| El folklore de Chile Volumen 2: El folklore de Chile Volumen 2 , ancu cunnisciutu cum'è Acompañándose en guitarra , hè un album di Violeta Parra publicatu annantu à u labellu Odeón in u 1958. Hè statu u secondu album di lunga durata di Parra. L'album presenta Parra chì canta è si accompagna à a chitarra. L'album cuntene 16 canzoni, cumprese canzone racolte in campagna è cumpusizioni uriginali. | ![]() |
| Rimonabant: Rimonabant (cunnisciutu ancu SR141716 ; nomi cumerciali Acomplia , Zimulti ) hè una droga anorettica antiobesità chì hè stata appruvata in Europa in u 2006 ma hè stata ritirata in u mondu sanu in u 2008 per via di gravi effetti psichiatrichi; ùn hè mai statu appruvatu in i Stati Uniti. Rimonabant hè un agonistu inversu per u receptore cannabinoide CB 1 è hè statu u primu medicamentu appruvatu in quella classe. | |
| Acompli: Acompli hè una app mobile discontinua chì hà permessu l'interazzione di l'utilizatori cù messaghji email è a gestione di più conti email in un prugramma. Inoltre, l'uttellu hà ancu urganizatu u calendariu è i fugliali cumuni. Questa applicazione hà furnitu l'integrazione cù e piattaforme di archiviazione in nuvola cum'è Dropbox, OneDrive è iCloud; hà ancu purtatu supportu per Microsoft Exchange è Gmail. Acompli hà lanciatu u 24 d'aprile 2014. A sucietà iniziale, chì avia 7,3 milioni di dollari in finanzamentu, era guidata da u CEO Javier Soltero, JJ Zhuang (CTO) è Kevin Henrikson. | |
| Rimonabant: Rimonabant (cunnisciutu ancu SR141716 ; nomi cumerciali Acomplia , Zimulti ) hè una droga anorettica antiobesità chì hè stata appruvata in Europa in u 2006 ma hè stata ritirata in u mondu sanu in u 2008 per via di gravi effetti psichiatrichi; ùn hè mai statu appruvatu in i Stati Uniti. Rimonabant hè un agonistu inversu per u receptore cannabinoide CB 1 è hè statu u primu medicamentu appruvatu in quella classe. | |
| Acompocoris: Acompocoris hè un genaru di bugs pirati minuti in a famiglia Anthocoridae. Ci hè almenu quattru spezie discritte in Acompocoris . | |
| Acompocoris alpinus: Acompocoris alpinus hè un veru bug di a famiglia Anthocoridae. A spezia si trova in Auropa. Succede nantu à e conifere, induve hè un predatore di afidi. In Francia à un'altitudine di 1.200 - 2.000 m. A. alpinus Reuter, si trova annantu à Abies è Picea | |
| Acompocoris lepidus: Acompocoris lepidus hè una spezia di bug pirata minutu di a famiglia Anthocoridae. Si trova in l'America di u Nordu. | |
| Acompocoris pygmaeus: Acompocoris pygmaeus hè una spezia di bug pirata minutu di a famiglia Anthocoridae. Si trova in Europa è in Asia di u Nordu è in America di u Nordu. Hè assuciatu à u pinu silvestru. | |
| Acompsia: L'Acompsia hè un genaru di a famiglia di i tufoni (Gelechiidae). Ancu s'ella hè stata assignata una volta à a sottofamiglia pruposta "Anacampsinae", hè generalmente piazzata in i Dichomeridinae. Alcuni autori includenu Telephila quì cum'è sottugenere , mentre chì altri preferenu tene lu distintu postu chì e so relazioni sò abbastanza oscure. | |
| Cathegesis angulifera: Cathegesis angulifera hè una falena di a famiglia di i Gelechiidae. Hè stata discritta da Walsingham in u 1897. Si trova in l'Antiche. | |
| Acompsia antirrhinella: Acompsia antirrhinella hè una falena di a famiglia Gelechiidae. Si trova in u sudu di a Francia, in Andorra è in Spagna. | ![]() |
| Acompsia cinerella: Acompsia cinerella , a sobria culurita di cenere , hè una piccula spezia di lepidotteri di a famiglia di i tignoli (Gelechiidae). Hè a spezia tipu di u genaru Acompsia , una volta assignata à a sottofamiglia Anacampsinae ma generalmente piazzata in i Dichomeridinae. A spezia hè stata discritta per a prima volta da Carl Alexander Clerck in u 1759. | |
| Acompsia bidzilyai: Acompsia bidzilyai hè una falena di a famiglia Gelechiidae. Si trova in Transbaikalia in Russia. | |
| Acompsia caucasella: Acompsia caucasella hè una falena di a famiglia Gelechiidae chì hè endemica di e muntagne di u Caucasu. | |
| Acompsia cinerella: Acompsia cinerella , a sobria culurita di cenere , hè una piccula spezia di lepidotteri di a famiglia di i tignoli (Gelechiidae). Hè a spezia tipu di u genaru Acompsia , una volta assignata à a sottofamiglia Anacampsinae ma generalmente piazzata in i Dichomeridinae. A spezia hè stata discritta per a prima volta da Carl Alexander Clerck in u 1759. | |
| Acompsia delmastroella: Acompsia delmastroella hè una falena di a famiglia Gelechiidae. Si trova in l'Alpi suduveste. L'habitat hè custituitu di prati alpini. | |
| Acompsia dimorpha: Acompsia dimorpha hè una falena di a famiglia Gelechiidae. Si trova in i Pirenei Francesi è Spagnoli. L'habitat hè custituitu da a zona alpina. | |
| Leuronoma eodryas: Leuronoma eodryas hè una falena di a famiglia Gelechiidae. Hè stata discritta da Edward Meyrick in u 1918. Si trova in Sudafrica. | |
| Scaeosopha mitescens: Scaeosopha mitescens hè una spezia di falena di a famiglia di i Cosmopterigidae. Si trova in Australia, induve hè stata arregistrata da Queensland è South Australia. | |
| Acompsia fibigeri: Acompsia fibigeri hè una falena di a famiglia Gelechiidae chì hè endemica di a Turchia orientale. L'habitat hè custituitu di zone muntagnose. | |
| Mirificarma flavella: Mirificarma flavella hè una falena di a famiglia di i Gelechiidae. Si trova in Spagna, Francia, Corsica, Italia, Sardegna, Sicilia, Serbia è Montenegro, Grecia, Creta, Cipru, Algeria è Tunisia. | |
| Neofaculta ericetella: Neofaculta ericetella hè una falena di a famiglia di i Gelechiidae. Si trova in Europa è in Asia Minore. | |
| Acompsia maculosella: Acompsia maculosella hè una falena di a famiglia Gelechiidae. Si trova in e parte centrale è urientale di l'Alpi, induve hè cunnisciuta da l'Austria, a Slovenia, a Svizzera, l'Italia è a Germania. Si ritrova in abitati muntagnoli, cumpresi prati è arbusti subalpini è alpi. | |
| Acompsia minorella: Acompsia minorella hè una falena di a famiglia di i Gelechiidae. Si trova in Austria, Repubblica Ceca, Francia, Italia, Slovenia è Svizzera. L'habitat hè custituitu di steppe fureste calde. | |
| Acompsia muellerrutzi: Acompsia muellerrutzi hè una falena di a famiglia Gelechiidae. Si trova in Corsica è forse in Sardegna. | |
| Acompsia cinerella: Acompsia cinerella , a sobria culurita di cenere , hè una piccula spezia di lepidotteri di a famiglia di i tignoli (Gelechiidae). Hè a spezia tipu di u genaru Acompsia , una volta assignata à a sottofamiglia Anacampsinae ma generalmente piazzata in i Dichomeridinae. A spezia hè stata discritta per a prima volta da Carl Alexander Clerck in u 1759. | |
| Leuronoma oenochyta: Leuronoma oenochyta hè una falena di a famiglia Gelechiidae. Hè stata discritta da Edward Meyrick in u 1921. Si trova in Zimbabwe è in Namibia. | |
| Acompsia ponomarenkoae: Acompsia ponomarenkoae hè una falena di a famiglia Gelechiidae chì si pò truvà in Albania è in Grecia. | |
| Cathegesis psoricopterella: Cathegesis psoricopterella hè una falena di a famiglia Gelechiidae. Hè stata discritta da Walsingham in u 1892. Si ritrova in l'Antiche. | |
| Acompsia pyrenaella: Acompsia pyrenaella hè una falena di a famiglia Gelechiidae. Si trova in i Pirenei. | |
| Acompsia schepleri: Acompsia schepleri hè una falena di a famiglia Gelechiidae chì hè endemica di a Turchia centrale. L'habitat hè custituitu di zone muntagnose. | |
| Acompsia schmidtiellus: Acompsia schmidtiellus hè una falena di a famiglia Gelechiidae. Si trova in l'Europa centrale, orientale è meridiunale, da a Danimarca à u sudu di a Spagna è u Portugallu. In u livante, a gamma si estende finu à l'Ucraina. | |
| Acanthophila latipennella: Acanthophila latipennella hè una falena di a famiglia Gelechiidae. Si ritrova in a sud-est di Siberia è in Europa, induve hè statu arregistratu da a Norvegia à u sudu in Italia è à livante versu a Russia. | |
| Schizovalva sphenopis: Schizovalva sphenopis hè una falena di a famiglia Gelechiidae. Hè stata discritta da Edward Meyrick in u 1921. Si trova in Zimbabwe. | |
| Acompsia cinerella: Acompsia cinerella , a sobria culurita di cenere , hè una piccula spezia di lepidotteri di a famiglia di i tignoli (Gelechiidae). Hè a spezia tipu di u genaru Acompsia , una volta assignata à a sottofamiglia Anacampsinae ma generalmente piazzata in i Dichomeridinae. A spezia hè stata discritta per a prima volta da Carl Alexander Clerck in u 1759. | |
| Neofaculta ericetella: Neofaculta ericetella hè una falena di a famiglia di i Gelechiidae. Si trova in Europa è in Asia Minore. | |
| Acompsia subpunctella: Acompsia subpunctella hè una falena di a famiglia Gelechiidae. Si trova in Svezia, Finlandia, Estonia, Lettonia, nordu-punente di Polonia è Russia. | |
| Acompsia syriella: Acompsia syriella hè una falena di a famiglia Gelechiidae chì hè endemica in Siria. | |
| Acompsia tenebrosella: Acompsia tenebrosella hè una falena di a famiglia Gelechiidae. Si trova in Maroccu. A spezia hè stata discritta da un solu masciu. A spezia ùn appartene probabilmente micca à u genaru Acompsia . | |
| Acompsia tripunctella: Acompsia tripunctella hè una falena di a famiglia Gelechiidae. Si trova in l'Alpi, l'Appenninu, i Carpazi è i Balcani. Ci hè ancu registri da a Russia europea, Transbaikalia è u Caucasu, ma questi necessitanu cunferma. L'habitat hè custituitu di radure è bordi di fureste, pendii di steppa è prati finu à a zona alpina. | |
| Cathegesis vinitincta: Cathegesis vinitincta hè una falena di a famiglia di i Gelechiidae. Hè stata discritta da Walsingham in u 1910. Si trova in Messicu è Guatemala. | |
| Leuronoma vinolenta: Leuronoma vinolenta hè una falena di a famiglia Gelechiidae. Hè stata discritta da Edward Meyrick in u 1919. Si trova in u sudu di l'India. | |
| Acompsoceras: Acompsoceras hè un genere estintu di cefalopodi chì appartene à a sottuclasse Ammonite. Hè cresciutu finu à una grande dimensione paragunatu à a maiò parte di l'ammoniti. U so cunchju hà righjuntu 18 pollici (46 cm) di diametru quandu l'animali hà avutu l'adultu. Acompsoceras appare in u registru fossile durante a prima parte di u stadiu Cenaceanu Cretaceu è si estinge intornu à a mità di quellu stadiu. | |
| Acompsogma: Acompsogma hè un genaru di falena monotipica in a famiglia di i Xyloryctidae. A so sola spezia, Acompsogma dioryctis , si trova in Nova Guinea. Sia u genaru sia e spezie sò state discritte per a prima volta da Edward Meyrick in u 1938. | |
| Acompsogma: Acompsogma hè un genaru di falena monotipica in a famiglia di i Xyloryctidae. A so sola spezia, Acompsogma dioryctis , si trova in Nova Guinea. Sia u genaru sia e spezie sò state discritte per a prima volta da Edward Meyrick in u 1938. | |
| Acompsomyces: Acompsomyces hè un genaru di funghi in a famiglia Laboulbeniaceae. Una stima di u 2008 hà piazzatu sette spezie in u genaru. | |
| Acompsophloeus: Acompsophloeus hè un genaru di scarabeci di a famiglia Laemophloeidae. L'unica spezia cunnisciuta in u genaru hè Acompsophloeus arabicus , un picculu scarabeu (1,4-2,0 mm) giallu-marrone cù una scultura superficiale estremamente grossa, antenne corte è genitali maschili cù i parameri cumpletamente fusi à u pezzu basale. Hè cunnisciutu solu da a penisula araba. Nunda ùn si sà di a so biologia o di e tappe immature. | |
| Acompsophloeus: Acompsophloeus hè un genaru di scarabeci di a famiglia Laemophloeidae. L'unica spezia cunnisciuta in u genaru hè Acompsophloeus arabicus , un picculu scarabeu (1,4-2,0 mm) giallu-marrone cù una scultura superficiale estremamente grossa, antenne corte è genitali maschili cù i parameri cumpletamente fusi à u pezzu basale. Hè cunnisciutu solu da a penisula araba. Nunda ùn si sà di a so biologia o di e tappe immature. | |
| Acompsosaurus: L'Acompsosaurus hè un genaru estintu di etosauru. Hè cunnisciutu da un scheletru parziale truvatu da u Membru di a Foresta Petrificata di a Formazione Chinle vicinu à Fort Wingate, in u Novu Messicu, chì hè oghje persu. U nome genericu significa "lucertula robusta". Pò esse un sinonimu junior di Stagonolepis chì u so bacinu s'assumiglia assai à quellu di S. robertsoni . | |
| Acompus: Acompus hè un genaru di veri bug chì appartenenu à a famiglia Rhyparochromidae. | |
| Acompus rufipes: Acompus rufipes hè una spezia di veru bug chì appartene à a famiglia Rhyparochromidae. | |
| Cumpagnu: Acompáñame pò riferisce à:
| |
| Acompáñame (serie TV): Acompáñame , hè una telenovela messicana prodotta da Irene Sabido per Televisa in u 1977. In u spettaculu stanu Silvia Derbez, Kitty de Hoyos, è Magda Guzmán. | |
| Acompáñame (album Yuri è Mijares): Acompáñame hè un album di studio di i cantanti pop messicani Yuri è Mijares . Rilasciata u 25 aprile 2006, l'idea di arregistrà inseme hè venuta dopu chì tramindui avianu esibitu prima à l'Auditorio Nacional di a Città di Messicu. L'album era cumpostu principalmente di alcune di e più amate canzoni d'amore spagnole di l'anni 80. U singulu principale era una pista senza copertina "Y Llegaste Tú". In interviste, Yuri hà dichjaratu chì, "Dopu l'invitu iniziale di Mijares per arregistrà inseme, aghju avutu u sensu perfettu per stu discu". di più di 100.000 dischi Platinum. | |
| Acompáñame (album Yuri è Mijares): Acompáñame hè un album di studio di i cantanti pop messicani Yuri è Mijares . Rilasciata u 25 aprile 2006, l'idea di arregistrà inseme hè venuta dopu chì tramindui avianu esibitu prima à l'Auditorio Nacional di a Città di Messicu. L'album era cumpostu principalmente di alcune di e più amate canzoni d'amore spagnole di l'anni 80. U singulu principale era una pista senza copertina "Y Llegaste Tú". In interviste, Yuri hà dichjaratu chì, "Dopu l'invitu iniziale di Mijares per arregistrà inseme, aghju avutu u sensu perfettu per stu discu". di più di 100.000 dischi Platinum. | |
| Acompáñame (serie TV): Acompáñame , hè una telenovela messicana prodotta da Irene Sabido per Televisa in u 1977. In u spettaculu stanu Silvia Derbez, Kitty de Hoyos, è Magda Guzmán. | |
| Acemya: Acemya hè un genaru di mosche di a famiglia Tachinidae. | |
| Deomyinae: A sottofamiglia Deomyinae si compone di quattru generi di roditori simili à i topi chì sò stati piazzati in e sottofamiglie Murinae è Dendromurinae finu à pocu tempu fà. Sò qualchì volta chjamati Acomyinae , in particulare in riferenze chì antedatanu a scuperta chì u topu di u liame, Deomys ferugineus , face parte di u clade. Deomyinae hè u nome più vechju è hà dunque priorità annantu à Acomyinae. | |
| Mouse spinoso: U termine topu spinoso si riferisce à qualsiasi spezia di roditore in u genaru Acomys . Simuli in apparizione à i topi di u genaru Mus , i topi spinosi sò picculi mammiferi cù a coda nuda è scalata. Tuttavia, i so mantelli sò dotati di peli di guardia insolitamente rigidi simili à e spine di un ricciu; sta caratteristica hè a fonte di u nome cumunu, topu spinoso . | |
| Topu spinoso Saharianu Occidentale: U topu spinusu di u Sahara uccidentale o topu spinosu Aïr hè una spezia di picculu roditore insectivore di a famiglia Muridae chì hà trovu regione aride di l'Africa occidentale. | |
| Cairu spinoso mouse: U topu spinatu di u Cairo , cunnisciutu ancu cum'è topu spinosu cumunu, topu spinoso egizianu , o topu spinusu arabu , hè una spezia nocturna di roditori di a famiglia Muridae. Si trova in Africa à u nordu di u Sahara, induve i so abitati naturali sò zone rocciose è deserti caldi. Hè onnivuru è si nutrisce di sementi, piante di u desertu, lumache è insetti. Hè un animale gregariu è vive in picculi gruppi di famiglia. | |
| U topu spinatu di Chudeau: U topu spinusu di Chudeau hè una spezia di roditori di a famiglia Muridae truvata in Mauritania è in Maroccu. I so abitati naturali sò zone rocciose è deserti caldi. | |
| Topu spinoso Asia Minore: U topu spinosu di l'Asia Minore hè una spezia di roditori di a famiglia di i Muridae. | |
| Topu grisgiu spinoso: U topu grisgiu spinoso hè una spezia di roditori di a famiglia Muridae truvata in Etiopia, Kenya, Sudan è Uganda. I so abitati naturali sò savana secca, savana umida, zone rocciose, terre cultivabili è giardini rurali. | |
| Topu grisgiu spinoso: U topu grisgiu spinoso hè una spezia di roditori di a famiglia Muridae truvata in Etiopia, Kenya, Sudan è Uganda. I so abitati naturali sò savana secca, savana umida, zone rocciose, terre cultivabili è giardini rurali. | |
| Topu spinoso orientale: U topu spinusu orientale o topu spinusu arabu hè una spezia di roditori di a famiglia di i Muridae. Anu una vasta gamma, essendu stati trovati in deserti di u Mediu Oriente, è ancu prevalenti in e fureste fluviali in Africa. Questa hè l'unica spezia di topu spinoso chì pò avè culore nera. A so dieta hè simile à l'altre spezie di topi spinosi, cumposti principalmente di semi. | |
| Topu spinoso ardente: U topu spinu ardente hè una spezia di roditori di a famiglia Murida truvata in Kenya è Tanzania. I so abitati naturali sò savana secca è zone rocciose. Pò esse truvatu cum'è commensale in l'abitazioni umane. | |
| U topu spinatu di Johan: U topu spinatu di Johan hè una spezia di roditori di a famiglia di i Muridae, si trova in Benin, Burkina Faso, Camerun, Ciad, Ghana, Mali, Niger, Nigeria è Togo. pasculi di pianura secca, è zoni rucciosi. | |
| U topu spinatu di Kemp: U topu spinosu di Kemp hè una spezia di roditori di a famiglia di i Muridae, si trova in Kenya, Somalia è Tanzania. I so abitati naturali sò savane secche è zone rocciose. Hè unu di i dui mammiferi, l'altru hè Acomys percivali , chì pò lampà a so pelle. Inoltre, hè cunnisciutu per esse capace di rigenerà cumpletamente u tessutu dannighjatu, cumprendu i folliculi piliferi, a pelle, i ghiandole sudoripare, a pelliccia è u cartilagine. | |
| U topu spinatu di Louise: U topu spinosu di Louise hè una spezia di roditori di a famiglia Muridae. Si ritrova in Djibouti, in Etiopia, in Kenya è in Somalia. I so abitati naturali sò savana secca, praterie di pianura secca subtropicale o tropicale è zone rocciose. | |
| Crete mouse spinoso: U topu spinatu di Creta hè una spezia di topu endemicu di Creta. Hè carattarizatu da i peli grossi è rigidi nantu à u spinu è a coda è una culurazione notevolmente più grisgia è una faccia più appuntita di l'altri spezie di topi spinosi. U so culore di pelliccia varieghja da u giallu à u rossu, grisgiu o marrone in faccia è in daretu, cù a peluche bianca in u so latu inferiore. Hè un stazzunaru nutturnu, chì si nutrisce principalmente di lame è di sumenti d'erba, è custruisce solu un nidu assai rudimentale. | |
| Mullah topu spinoso: U topu spinosu Mullah hè una spezia di roditori di a famiglia Muridae truvata in Djibouti, Eritrea, Etiopia è Somalia. I so abitati naturali sò arbusti secchi subtropicali o tropicali è spazii rocciosi. | |
| Topu spinoso di Cipru: U topu spinosu di Cipru hè un roditore pocu cunnisciutu endemicu di Cipru. Questi animali di notte si trovanu generalmente in i lochi aridi. Dopu l'ultimu registru affidabile in u 1980 ùn hè statu fattu un sforzu considerableu finu à u 2007 quandu quattru individui sò stati riscoperti. A causa di i dati insufficienti di a so populazione, l'IUCN a cunsidereghja cum'è dati carenti. | |
| U topu spinoso di Percival: U topu spinusu di Percival hè una spezia di roditori di a famiglia di i Muridae. Si trova in Kenya, Somalia, Sudan di u Sud, è Uganda.I so abitati naturali sò savana secca, machja secca subtropicale o tropicale, è zone rocciose. Hè una di e duie spezie cunnisciute di mammiferi, l'altra hè Acomys kempi , capace di rigenerà cumpletamente u tessutu dannighjatu, cumprese i folliculi piliferi, a pelle, i ghiandole sudoripare, a peluche è u cartilagine. | |
| Golden mouse spinoso: U topu spinu d'oru riceve u so nome da u pelu spinoso rossu-aranciu chì copre u so corpu da a testa à a coda. Si pensa chì sta pelliccia grossa è inflessibile a pruteghja da a predazione. A parte u pelu d'oru chì copre a testa è e parti superiori, i so fianchi sò gialli è a so parte inferiore hè pallida. Hà e zampe grisgie cù i pedi pallidi è a sola nera. Hè ancu descrittu cum'è avendu una piccula macchia bianca distinta sottu à ogni ochju. Hè spessu trovu in natura salvatu mancendu una parte o tutta a so coda perchè hè capace di sparghje questu cum'è un mecanismu di difesa. Tuttavia, ùn si sà micca cumu si face questu, quantu spessu pò accade, o in quali cundizioni. Vive una media di trè anni in natura. Hè onnivuru è si nutrisce di sementi, piante di u desertu, lumache è insetti. Campendu in regioni disertiche, hè un animale xericu chì ottiene l'acqua da e piante chì manghja è produce urine assai cuncentrate per cunservà l'acqua. A. russatus hè naturalmente nutturna, ma si adatta à esse diurnu quandu comparte un habitat cù A. cahirinus . | |
| U topu spinatu di Seurat: U topu spinatu di Seurat hè una spezia di roditori di a famiglia Muridae. Si trova solu in Algeria.I so abitati naturali sò zone rucciose è deserti caldi. | |
| Topu spinoso di l'Africa di u Sud: U topu spinosu africanu meridionale hè una spezia di roditori di a famiglia di i Muridae. Si trova in Botswana, Repubblica Democratica di u Congo, Malawi, Mozambicu, Sudafrica, Tanzania, Zambia è Zimbabwe. I so abitati naturali sò savana umida è zone rocciose. | |
| Capu mouse spinoso: U topu spinosu di u Capu hè un roditore muridu chì si trova in a Pruvincia di u Capu Occidentale in Sudafrica. Anu una cupertura dorsale di peli spinosi cù una culurazione grisgiu-marrone scura, è un ventre biancu. U Topu Spinoso di u Capu hà grandi ochji è arechje è una coda squamosa, guasi calva chì hè fragile è si pò strappà prestu sia in tuttu sia in parte s'ellu hè chjappu. A so lunghezza tutale hè 17 cm, cù una coda di 8 cm, è pesanu tipicamente 22g. | |
| U topu spinoso di Wilson: U topu spinosu di Wilson hè una spezia di roditori di a famiglia di i Muridae. Si trova in Etiopia, Kenya, Somalia, Sudan di u Sud, Tanzania è Uganda. I so abitati naturali sò savana secca, machja secca subtropicale o tropicale è zone rocciose. | |
| Fiume Acomé: U fiume Acomé hè un fiume in Guatemala. Hè un fiumu custieri cortu in u suduvestu di u paese, cù una lunghezza di 58,5 chilometri (36,4 mi). Cumencia in vicinanza di Santa Lucia Cotzumalguapa, in u Dipartimentu di Escuintla, è corre versu u sudu, attraversendu a pianura liturale di Escuintla per sviutassi in l'Oceanu Pacificu. U spartiacque Acomé hà una populazione di circa 53.510 persone. | |
| Acon: Acon o ACON ponu riferisce à:
| |
| Daniel Acon: Daniel Acon hè un Coordinatore è Supervisore Americanu di Effetti Speciali. | |
| Acon, Eure: Acon hè una cumuna di u dipartimentu di l'Eure in Normandia, in u nordu di a Francia. | |
| Acon: Acon o ACON ponu riferisce à:
| |
| Acona, Mississippi: Acona hè una cumunità unincorporated situata in Holmes County, Mississippi. Acona hè situatu annantu à l'autostrada Mississippi 17 è hè à circa 12 miglia (19 km) à nordu di Lexington è à circa 4 miglia (6,4 km) à sudu di Black Hawk. | |
| Acona, Mississippi: Acona hè una cumunità unincorporated situata in Holmes County, Mississippi. Acona hè situatu annantu à l'autostrada Mississippi 17 è hè à circa 12 miglia (19 km) à nordu di Lexington è à circa 4 miglia (6,4 km) à sudu di Black Hawk. | |
| Chjesa, Cimiteru è Scola di Acona: A Chjesa, u Cimiteriu è a Scola di Acona hè un cumplessu storicu vicinu à Lexington, Mississippi, in a cumunità di Acona. Sta cumbinazione di chjesa, scola è cimiteriu era una volta cumuna in e zone rurali, ma u cumplessu Acona hè unu di i pochi chì sò sopravvissuti. | |
| Lingua Wakoná: Wakoná (Aconã) hè una lingua presunta estinta è senza attestazione, in Brasile orientale. A pupulazione etnica dispersa era di circa 500 à 1.000 in 1995. | |
| Aconaemi: Aconaemys hè un genaru di roditori di a famiglia di l'Octodontidae. Contene e seguenti spezie:
| |
| Ratu di roccia cilena: U scogliu surci cilena hè una spezia di rodent in la famigghia Octodontidae. Si trova in l'Alte Ande di l'Argentina è di u Cile. | |
| U topu di u portu: U topu scogliu di Porter hè una spezia di topu di a famiglia di l'Octodontidae. Si trova in Argentina è in Cile à altitudini trà 900 è 2.000 metri sopra u livellu di u mare. | |
| Ratu di roccia di Sage: U topu rossu di Sage hè una spezia di roditori di a famiglia di l'Octodontidae. | |
| Ferrovia bioceanica Aconagua: A ferrovia bioceanica Aconagua , o Corredor Bioceánico Aconcagua in spagnolu, hè una ferrovia pruposta chì include un tunnel di basa di 52 km trà u Cile è l'Argentina. Corporación América, pusseduta da Eduardo Eurnekian, hà prupostu u prugettu cum'è un partenariatu publicu-privatu. | |
| Aconbury: Aconbury hè un paese di a cuntea inglese di Herefordshire, situatu annantu à una strada trà Hereford è Ross-on-Wye. | |
| Aconbury: Aconbury hè un paese di a cuntea inglese di Herefordshire, situatu annantu à una strada trà Hereford è Ross-on-Wye. | |
| Campu di Aconbury: U Campu Aconbury hè un forte di l'età di u ferru nantu à Aconbury Hill in Herefordshire, in Inghilterra, à circa 4 miglia (6 km) à sudu di Hereford, è vicinu à u paese di Aconbury. Hè un munimentu pianificatu. | |
| Priore di Aconbury: U Priory d'Aconbury era un prioratu in Herefordshire, Inghilterra. Aconbury hè un paese nantu à una strada trà Hereford è Ross-on-Wye. U prioratu hè statu fundatu à u principiu di u 13u seculu da Margery de Lacey, a moglia di William de Lacey. A chjesa esistente, sempre in piedi à Aconbury, chì hè stata custruita per a prima volta in u 1230, era attaccata à l'edificii cunventuali di i quali esiste poca traccia fora di a parte superiore di i muri est è nordu, chì ùn sò micca stati cumpletamente distrutti durante a dissoluzione. | |
| Aconcagua: Aconcagua hè una muntagna in a Cordillera Principale di a catena muntosa di l'Ande, in a pruvincia di Mendoza, in Argentina. Hè a muntagna più alta di l'America, a più alta fora di l'Asia, è a più alta sia in l'Emisferu Meridionale sia in l'Occidente cù una altezza verticale di 6.961 metri (22.838 ft). Si trova à 112 chilometri à u norduveste di a capitale di pruvincia, a cità di Mendoza, à circa cinque chilometri da a Pruvincia di San Juan, è à 15 km (9 mi) da a fruntiera di l'Argentina cù u Chili vicinu. A muntagna hè unu di i chjamati Sette Cime di i sette cuntinenti. | |
| Aconcagua (film): Aconcagua hè un film di dramma d'avventura argentinu di u 1964 direttu da Leo Fleider è scrittu da Norberto Aroldi. U titulu si riferisce à u piccu più altu di l'Andes-Aconcagua situatu in Argentina. A stella di u film hè Tito Alonso. | |
| Aconcagua (video game): Aconcagua (ア コ ン カ グ ア) hè un ghjocu video di avventura PlayStation 2000 sviluppatu da Sony Computer Entertainment. Hè stata liberata solu in Giappone. | ![]() |
| Aconcagua (disambiguazione): Aconcagua pò riferisce à:
| |
| Aconcagua (film): Aconcagua hè un film di dramma d'avventura argentinu di u 1964 direttu da Leo Fleider è scrittu da Norberto Aroldi. U titulu si riferisce à u piccu più altu di l'Andes-Aconcagua situatu in Argentina. A stella di u film hè Tito Alonso. | |
| Aconcagua (falena): L'Aconcagua hè un genaru di falene di a famiglia Geometridae descrittu per a prima volta da Rindge in u 1983. | |
| Aconcagua: Aconcagua hè una muntagna in a Cordillera Principale di a catena muntosa di l'Ande, in a pruvincia di Mendoza, in Argentina. Hè a muntagna più alta di l'America, a più alta fora di l'Asia, è a più alta sia in l'Emisferu Meridionale sia in l'Occidente cù una altezza verticale di 6.961 metri (22.838 ft). Si trova à 112 chilometri à u norduveste di a capitale di pruvincia, a cità di Mendoza, à circa cinque chilometri da a Pruvincia di San Juan, è à 15 km (9 mi) da a fruntiera di l'Argentina cù u Chili vicinu. A muntagna hè unu di i chjamati Sette Cime di i sette cuntinenti. | |
| Fiume Aconcagua: U fiume Aconcagua hè un fiume in Cile chì nasce da u cunflussu di dui fiumi affluenti minori à 1.430 metri (4.690 ft) sopra u livellu di u mare in Ande, u fiume Juncal da l'est è u fiume Blanco da u sudeste. U fiume Aconcagua scorre versu l'ouest attraversu a vasta valle di l'Aconcagua è entre in l'Oceanu Pacificu vicinu à a cità di Concon, à 20 chilometri (12 mi) à u nordu di Valparaíso. | |
| Aconcagua (video game): Aconcagua (ア コ ン カ グ ア) hè un ghjocu video di avventura PlayStation 2000 sviluppatu da Sony Computer Entertainment. Hè stata liberata solu in Giappone. | ![]() |
| Aconcagua (regione vinicola): Aconcagua hè una di e cinque regioni viticole principali di u Cile. Comprende tutte e zone viticole in a Regione Valparaíso. A regione viticola di l'Aconcagua hè cumposta da quattru distretti minori di vinu; Vallée Casablanca, Aconcagua Costa, Vallée Aconcagua et Vallée Leyda. "Vallée Aconcagua" est une région viticole située à 65 km (40 mi) au nord de Santiago à l'est de la Région Valparaíso. Hè una Denominazione d'Origine (DO) definita da u sistema di Appellazione Cilena, l'indicazione geografica legalmente definita è prutetta aduprata per identificà induve sò state cultivate l'uva per un vinu. | |
| I Triplets (Robert Island): I Triplets sò una cullina à trè punte senza ghiaccio chì si alza à 160 m à l'estremità suduveste di a penisula Alfatar, l'isula Robert in l'Isule Shetland Meridionali, l'Antartide è chì supraneghja Coppermine Cove à u norduveste, Mitchell Cove à sudeste, è u Strettu Inglese à u punente è u sudu. U Punt Aconcagua 62 ° 23′32.8 ″ S 59 ° 41′08.8 ″ O hè furmatu da un ramu di a cullina. | |
| Parcu Provinciale di l'Aconcagua: U Parcu Provinciale Aconcagua hè un Parcu Pruvinciale situatu in a Pruvincia di Mendoza in Argentina. A catena muntosa di l'Andes attira tutti i tippi di circatori di emozioni chì varieghjanu in difficultà cumpresi l'escursionismo, l'arrampicata, u sci, ecc. | |
| Fiume Aconcagua: U fiume Aconcagua hè un fiume in Cile chì nasce da u cunflussu di dui fiumi affluenti minori à 1.430 metri (4.690 ft) sopra u livellu di u mare in Ande, u fiume Juncal da l'est è u fiume Blanco da u sudeste. U fiume Aconcagua scorre versu l'ouest attraversu a vasta valle di l'Aconcagua è entre in l'Oceanu Pacificu vicinu à a cità di Concon, à 20 chilometri (12 mi) à u nordu di Valparaíso. | |
| Università di l'Aconcagua: L' Università di l'Aconcagua , generalmente cunnisciuta cum'è UDA , hè una università privata senza scopi di lucro fundata in u 1965. Si trova in a cità di Mendoza, in Argentina. | ![]() |
| San Felipe d'Aconcagua: A Pruvincia di San Felipe d'Aconcagua hè una di l'ottu pruvince di a regione cilena centrale di Valparaíso (V). A so capitale hè a cità di San Felipe. | |
| San Felipe d'Aconcagua: A Pruvincia di San Felipe d'Aconcagua hè una di l'ottu pruvince di a regione cilena centrale di Valparaíso (V). A so capitale hè a cità di San Felipe. | |
| Aconcagua: Aconcagua hè una muntagna in a Cordillera Principale di a catena muntosa di l'Ande, in a pruvincia di Mendoza, in Argentina. Hè a muntagna più alta di l'America, a più alta fora di l'Asia, è a più alta sia in l'Emisferu Meridionale sia in l'Occidente cù una altezza verticale di 6.961 metri (22.838 ft). Si trova à 112 chilometri à u norduveste di a capitale di pruvincia, a cità di Mendoza, à circa cinque chilometri da a Pruvincia di San Juan, è à 15 km (9 mi) da a fruntiera di l'Argentina cù u Chili vicinu. A muntagna hè unu di i chjamati Sette Cime di i sette cuntinenti. | |
| Mummia di l'Aconcagua: A mummia Aconcagua hè una mummia incana capacocha di un zitellu di sette anni, datata versu u 1500 d.C. A mummia hè ben cunsirvata, per via di e cundizioni estreme fredde è secche di u so locu di sepultura in alta altitudine. A mummia ghjalata hè stata scuperta da i caminanti in u 1985 à 5.300 m (17.400 ft) in Aconcagua in Mendoza, in Argentina. | |
| Fiume Aconcagua: U fiume Aconcagua hè un fiume in Cile chì nasce da u cunflussu di dui fiumi affluenti minori à 1.430 metri (4.690 ft) sopra u livellu di u mare in Ande, u fiume Juncal da l'est è u fiume Blanco da u sudeste. U fiume Aconcagua scorre versu l'ouest attraversu a vasta valle di l'Aconcagua è entre in l'Oceanu Pacificu vicinu à a cità di Concon, à 20 chilometri (12 mi) à u nordu di Valparaíso. | |
| Janq'u Q'awa: Janq'u Q'awa pò riferisce à:
| |
| Mallotus (pianta): Mallotus hè un genaru di a famiglia di euforbia Euphorbiaceae descritta per a prima volta cum'è genere in u 1790. Dui spezii si trovanu in Africa tropicale è in Madagascar. Tutte l'altre spezie si trovanu in l'Asia Orientale, u Subcuntinente Indianu, l'Asia Sud-Orientale, l'Australia orientale, è certe isule di u Pacificu uccidentale. | |
| Aconchi: Aconchi hè una piccula cità in u Comune di Aconchi chì a circonda, situata in u centru di u statu messicanu Sonora. A pupulazione di a cumuna era di 2.452 in u 2005 in una superficia di 358,74 chilometri quadrati. Diventa una cumuna in u 1932 ma hè stata fundata in u 1639 u missiunariu gesuita Bartolomé Castaño. | |
| Comune di Aconchi: U Comune di Aconchi hè una cumuna di Sonora in u norduveste di u Messicu. | |
| Comune di Aconchi: U Comune di Aconchi hè una cumuna di Sonora in u norduveste di u Messicu. |
Sunday, February 28, 2021
El folklore de Chile Volumen 2, Rimonabant, Acompli
Subscribe to:
Post Comments (Atom)




No comments:
Post a Comment