di yoga in India, forse di u mondu sanu. Chjamatu dopu à u Rishi Patanjali, l'istitutu hè u prugettu di punta di Ramdev. U so scopu hè di praticà è di ricercà è sviluppà yoga è ayurveda, è ancu fabricà medicinali ayurvedici. Hè ancu a casa di l'Università di Patanjali. Acharya Balkrishna hè u Sicritariu Generale di Patanjali Yogpeeth. Ramdev hè u Vice-Cancelliere di u Patanjali Yogapeeth. | |
| Acharya: In e religioni indiane è a sucietà, un acharya hè un precettore è istruttore espertu in materie cum'è a religione, o qualsiasi altru sughjettu. Un Acharya hè una persona altamente amparata cun un titulu appiccicatu à i nomi di sughjettu amparatu. A designazione hà significati diversi in Induismu, Buddismu è cuntesti seculari. | |
| Acharyasri Rajesh: Acharyasri Rajesh hè un guru spirituale indianu. Un fervente seguitore di Maharshi Dayanand Saraswati, Rajesh hà amparatu i Veda è e scritture cunnesse in u sistema gurukul. Rendendu contu di u putenziale di i Veda in cambià a vita di una persona in tutte e zone di Dharma, Artha, Kama è Moksha hà fattu un ghjuramentu per insegnà i Vedas à tutti, indipendentemente da casta, credo o sessu. | |
| Acharavi: Acharavi hè un stabilimentu in a costa nordu di Corfù, in Grecia. A zona offre una vista di a costa albanese. | |
| Acharavi: Acharavi hè un stabilimentu in a costa nordu di Corfù, in Grecia. A zona offre una vista di a costa albanese. | |
| Achas que Sabes Dançar ?: Achas que Sabes Dançar hè una cumpetizione televisiva di ballu chì hè stata trasmessa nantu à a reta SIC di u Portugallu in primavera è estate 2010. Hà un furmatu simile à quellu di altri spettaculi in a franchizia televisiva internaziunale So You Think You Can Dance , di a quale hè u Iterazione Portoghese. A prima stagione hè stata premiata in Maghju 2010 è si hè cunclusa in Lugliu cù u ballerinu Marco Ferreira annunziatu u vincitore è hà attribuitu un premiu in numeru, una borsa di studiu à una scola di ballu in New York è u titulu "Ballerina prediletta di u Portugallu". U spettaculu hè statu ospitu da a persunalità televisiva portoghese João Manzarra. A seconda stagione hè stata presentata in ghjennaghju 2015 è hè stata ospitata da l'attrice è a presentatrice di TV Diana Chaves. | ![]() |
| Achas que Sabes Dançar ?: Achas que Sabes Dançar hè una cumpetizione televisiva di ballu chì hè stata trasmessa nantu à a reta SIC di u Portugallu in primavera è estate 2010. Hà un furmatu simile à quellu di altri spettaculi in a franchizia televisiva internaziunale So You Think You Can Dance , di a quale hè u Iterazione Portoghese. A prima stagione hè stata premiata in Maghju 2010 è si hè cunclusa in Lugliu cù u ballerinu Marco Ferreira annunziatu u vincitore è hà attribuitu un premiu in numeru, una borsa di studiu à una scola di ballu in New York è u titulu "Ballerina prediletta di u Portugallu". U spettaculu hè statu ospitu da a persunalità televisiva portoghese João Manzarra. A seconda stagione hè stata presentata in ghjennaghju 2015 è hè stata ospitata da l'attrice è a presentatrice di TV Diana Chaves. | ![]() |
| Achasan: Achasan hè una muntagna chì si trova trà e cuntene di Gwangjin-gu è Guri in Corea di Sud. Hà un'altitudine di 287 m (942 ft). | |
| Achasan: Achasan hè una muntagna chì si trova trà e cuntene di Gwangjin-gu è Guri in Corea di Sud. Hà un'altitudine di 287 m (942 ft). | |
| Stazione di Achasan: A stazione Achasan hè una stazione di metropolitana in Gwangjin-gu, in Seoul, in Corea di Sud. Hè servita da a Linea 5. di a Metropolitana di Seoul. U nome ausiliare di a stazione hè "Entrata Posteriore à u Grand Parcu di i Seoul Children" (어린이 대공원 후문 역). | |
| Stazione di Achasan: A stazione Achasan hè una stazione di metropolitana in Gwangjin-gu, in Seoul, in Corea di Sud. Hè servita da a Linea 5. di a Metropolitana di Seoul. U nome ausiliare di a stazione hè "Entrata Posteriore à u Grand Parcu di i Seoul Children" (어린이 대공원 후문 역). | |
| Achasanseong: A Fortezza Achasanseong hè una furtezza di muntagna di terra di u periodu coreanu di i Trè Regni. Originariamente custruitu da Baekje, era occupatu à turnu da ognunu di i Trè Regni. Si trova nantu à a muntagna Achasan, in Gwangjin-gu, Seoul, Corea di u Sud, à un'altitudine di 200 metri sopra u livellu di u mare. Hà un perimetru di circa 1 chilometru è una superficie di circa 3375 m². | |
| Achash, Virginia: Achash hè una cumunità micca incorporata situata in Madison County, Virginia. | |
| Assuero: Ahasuerus hè un nome appiicatu in a Bibbia ebraica à trè guvirnanti è à un funziunariu babilonese in u Libru di Tobit . | |
| Assuero: Ahasuerus hè un nome appiicatu in a Bibbia ebraica à trè guvirnanti è à un funziunariu babilonese in u Libru di Tobit . | |
| Etlingera: Etlingera hè un genaru di piante erbacee perenne Indo-Pacificu in a famiglia di zenzeri, Zingiberaceae, custituitu da più di 100 spezie chì si trovanu in e regioni tropicali di u Vechju Mondu. | |
| Achasta, California: Achasta hè un anzianu insediamentu Ohlone in u cuntatu di Monterey, in California. Era situatu annantu à u situ di u Monterey mudernu. | |
| Achasta, California: Achasta hè un anzianu insediamentu Ohlone in u cuntatu di Monterey, in California. Era situatu annantu à u situ di u Monterey mudernu. | |
| Achajur: Achajur hè un paese di a pruvincia di Tavush in Armenia. U 10 di marzu -13 XX seculu, monastère Makaravank hè situatu vicinu à Achajur. | |
| Achatella: Achatella hè un genaru di trilobite in l'ordine Phacopida, chì esistia in ciò chì hè oghje Ontario, Canada. Hè stata chjamata da Delo in u 1935, è a spezia tipica hè Achatella achates , chì era urigginariamente assignata à u genaru Dalmanites da Billings in u 1860. Achatella cuntene ancu e spezie Achatella billingsi , è Achatella truncatocaudata . | |
| Achateny: Achateny hè un paisolu in Argyll in Ardnamurchan in i Highlands scozzesi . Si trova in a zona di u cunsigliu scuzzese di u Highland, vicinu à Branault, longu una pista di campagna fora di a strada B8007 à parechje centinaie di metri da a costa. À livante si trova u paese di Kilmory. | |
| Achates: In a mitulugia greca è rumana, Achates pò riferisce à i seguenti persunagi:
| |
| Acati (Eneida): In l' Eneida , Achates era un amicu strettu di Enea; u so nome diventò una parolla per un cumpagnu assai intimu. | |
| Achates (disambiguazione): Achati ponu riferisce à:
| |
| Dirillo: U Dirillo , o Acate , hè un fiume di 54 chilometri (34 mi) in Sicilia chì nasce da i Monti Iblei è scorre per e zone di Vizzini, Licodia Eubea, Mazzarrone, Chiaramonte Gulfi, Acate, Vittoria, Gela. Entra in u Strettu di Sicilia à sudeste di a cità di Gela. Cum'è u fiume più grande di a zona, hè qualchì volta cunnisciutu cum'è Fiume Grande . | |
| HMS Achates: Cinque navi di a Marina Reale sò stati chjamati HMS Achates dopu à Achates, un caratteru di a mitulugia romana. Un sestu era pianificatu ma mai compiu:
| |
| Potenza Achates: Achates Power hè un sviluppatore americanu di motori ad accensione à compressione à pistoni opposti, à dui tempi, per aduprà in veiculi cummerciali è di passageri. Basata in San Diego, California, a sucietà hè stata fundata in 2004 da James U Lemke. | |
| Potenza Achates: Achates Power hè un sviluppatore americanu di motori ad accensione à compressione à pistoni opposti, à dui tempi, per aduprà in veiculi cummerciali è di passageri. Basata in San Diego, California, a sucietà hè stata fundata in 2004 da James U Lemke. | |
| Potenza Achates: Achates Power hè un sviluppatore americanu di motori ad accensione à compressione à pistoni opposti, à dui tempi, per aduprà in veiculi cummerciali è di passageri. Basata in San Diego, California, a sucietà hè stata fundata in 2004 da James U Lemke. | |
| Potenza Achates: Achates Power hè un sviluppatore americanu di motori ad accensione à compressione à pistoni opposti, à dui tempi, per aduprà in veiculi cummerciali è di passageri. Basata in San Diego, California, a sucietà hè stata fundata in 2004 da James U Lemke. | |
| Achatia: Achatia hè un genaru di falena in a famiglia di i Noctuidae. | |
| Achatia distincta: Achatia distincta , u quaker distintu , hè una falena di a famiglia Noctuidae. A spezia hè stata discritta per a prima volta da Jacob Hübner in u 1813. Si trova da costa à costa in a maiò parte di i Stati Uniti è di u sudeste di u Canada. | |
| Achatina: L'Achatina hè un genaru di lumache terrestri tropicali di medie dimensioni à assai grandi, chì respiranu l'aria, moluschi gastropodi pulmonati terrestri di a famiglia Achatinidae. | |
| Achatina (Tripachatina) vignoniana: Achatina (Tripachatina) vignoniana hè una spezia di lumaca di terra chì respira aria, un molluscu gastropodu pulmonatu terrestre di a famiglia Achatinidae, i lumache giganti africani. | |
| Achatina achatina: Achatina achatina , comunemente cunnisciuta cum'è lumaca Africana Gigante , cunnisciuta ancu cum'è Lumaca Africana Gigante, lumaca di terra tigre gigante , è gigantocochlea , hè una specie di lumaca di terra grande, chì respira aria, un moluscu gastropodu pulmonatu terrestre di a famiglia Achatinidae. U nome "Achatina" hè di "achates", in grecu per agate. Comparte u nome cumunu " lumaca gigante africana " cù altre spezie di lumache cum'è Achatina fulica è Archachatina marginata . | |
| Achatina albopicta: Achatina albopicta , nome cumunu lumaca africana , hè una spezia di grande lumaca di terra chì respira aria, un moluscu gastropodu pulmonatu terrestre di a famiglia Achatinidae. | |
| Achatina craveni: Achatina craveni hè una spezia di lumaca di terra chì respira aria, un molluscu gastropodu pulmonatu terrestre di a famiglia di l'Achatinidae, i lumache giganti africani. | |
| Achatina fulica: Achatina fulica hè una spezia di lumaca di grandi dimensioni chì face parte di a famiglia Achatinidae. Hè ancu cunnisciutu cum'è a lumaca Giant African land . Comparte u nome cumunu "lumaca gigante africana" cù altre spezie di lumache cum'è Achatina achatina è Archachatina marginata . | |
| Achatina glutinosa: Achatina glutinosa , nome cumunu lumaca africana , hè una spezia di lumaca terrestre chì respira aria, un molluscu gastropodu pulmonatu terrestre di a famiglia di l'Achatinidae, i lumache giganti africani. | |
| Achatina immaculata: Achatina immaculata hè una spezia di lumaca terrestre assai larga, chì respira aria, un molluscu gasteropodu pulmonatu terrestre di a famiglia Achatinidae. Di solitu cresce à 12-15 cm. | |
| Achatina reticulata: Achatina reticulata hè una spezia di lumaca terrestre chì respira aria, un molluscu gastropodu pulmonatu terrestre di a famiglia di l'Achatinidae, i lumache giganti africani. | |
| Achatina tincta: Achatina tincta hè una spezia di grande lumaca terrestre chì respira aria, un moluscu gastropodu pulmonatu terrestre di a famiglia Achatinidae, i lumache giganti africani. | |
| Achatina vassei: Achatina vassei hè una spezia di lumaca di terra chì respira aria, un molluscu gasteropodu pulmonatu terrestre di a famiglia Achatinidae, i lumache giganti africani. | |
| Achatina (Tripachatina) vignoniana: Achatina (Tripachatina) vignoniana hè una spezia di lumaca di terra chì respira aria, un molluscu gastropodu pulmonatu terrestre di a famiglia Achatinidae, i lumache giganti africani. | |
| Lumaca di l'arburu Oʻahu: Lumache di l'arburu Oʻahu , genaru Achatinella , formanu un grande genaru di lumache culurite, trupicali, viventi in arburu, respiratori d'aria, lumache terrestri, moluschi gastropodi pulmonati arboreali di a famiglia Achatinellidae . | |
| Lumaca di l'arburu Oʻahu: Lumache di l'arburu Oʻahu , genaru Achatinella , formanu un grande genaru di lumache culurite, trupicali, viventi in arburu, respiratori d'aria, lumache terrestri, moluschi gastropodi pulmonati arboreali di a famiglia Achatinellidae . | |
| Achatinella abbreviata: Achatinella abbreviata , un lumache à l'arburu di Oʻahu, hè una spezia estinta di lumaca di terra chì respira aria, chì vive in un arburu tropicale, un molluscu gastropodu pulmonatu arboreale in u genere Achatinella . | |
| Achatinella apexfulva: L'Achatinella apexfulva hè una spezia chì sembra sparita di lumaca di terra pulmonata arburiosa è culurita di a famiglia di l'Achatinellidae, una volta presente in Oahu, Hawaii. A. apexfulva hè a spezia tipu di u genaru Achatinella . U nome specificu, apexfulva, chì significa "punta gialla", si riferisce à a punta gialla di u cunchju di a lumaca. | |
| Achatinella bellula: Achatinella bellula hè una spezia di lumaca di terra chì respira aria, un molluscu gastropodu pulmonatu terrestre di a famiglia di l'Achatinellidae. Sta spezia hè endemica di l'isula hawaiana d'Oahu in i Stati Uniti. Micca più di cinque esemplari sò stati osservati dapoi u 1979. | |
| Achatinella buddii: Achatinella buddii hè una spezia estinta di lumaca di terra, un gasteropodu di a famiglia Achatinellidae. Era endemica di Oʻahu. | |
| Achatinella bulimoides: Achatinella bulimoides hè una spezia di lumaca di terra chì respira aria, un molluscu gastropodu pulmonatu terrestre di a famiglia Achatinellidae. Sta spezia hè endemica di Hawaii. | |
| Achatinella byronii: Achatinella byronii hè una spezia di lumaca di terra chì respira aria, un molluscu gastropodu pulmonatu terrestre di a famiglia Achatinellidae. Sta spezia hè endemica di Oahu, in l'isule hawaiane. | |
| Achatinella caesia: Achatinella caesia hè una spezia estinta di lumaca di terra chì respira aria, un moluscu gastropodu pulmonatu terrestre di a famiglia di l'Achatinellidae. Sta spezia era endemica di Oʻahu. | |
| Achatinella casta: Achatinella casta hè una spezia estinta di lumaca di terra chì respira aria, un molluscu gastropodu pulmonatu terrestre di a famiglia di l'Achatinellidae. Sta spezia era endemica di Oʻahu. | |
| Achatinella cestus: Achatinella cestus hè una spezia di lumaca di terra chì respira aria, un molluscu gastropodu pulmonatu terrestre di a famiglia Achatinellidae. Sta spezia hè endemica di l'isule hawaiane. | |
| Achatinella concavospira: Achatinella concavospira hè una spezia di lumaca di terra chì respira aria, un molluscu gastropodu pulmonatu terrestre di a famiglia Achatinellidae. Sta spezia hè endemica di Hawaii. | |
| Achatinella curta: Achatinella curta hè una spezia di lumaca di terra chì respira aria, un molluscu gastropodu pulmonatu terrestre di a famiglia di l'Achatinellidae. Sta spezia hè endemica di l'isule hawaiane. | |
| Achatinella decipiens: Achatinella decipiens hè una spezia di lumaca di terra chì respira aria, un molluscu gastropodu pulmonatu terrestre di a famiglia Achatinellidae. Sta spezia hè endemica di Hawaii. | |
| Achatinella decora: Achatinella decora hè una spezia estinta di lumaca di terra chì respira aria, un molluscu gastropodu pulmonatu terrestre di a famiglia di l'Achatinellidae. Sta spezia era endemica di Oʻahu, Hawaiʻi. | |
| Achatinella dimorpha: Achatinella dimorpha hè una spezia di lumaca di terra chì respira aria, un molluscu gastropodu pulmonatu terrestre di a famiglia Achatinellidae. Sta spezia era prisente in Oʻahu, ma ùn hè stata vista dapoi u 1967, o forse nanzu. | |
| Achatinella elegans: Achatinella elegans hè una spezia estinta di lumaca di terra, gastropodi di a famiglia Achatinellidae. Era endemica di Oʻahu. | |
| Achatinella fulgens: Achatinella fulgens hè una spezia di lumaca di terra chì respira aria, un molluscu gastropodu pulmonatu terrestre di a famiglia Achatinellidae. Sta spezia hè endemica di Hawaii. | |
| Achatinella fuscobasis: Achatinella fuscobasis hè una spezia di lumaca di terra chì respira aria, un gastropodu pulmonatu terrestre di a famiglia Achatinellidae. Sta spezia hè endemica di Hawaii. | |
| Achatinella juddii: Achatinella juddii hè una spezia estinta di lumaca di terra chì respira aria, un molluscu gastropodu pulmonatu terrestre di a famiglia di l'Achatinellidae. Sta spezia era endemica di Oʻahu, Hawaiʻi. | |
| Achatinella juncea: Achatinella juncea hè una spezia estinta di lumaca di terra chì respira aria, un molluscu gastropodu pulmonatu terrestre di a famiglia di l'Achatinellidae. Sta spezia era endemica di Oʻahu, Hawaiʻi. | |
| Achatinella lehuiensis: Achatinella lehuiensis hè una spezia estinta di lumaca di terra chì respira aria, un moluscu gastropodu pulmonatu terrestre di a famiglia di l'Achatinellidae. Sta spezia era endemica di Oʻahu, Hawaiʻi. | |
| Achatinella leucorraphe: Achatinella leucorraphe hè una spezia di lumaca di terra chì respira aria, un molluscu gastropodu pulmonatu terrestre di a famiglia Achatinellidae. Sta spezia hè endemica di Hawaii. | |
| Achatinella leucorraphe: Achatinella leucorraphe hè una spezia di lumaca di terra chì respira aria, un molluscu gastropodu pulmonatu terrestre di a famiglia Achatinellidae. Sta spezia hè endemica di Hawaii. | |
| Achatinella lila: Achatinella lila hè una spezia di lumaca di terra chì respira aria, un molluscu gasteropodu pulmonatu terrestre di a famiglia Achatinellidae. Sta spezia hè endemica di u nordu di e Muntagne Ko'olau, Oahu. | |
| Achatinella livida: Achatinella livida hè una spezia estinta di lumaca di terra chì respira aria, un molluscu gastropodu pulmonatu terrestre di a famiglia di l'Achatinellidae. Sta spezia era endemica di Oʻahu, Hawaiʻi. | |
| Achatinella lorata: Achatinella lorata hè una spezia di lumaca di terra chì respira aria, un molluscu gasteropodu pulmonatu terrestre di a famiglia Achatinellidae. Sta spezia hè endemica di Hawaii. | |
| Achatinella mustelina: Achatinella mustelina hè una spezia di lumaca di terra chì respira aria, un molluscu gastropodu pulmonatu terrestre di a famiglia Achatinellidae. Sta spezia hè endemica di a Catena Waianae di l'isula di Oahu, Hawaii. | |
| Achatinella papyracea: Achatinella papyracea hè una spezia estinta di lumaca di terra chì respira aria, un moluscu gastropodu pulmonatu terrestre di a famiglia di l'Achatinellidae. Sta spezia era endemica di Oʻahu, Hawaiʻi. | |
| Achatinella phaeozona: Achatinella phaeozona hè una spezia di lumaca di l'arburu chì respira aria, un molluscu gastropodu pulmonatu arboreale in a famiglia Achatinellidae. Sta spezia hè endemica di Hawaii. | |
| Achatinella pulcherrima: Achatinella pulcherrima hè una spezia di lumaca di terra chì respira aria, un molluscu gastropodu pulmonatu terrestre di a famiglia di l'Achatinellidae. Sta spezia hè endemica di l'isula Oahu in Hawaii. |
Friday, February 26, 2021
Swaminarayan, Raghuvir (spiritual leader), Rakeshprasad
Subscribe to:
Post Comments (Atom)






No comments:
Post a Comment