| Discu di acetatu: Un discu in acetatu hè un tipu di discu gramofonicu generalmente adupratu da l'anni 1930 à a fine di l'anni 1950 per scopi di registrazione è di trasmissione è ancu in usu limitatu oghje. | |
| Discu di acetatu: Un discu in acetatu hè un tipu di discu gramofonicu generalmente adupratu da l'anni 1930 à a fine di l'anni 1950 per scopi di registrazione è di trasmissione è ancu in usu limitatu oghje. | |
| Acétate: Un acetatu hè un sale furmatu da a cumminazione di l'acidu aceticu cù una basa. "Acetatu" descrive ancu a basa cuniugata o ionu tipicamente trovu in soluzione acquosa è scrittu cù a formula chimica C | |
| Acetogenesi: L'acetogenesi hè un prucessu chì l'acetatu hè pruduttu sia da a riduzzione di CO 2 sia da a riduzione di l'acidi organici. | |
| Film di acetatu di cellulosa: U film di acetatu di cellulosa , o film di sicurezza , hè adupratu in fotografia cum'è materiale di basa per l'emulsioni fotografiche. Hè statu introduttu à u principiu di u 20u seculu da i pruduttori di film è destinatu à rimpiazzà una basa di film sicura per una pellicula di nitratu instabile è altamente infiammabile. | |
| Acétate: Un acetatu hè un sale furmatu da a cumminazione di l'acidu aceticu cù una basa. "Acetatu" descrive ancu a basa cuniugata o ionu tipicamente trovu in soluzione acquosa è scrittu cù a formula chimica C | |
| Acetate chinasi: In biologia moleculare, l' acetate kinasi (EC 2.7.2.1 ), chì si trova principalmente in i microorganismi, facilita a produzzione di acetil-CoA fosforilendu acetatu in presenza di ATP è di un catione divalente. L'acidi grassi à catena corta (SCFA) ghjucanu un rolu maiò in u ciclu di u carbonu è ponu esse aduprati cum'è fonte di carbonu è energia da i batteri. A salmonella typhimurium propionate kinase ( St TdcD) catalizza u trasferimentu riversibile di u γ-fosfatu di ATP à propionate durante a degradazione di l-treonina à propionate. L'analisi cinetica hà rivelatu chì St TdcD pussede una larga specificità di ligand è puderia esse attivata da vari SCFA (propionato> acetato≈butirrato), nucleotidi (ATP≈GTP> CTP≈TTP; dATP> dGTP> dCTP) è ioni metallici (Mg 2+ ≈Mn 2+ > Co 2+ ). Inibizione di St TdcD da l'acidu tricarboxilicu (TCA) intermedi di u cicculu cum'è citrate, succinatu, α-chetoglutarate è malate suggerisce chì l'enzima puderia esse sottu una regulazione di retroazione plausibile. Strutture cristalline di St TdcD ligate à PO 4 (fosfat), AMP, ATP, Ap4 (adenosina tetrafosfat), GMP, GDP, GTP, CMP è CTP anu rivelatu chì u ligame di nucleotidi implica principalmente interazioni idrofobe cù a parte di basa è puderia spiegà u larga specificità biochimica osservata trà l'enzima è i nucleotidi. A mudelizazione è i studii di mutagenesi diretti da u situ suggerenu chì Ala88 hè un residu impurtante implicatu in a determinazione di a percentuale di catalisi cù sustrati SCFA. Simulazioni di dinamica moleculare nantu à e forme monomeriche è dimeriche di St TdcD anu rivelatu stati aperti è chjusi plausibili, è anu ancu suggeritu un rolu per a dimerizazione in u segmentu stabilizante 235-290 implicatu in interazioni interfaciali è ligand ligand. L'osservazione di una molecula di etilenglicol ligata abbastanza vicinu à u γ-fosfatu in i cumplessi St TdcD cù nucleotidi trifosfatati sustene u trasferimentu direttu di fosforilu in linea. L'enzima hè impurtante in u prucessu di glicolisi, i livelli di enzimi sò aumentati in presenza di eccessu di glucosiu. A crescita di un mutante battericu chì manca di acetate kinase hè stata dimustrata per esse inibita da u glucosiu, suggerendu chì l'enzima hè implicatu in l'escrezione di eccessu di carboidrati. Un enzima cunnessu, butirrat kinase, facilita a furmazione di butiril-CoA fosforilendu butirratu in presenza di ATP per furmà butirril fosfato. | |
| Acetate kinase (difosfat): In enzimologia, una acetate kinase (difosfatu) hè un enzima chì catalizza a reazione chimica
| |
| Acetatu di calciu: L'acetatu di calciu hè un cumpostu chimicu chì hè un sale di calciu di l'acidu aceticu. Hà a formula Ca (C 2 H 3 O 2 ) 2 . U so nome standard hè acetatu di calciu, mentre chì l' etanoatu di calciu hè u nome sistematicu. Un nome più vechju hè acetatu di calce . A forma anidra hè assai igroscopica; dunque u monoidratatu (Ca (CH 3 COO) 2 • H 2 O) hè a forma cumuna. | |
| Preparazione di fossili: A preparazione di fossili hè l'attu di preparà esemplari fossili per l'usi in ricerca paleontologica o per esposizione, è implica a rimozione di a matrice rocciosa circundante è a pulizia di u fossile. | |
| Rayon: U Rayon hè una fibra di cellulosa rigenerata chì hè fatta da fonti naturali di cellulosa, cum'è u legnu è i prudutti agriculi cunnessi. Hà a stessa struttura moleculare cum'è a cellulosa. A viscosa pò significà:
| |
| Discu di acetatu: Un discu in acetatu hè un tipu di discu gramofonicu generalmente adupratu da l'anni 1930 à a fine di l'anni 1950 per scopi di registrazione è di trasmissione è ancu in usu limitatu oghje. | |
| Discu di acetatu: Un discu in acetatu hè un tipu di discu gramofonicu generalmente adupratu da l'anni 1930 à a fine di l'anni 1950 per scopi di registrazione è di trasmissione è ancu in usu limitatu oghje. | |
| Acetate tioquinasi: L'acetate tioquinasi pò riferisce à:
| |
| Soluzione di lattatu di Ringer: A soluzione di lattatu di Ringer ( RL ), cunnisciuta ancu cum'è soluzione di lattatu di sodiu è a soluzione di Hartmann , hè un mischiu di cloruru di sodiu, lattatu di sodiu, cloruru di potassiu è cloruru di calciu in acqua. Hè adupratu per rimpiazzà i fluidi è l'elettroliti in quelli chì anu bassu volume di sangue o pressione bassa. Pò esse ancu adupratu per trattà l'acidosi metabolica è per lavà l'ochju dopu à una brusgia chimica. Hè datu per iniezione in una vena o applicatu à a zona affetta. | |
| Soluzione di lattatu di Ringer: A soluzione di lattatu di Ringer ( RL ), cunnisciuta ancu cum'è soluzione di lattatu di sodiu è a soluzione di Hartmann , hè un mischiu di cloruru di sodiu, lattatu di sodiu, cloruru di potassiu è cloruru di calciu in acqua. Hè adupratu per rimpiazzà i fluidi è l'elettroliti in quelli chì anu bassu volume di sangue o pressione bassa. Pò esse ancu adupratu per trattà l'acidosi metabolica è per lavà l'ochju dopu à una brusgia chimica. Hè datu per iniezione in una vena o applicatu à a zona affetta. | |
| Acétate: Un acetatu hè un sale furmatu da a cumminazione di l'acidu aceticu cù una basa. "Acetatu" descrive ancu a basa cuniugata o ionu tipicamente trovu in soluzione acquosa è scrittu cù a formula chimica C | |
| Acetil-CoA sintetasi: Acetyl-CoA sintetasi (ACS) o Acetate-CoA ligase hè un enzima implicatu in u metabolismu di l'acetatu. Hè in a classa ligase di l'enzimi, chì significa chì catalizeghja a furmazione di un novu ligame chimicu trà duie grandi molecule. | |
| Acetate-CoA ligase (ADP-formante): In enzimologia, una acetata-CoA ligasi (ADP-formante) hè un enzima chì catalizza a reazione chimica
| |
| Acetatifactor: Acetatifactor hè un genaru battericu di a famiglia di Lachnospiraceae. Finu à avà ci hè sola una spezia di stu genaru cunnisciuta. | |
| Acetatifactor muris: Acetatifactor muris hè una batteria di u genaru di Acetatifactor chì era isolata da u cuntenutu cecale di un topu obesu in Freising-Weihenstephan in Germania. L'urganisimu hè in forma di canna, Gram-pusitivu, anaerobicu è senza mutile. L'urganisimu ùn face micca spore, è u so cuntenutu GC hè di 48%. Ùn metabolizeghja u glucosiu, è prova positiva per a fenilalanina arilamidasa. Questa spezia hè u tipu di ceppa per u genaru Acetatifactor, chì si trova cumunemente in l'intestine di i roditori. U ceppu di tipu DSM hè 23669 T , è u ceppu di tipu ATCC hè BAA-2170 T. | |
| Cumplessu di carboxilatu di metalli di transizione: I cumplessi carboxilati di metalli di transizione sò complessi di coordinazione cù ligandi carboxilati (RCO 2 - ). Riflettendu a diversità di l'acidi carboxilici, l'inventariu di carbossilati metallici hè grande. Parechji sò utili cummercialmente, è parechji anu attiratu un intensu scrutinu eruditu. I carbossilati presentanu una varietà di modi di coordinazione, i più cumuni sò κ 1 - (O-monodentate), κ 2 (O, O-bidentate), è ponte. | |
| Acetatu di ciproterone: L'acetatu di ciproterone ( CPA ), vendutu solu sottu à a marca Androcur o cù etinilestradiol sottu i nomi di marca Diane o Diane-35 frà altri, hè un medicamentu antiandrogenu è progestinicu chì hè adupratu in u trattamentu di e condizioni androgene-dipendenti cum'è l'acne, capelli eccessivi a crescita, a pubertà precoce è u cancheru di a prutata, cume una cumpunente di a terapia ormonica feminizante per e donne transgender, è in pillule di cuntrollu di nascita. Hè formulatu è adupratu solu solu è in cumbinazione cù un estrogenu è hè dispunibule per aduprà sia per bocca sia per iniezione in u musculu. A CPA hè presa per bocca una à trè volte à ghjornu o data per iniezione una o duie volte à a settimana. | |
| Acetatu di Medroxyprogesterone: L'acetato di Medroxyprogesterone ( MPA ), cunnisciutu ancu cum'è depositu medroxyprogesterone acetate ( DMPA ) in forma iniettabile è vendutu sottu u nome di marca Depo-Provera trà altri, hè un medicamentu ormonale di u tippu progestin. Hè adupratu cum'è metudu di cuntrollu di nascita è cum'è una parte di a terapia ormonale di a menopausa. Hè ancu usatu per trattà l'endometriosi, i sanguinamenti uterini anormali, a sessualità anormale in i masci, è certi tipi di cancheru. U medicamentu hè dispunibule solu solu è in cumbinazione cù un estrogenu. Hè presu per bocca, adupratu sottu a lingua, o per iniezione in un musculu o grassu. | |
| Acetazolamide: L'acetazolamide , venduta sottu u nome cummerciale Diamox frà altri, hè un medicamentu adupratu per trattà u glaucoma, l'epilepsia, a malatia di l'altitudine, a paralisi periodica, l'ipertensione intracranica idiopatica è l'insufficienza cardiaca. Pò esse adupratu à longu andà per u trattamentu di u glaucoma à angulu apertu è à breve termine per u glaucoma à chiusura à angulu acutu finu à chì a chirurgia pò esse effettuata. Hè pigliatu per bocca o iniezione in una vena. | |
| Acetazolamide: L'acetazolamide , venduta sottu u nome cummerciale Diamox frà altri, hè un medicamentu adupratu per trattà u glaucoma, l'epilepsia, a malatia di l'altitudine, a paralisi periodica, l'ipertensione intracranica idiopatica è l'insufficienza cardiaca. Pò esse adupratu à longu andà per u trattamentu di u glaucoma à angulu apertu è à breve termine per u glaucoma à chiusura à angulu acutu finu à chì a chirurgia pò esse effettuata. Hè pigliatu per bocca o iniezione in una vena. | |
| Acetazolamide: L'acetazolamide , venduta sottu u nome cummerciale Diamox frà altri, hè un medicamentu adupratu per trattà u glaucoma, l'epilepsia, a malatia di l'altitudine, a paralisi periodica, l'ipertensione intracranica idiopatica è l'insufficienza cardiaca. Pò esse adupratu à longu andà per u trattamentu di u glaucoma à angulu apertu è à breve termine per u glaucoma à chiusura à angulu acutu finu à chì a chirurgia pò esse effettuata. Hè pigliatu per bocca o iniezione in una vena. | |
| Acetazolamide: L'acetazolamide , venduta sottu u nome cummerciale Diamox frà altri, hè un medicamentu adupratu per trattà u glaucoma, l'epilepsia, a malatia di l'altitudine, a paralisi periodica, l'ipertensione intracranica idiopatica è l'insufficienza cardiaca. Pò esse adupratu à longu andà per u trattamentu di u glaucoma à angulu apertu è à breve termine per u glaucoma à chiusura à angulu acutu finu à chì a chirurgia pò esse effettuata. Hè pigliatu per bocca o iniezione in una vena. | |
| Acetilene: L'acetilene (nome sistematicu: etine ) hè u cumpostu chimicu cù a formula C 2 H 2 . Hè un idrocarburu è l'alchinu u più simplice. Stu gasu incolore (l'idrocarburi più bassi sò generalmente di natura gassosa) hè largamente adupratu cum'è combustibile è un bloccu chimicu. Hè instabile in a so forma pura è cusì hè generalmente trattatu cum'è una soluzione. L'acetilene puru hè inodore, ma i gradi commerciali anu generalmente un odore marcatu per via di impurità. | |
| Paracetamol: U paracetamol , cunnisciutu ancu cum'è acetaminofene , hè un medicamentu adupratu per curà u dolore è a frebba. Hè tipicamente adupratu per u sollievu di u dolore da lieve à moderatu. E prove sò miste per u so usu per alleviare a frebba in i zitelli. Hè spessu vendutu in cumbinazione cù altri medicamenti, cume in parechji medicamenti per u freddu. U paracetamol hè ancu adupratu per u dolore severu, cume u dolore da u cancheru è u dolore dopu a chirurgia, in cumbinazione cù u medicamentu per u dolore oppiaceu. Hè tipicamente adupratu sia per bocca sia per via rectale, ma hè ancu dispunibile per iniezione in una vena. L'effetti duranu trà duie è quattru ore. | |
| Paracetamol: U paracetamol , cunnisciutu ancu cum'è acetaminofene , hè un medicamentu adupratu per curà u dolore è a frebba. Hè tipicamente adupratu per u sollievu di u dolore da lieve à moderatu. E prove sò miste per u so usu per alleviare a frebba in i zitelli. Hè spessu vendutu in cumbinazione cù altri medicamenti, cume in parechji medicamenti per u freddu. U paracetamol hè ancu adupratu per u dolore severu, cume u dolore da u cancheru è u dolore dopu a chirurgia, in cumbinazione cù u medicamentu per u dolore oppiaceu. Hè tipicamente adupratu sia per bocca sia per via rectale, ma hè ancu dispunibile per iniezione in una vena. L'effetti duranu trà duie è quattru ore. | |
| Etinilu: In chimica organica, u termine etinilu designa
| |
| Acetergamina: L'acetergamina hè un cumpostu chimicu organicu; specificamente hè un derivatu di ergoline, chì ne face un membru di a famiglia di cumposti di ergotamina. L'acetergamina attualmente ùn hà micca usi mainstream, tuttavia u so putenziale cum'è bloccatore alfa-1 è vasodilatatore hà purtatu à esse coperto in parechji brevetti riguardanti e terapie per a disfunzione erettile. Hè statu ancu investigatu cum'è trattamentu per l'atassia cerebellare. | |
| Aceti: Acetes hè un genaru di picculi gamberi chì assomiglianu à u krill, chì hè uriginale di l'Indo-Pacificu occidentale è centrale, di a costa atlantica di l'Americhe, di a costa di u Pacificu di l'America Meridionale è di e acque interne di u Sud America. Benchì a maiò parte sianu da abitati marini o estuarini, l'A. Sudamericana A. paraguayensis hè una spezia d'acqua dolce. Parechje di e so spezie sò impurtanti per a produzzione di pasta di gamberi in l'Asia sudorientale, cumpresu A. japonicus , chì hè a spezia di gamberi salvatichi o gamberi più pesce di u mondu in termini di stazza totale. | |
| Acetes japonicus: Acetes japonicus hè una spezia di gamberi da u Giappone da u genaru Acetes Raprisenta e spezie di gamberi più cumunemente pescate. | |
| Celanese: Celanese Corporation , prima cunnisciuta cum'è Hoechst Celanese , hè una sucietà glubale Fortune 500 in tecnulugia è materiali specializati cù sede in Irving, Texas, Stati Uniti. A cumpagnia hè u primu produttore mundiale di acidu aceticu, cù a pruduzzione tutale di a cumpagnia, chì attualmente hè di 1,95 milioni di tunnellate à l'annu, chì rapprisenta circa u 25% di a produzzione globale. Celanese hè ancu u più grande pruduttore mundiale di monomeru di acetatu di vinile (VAM). | |
| Nortriptilina: A Nortriptilina , venduta sottu u nome di marca Pamelor, frà altri, hè un medicamentu adupratu per trattà a depressione, u dolore neuropaticu, u disordine d'iperattività di deficit d'attenzione (ADHD), a cessazione di fumà è l'ansietà. Cum'è cù parechji antidepressivi, u so usu per i ghjovani cun depressione è altri disordini psichiatrici pò esse limitatu per via di una suicidalità aumentata in a populazione 18-24 chì inizia u trattamentu. A Nortriptilina hè un trattamentu menu preferitu per l'ADHD è smette di fumà. Hè pigliatu da a bocca. | |
| Acétothiolutamide: Acetothiolutamide hè un modulatore selettivu di u receptore androgenu (SARM) derivatu da u bicalutamide antiandrogenu non steroidale chì hè statu descrittu in 2002 è hè statu unu di i primi SARM à esse scupertu è sviluppatu. Hè un ligandu selettivu di alta affinità, di u receptore androgenu (AR), induve agisce cum'è un agonistu pienu in vitro , è hà una potenza in vitro paragonabile à quella di testosterone. Tuttavia, in vivo , acetotiolutamide hà mostratu effetti androgeni trascurabili in generale, ancu se effetti anabolici significativi sò stati osservati à dosi elevate. Inoltre, effetti antiandrogeni notevuli sò stati osservati in topi maschili castrati trattati cù propionatu di testosterone. A discrepanzia trà l'azzioni in vitro è in vivo di acetotiolutamide hè stata determinata per esse ligata à una rapida eliminazione di plasma è à un vastu metabolismu epaticu in una varietà di metaboliti cù attività farmacologica differente, cumprese agonismu parziale AR è antagonismu. In cunfurmità cù a so scarsa stabilità metabolica, l'acetotiolutamide ùn hè micca biodisponibile per via orale, è mostra attività solu per via iniettata cum'è sottocutanea è intravenosa. | |
| Hormone adrenocorticotropicu: L'ormone adrenocorticotropicu hè un ormone polipeptidicu tropicu pruduttu da è secretu da a glutula pituitaria anteriore. Hè ancu usatu cum'è medicazione è agente di diagnosticu. ACTH hè un cumpunente impurtante di l'assi ipotalamicu-pituitaria-surrenale è hè spessu pruduttu in risposta à u stress biologicu. I so effetti principali sò una pruduzzione aumentata è a liberazione di cortisol da a corteccia di a glàndula surrenale. ACTH hè ancu ligatu à u ritmu circadianu in parechji organismi. | |
| Àcitu acìticu: L'acidu aceticu , sistematicamente chjamatu àcitu etanoicu , hè un cumpostu urganicu liquidu incolore cù a formula chimica CH 3 COOH (scrittu ancu cum'è CH 3 CO 2 H, C 2 H 4 O 2 , o HC 2 H 3 O 2 ). Quandu ùn hè micca diluitu, hè qualchì volta chjamatu acidu aceticu glaciale . L'acitu ùn hè micca menu di 4% d'acidu aceticu in volumu, fendu di l'acidu aceticu a cumpunente principale di l'acetu fora di l'acqua. L'acidu aceticu hà un gustu acidu distintivu è un odore acutu. In più di l'acitu casanu, hè principalmente pruduttu cum'è precursore di l'acetat di poliviniliu è l'acetatu di cellulosa. Hè classificatu cum'è un acidu debule postu chì si dissocia solu in parte in soluzione, ma l'acidu aceticu cuncentratu hè corrosivu è pò dannà a pelle. | |
| Acetilesterasi: In enzimologia, una acetilesterasi (EC 3.1.1.6 ) hè un enzima chì catalizza a reazione chimica
| |
| Àcitu acìticu: L'acidu aceticu , sistematicamente chjamatu àcitu etanoicu , hè un cumpostu urganicu liquidu incolore cù a formula chimica CH 3 COOH (scrittu ancu cum'è CH 3 CO 2 H, C 2 H 4 O 2 , o HC 2 H 3 O 2 ). Quandu ùn hè micca diluitu, hè qualchì volta chjamatu acidu aceticu glaciale . L'acitu ùn hè micca menu di 4% d'acidu aceticu in volumu, fendu di l'acidu aceticu a cumpunente principale di l'acetu fora di l'acqua. L'acidu aceticu hà un gustu acidu distintivu è un odore acutu. In più di l'acitu casanu, hè principalmente pruduttu cum'è precursore di l'acetat di poliviniliu è l'acetatu di cellulosa. Hè classificatu cum'è un acidu debule postu chì si dissocia solu in parte in soluzione, ma l'acidu aceticu cuncentratu hè corrosivu è pò dannà a pelle. | |
| Àcitu acìticu: L'acidu aceticu , sistematicamente chjamatu àcitu etanoicu , hè un cumpostu urganicu liquidu incolore cù a formula chimica CH 3 COOH (scrittu ancu cum'è CH 3 CO 2 H, C 2 H 4 O 2 , o HC 2 H 3 O 2 ). Quandu ùn hè micca diluitu, hè qualchì volta chjamatu acidu aceticu glaciale . L'acitu ùn hè micca menu di 4% d'acidu aceticu in volumu, fendu di l'acidu aceticu a cumpunente principale di l'acetu fora di l'acqua. L'acidu aceticu hà un gustu acidu distintivu è un odore acutu. In più di l'acitu casanu, hè principalmente pruduttu cum'è precursore di l'acetat di poliviniliu è l'acetatu di cellulosa. Hè classificatu cum'è un acidu debule postu chì si dissocia solu in parte in soluzione, ma l'acidu aceticu cuncentratu hè corrosivu è pò dannà a pelle. | |
| Acetaldeide: L'acetaldeide (nome sistematicu etanale ) hè un cumpostu chimicu organicu cù a formula CH 3 CHO, qualchì volta abbreviata da i chimici cum'è MeCHO (Me = metil). Hè unu di i aldeidi più impurtanti, chì si trovanu largamente in natura è chì sò prudutti in larga scala in l'industria. L'acetaldeide si trova naturalmente in u caffè, u pane è i frutti maturi, è hè pruduttu da e piante. Hè ancu pruduttu da l'ossidazione parziale di l'etanolu da l'enzima di u fegatu alcolu deidrogenase è hè una causa chì cuntribuisce a resaca dopu u cunsumu d'alcol. I percorsi di esposizione includenu aria, acqua, terra o acqua sotterranea, oltre à beie è fumu. U cunsumu di disulfiram inibisce l'acetaldeide deidrogenasi, l'enzima rispunsevule per u metabolismu di l'acetaldeide, causendu cusì a so accumulazione in u corpu. | |
| Anidride aceticu: L' anidride acetica , o anidridu etanicu , hè u cumpostu chimicu cù a formula (CH 3 CO) 2 O. Cumunemente abbreviata Ac 2 O, hè l'anidride isolabile più simplice di un acidu carboxilicu è hè ampiamente aduprata cum'è reagente in sintesi organica. Hè un liquidu incolore chì puzza forte di acidu aceticu, chì hè furmatu da a so reazione cù l'umidità in l'aria. | |
| Àcitu acìticu: L'acidu aceticu , sistematicamente chjamatu àcitu etanoicu , hè un cumpostu urganicu liquidu incolore cù a formula chimica CH 3 COOH (scrittu ancu cum'è CH 3 CO 2 H, C 2 H 4 O 2 , o HC 2 H 3 O 2 ). Quandu ùn hè micca diluitu, hè qualchì volta chjamatu acidu aceticu glaciale . L'acitu ùn hè micca menu di 4% d'acidu aceticu in volumu, fendu di l'acidu aceticu a cumpunente principale di l'acetu fora di l'acqua. L'acidu aceticu hà un gustu acidu distintivu è un odore acutu. In più di l'acitu casanu, hè principalmente pruduttu cum'è precursore di l'acetat di poliviniliu è l'acetatu di cellulosa. Hè classificatu cum'è un acidu debule postu chì si dissocia solu in parte in soluzione, ma l'acidu aceticu cuncentratu hè corrosivu è pò dannà a pelle. | |
| Àcitu Hydantoic: L'acidu idantoicu hè un acidu cù a formula chimica C 3 H 6 N 2 O 3 . A so molecula cuntene un totale di 13 ligami chì includenu sette ligami non-H, dui ligami multipli, dui ligami girevuli, dui ligami doppi, un acidu carboxilicu (alifaticu), un derivatu di urea, è un gruppu idrossile. Pò esse ottenutu da l'acidu uricu è da a glicina cù urea in presenza di alcali. | |
| Àcitu Hydantoic: L'acidu idantoicu hè un acidu cù a formula chimica C 3 H 6 N 2 O 3 . A so molecula cuntene un totale di 13 ligami chì includenu sette ligami non-H, dui ligami multipli, dui ligami girevuli, dui ligami doppi, un acidu carboxilicu (alifaticu), un derivatu di urea, è un gruppu idrossile. Pò esse ottenutu da l'acidu uricu è da a glicina cù urea in presenza di alcali. | |
| Acidu aceticu (pagina di dati): Questa pagina furnisce dati chimichi supplementari nantu à l'acidu aceticu. | |
| Acidu aceticu (usu medicu): L'acidu aceticu , chì à basse concentrazioni hè cunnisciutu cum'è acetu , hè un acidu adupratu per trattà parechje cundizioni. | |
| Acidi in u vinu: L' acidi in u vinu sò una cumpunente impurtante sia in a vinificazione sia in u pruduttu finitu di u vinu. Sò prisenti in uva è in u vinu, avendu influenze dirette nantu à u culore, l'equilibriu è u gustu di u vinu è ancu a crescita è a vitalità di u levitu durante a fermentazione è prutegge u vinu da i batteri. A misura di a quantità di acidità in u vinu hè cunnisciuta cum'è "acidità titratabile" o "acidità totale", chì si riferisce à a prova chì dà u tutale di tutti l'acidi presenti, mentre a forza di acidità hè misurata secondu u pH, cù a maiò parte di i vini avè un pH trà 2,9 è 3,9. Generalmente, più u pH hè bassu, più alta hè l'acidità in u vinu. Tuttavia, ùn ci hè micca una cunnessione diretta trà l'acidità totale è u pH. In a degustazione di vini, u termine "acidità" si riferisce à l'attributi freschi, acri è acri di u vinu chì sò valutati in quantu à quantu l'acidità equilibra a dolcezza è i cumpunenti amari di u vinu cum'è i tannini. Trè acidi primari si trovanu in l'uva di vinu: acidu tartaricu, malicu è citru. Durante u corsu di a vinificazione è in i vini finiti, l'acidi acetichi, butirrici, lattichi è succinichi ponu ghjucà un rollu significativu. A maiò parte di l'acidi coinvolti cù u vinu sò acidi fissi cù l'eccezzione nutevuli di l'acidu aceticu, soprattuttu truvatu in l'acitu, chì hè volatile è pò cuntribuisce à a colpa di u vinu cunnisciuta cum'è acidità volatile. A volte, l'acidi supplementari, cum'è ascorbic, sorbic è sulphurous acidi, sò usati in vinificazione. | |
| Acetamide: L'acetamide (nome sistematicu: etanamide ) hè un cumpostu organicu cù a formula CH 3 CONH 2 . Hè l'amida più simplice derivata da l'acidu aceticu. Truvà qualchì usu cum'è plastificante è cum'è solvente industriale. U cumpostu cunnessu N , N- dimetilacetamide (DMA) hè più largamente adupratu, ma ùn hè micca preparatu da acetamide. L'acetamide pò esse cunsiderata cum'è un intermediu trà l'acetone, chì hà dui gruppi metilici (CH 3 ) da ogni latu di u carbonilu (CO), è l'urea chì hà dui gruppi amidi (NH 2 ) in questi lochi. | |
| Acetamide: L'acetamide (nome sistematicu: etanamide ) hè un cumpostu organicu cù a formula CH 3 CONH 2 . Hè l'amida più simplice derivata da l'acidu aceticu. Truvà qualchì usu cum'è plastificante è cum'è solvente industriale. U cumpostu cunnessu N , N- dimetilacetamide (DMA) hè più largamente adupratu, ma ùn hè micca preparatu da acetamide. L'acetamide pò esse cunsiderata cum'è un intermediu trà l'acetone, chì hà dui gruppi metilici (CH 3 ) da ogni latu di u carbonilu (CO), è l'urea chì hà dui gruppi amidi (NH 2 ) in questi lochi. | |
| Anidride aceticu: L' anidride acetica , o anidridu etanicu , hè u cumpostu chimicu cù a formula (CH 3 CO) 2 O. Cumunemente abbreviata Ac 2 O, hè l'anidride isolabile più simplice di un acidu carboxilicu è hè ampiamente aduprata cum'è reagente in sintesi organica. Hè un liquidu incolore chì puzza forte di acidu aceticu, chì hè furmatu da a so reazione cù l'umidità in l'aria. | |
| Batteri à l'acidu aceticu: I batteri à l'acidu aceticu ( AAB ) sò un gruppu di batteri Gram-negativi chì ossidanu i zucaroli o l'etanolu è producenu l'acidu aceticu durante a fermentazione. I batteri à l'acidu aceticu sò cumposti di 10 generi in a famiglia Acetobacteraceae . Parechje spezie di batteri à l'acidu aceticu sò aduprate in l'industria per a produzzione di certi alimenti è chimichi. | |
| Acidu aceticu (pagina di dati): Questa pagina furnisce dati chimichi supplementari nantu à l'acidu aceticu. | |
| Dimetilacetamide: Dimetilacetamide ( DMAc o DMA ) hè u compostu organicu cù a formula CH 3 C (O) N (CH 3 ) 2 . Stu liquidu incolore, miscibile à l'acqua, à ebollizione elevata hè comunmente adupratu cum'è solvente polare in sintesi organica. DMA hè miscibile cù a maiò parte di l'altri solventi, ancu s'ellu hè pocu solubile in idrocarburi alifatici. | |
| Acetil di vinile: L'acetatu di vinile hè un cumpostu organicu cù a formula CH 3 CO 2 CH = CH 2 . Stu liquidu incolore hè u precursore di l'acetat di viniliu, un impurtante polimeru industriale. | |
| Acetatu d'isobutil: U cumpostu chimicu isobutyl acetate , cunnisciutu ancu cum'è 2-methylpropyl ethanoate o β-methylpropyl acetate , hè un solvente cumunu. Hè pruduttu da l'esterificazione di l'isobutanol cù l'acidu aceticu. Hè adupratu cum'è solvente per a laca è a nitrocellulosa. Cum'è parechji esteri hà un odore fruttatu o fiurali à poche concentrazioni è si trova naturalmente in lamponi, pere è altre piante. À concentrazioni più alte l'odore pò esse spiacevule è pò causà sintomi di depressione di u sistema nervosu centrale cum'è nausea, vertigini è mal di testa. | |
| Acetatu di metile: L'acetatu di metilu , cunnisciutu ancu cum'è MeOAc , ester metilicu di l'acidu aceticu o metan etanato , hè un esteru carboxilatu cù a formula CH 3 COOCH 3 . Hè un liquidu infiammevule cù un odore caratteristicamente piacevule chì ricorda alcune colle è smantellanti. L'acetatu di metilu hè adupratu occasionalmente cum'è solvente, essendu debule polare è lipofilicu, ma u so parente vicinu acetatu di etile hè un solvente più cumunu essendu menu tossicu è menu solubile in acqua. L'acetatu di metilu hà una solubilità di 25% in acqua à temperatura ambiente. A temperatura elevata a so solubilità in acqua hè assai più alta. L'acetatu di metilu ùn hè micca stabile in presenza di forti basi acquose o acidi acquosi. L'acetatu di metilu ùn hè micca cunsideratu VOC in i SU. | |
| Amil acetatu: L'acetatu amilicu ( acetatu pentilicu ) hè un cumpostu organicu è un ester cù a formula chimica CH 3 COO [CH 2 ] 4 CH 3 è u pesu moleculare 130,19 g / mol. Hà un prufume simile à e banane è e mele. U cumpostu hè u pruduttu di condensazione di l'acidu aceticu è di 1-pentanol. Tuttavia, esteri formati da altri isomeri di pentanol (alcoli amilici), o mischji di pentanoli, sò spessu chjamati acetatu di amile. | |
| Acetatu di butile: L'acetatu di n- butile , cunnisciutu ancu cum'è butan etanato , hè un estere chì hè un liquidu incolore, infiammabile à temperatura ambiente. Si trova in parechji tippi di frutti, induve cù altre chimiche, dà sapori caratteristici è hà un dolce odore di banana o mela. Hè adupratu cum'è aromaticu di fruttu sinteticu in cibi cum'è candy, ghjacciu, casgi, è panetteria. L'acetatu di butile hè spessu adupratu cum'è un solvente à ebullizione elevata di polarità moderata. Hè ancu adupratu cum'è solvente in smalti cun un acetatu di etile. | |
| Amil acetatu: L'acetatu amilicu ( acetatu pentilicu ) hè un cumpostu organicu è un ester cù a formula chimica CH 3 COO [CH 2 ] 4 CH 3 è u pesu moleculare 130,19 g / mol. Hà un prufume simile à e banane è e mele. U cumpostu hè u pruduttu di condensazione di l'acidu aceticu è di 1-pentanol. Tuttavia, esteri formati da altri isomeri di pentanol (alcoli amilici), o mischji di pentanoli, sò spessu chjamati acetatu di amile. | |
| Sec-Butyl acetate: sec -Butyl acetate , o s -butyl acetate , hè un solvente cumunemente adupratu cum'è solvente in laccati è smalti, induve hè adupratu per a produzzione di polimeri aciclichi, resine viniliche è nitrocellulosa. Hè un liquidu infiammabile chjaru cù un odore dolce. | |
| Tert-Butyl acetate: tert -Butyl acetate , t -butyl acetate o TBAc hè un liquidu infiammabile incolore cun un odore di canfora o di mirtilli. Hè adupratu cum'è solvente in a produzzione di laccati, smalti, inchiostri, adesivi, diluenti è detergenti industriali. Recentemente hà guadagnatu u statu esentatu di cumposti organici volatili EPA (VOC). | |
| Acetil di vinile: L'acetatu di vinile hè un cumpostu organicu cù a formula CH 3 CO 2 CH = CH 2 . Stu liquidu incolore hè u precursore di l'acetat di viniliu, un impurtante polimeru industriale. | |
| Acetatu di zincu: L'acetatu di zincu hè un sale cù a formula Zn (CH 3 CO 2 ) 2 , chì si faci comunemente cum'è diidratatu Zn (CH 3 CO 2 ) 2 · 2H 2 O. Sia l'idratatu sia e forme anidre sò solidi incolori chì sò comunemente usati in sintesi chimica è cum'è supplementi dietetichi. L'acetati di zincu sò preparati da l'azzione di l'acidu aceticu nantu à u carbonate di zincu o u metallu di zincu. Quandu hè adupratu cum'è additivu alimentariu, hà u numeru E E650. | |
| Àcitu acìticu: L'acidu aceticu , sistematicamente chjamatu àcitu etanoicu , hè un cumpostu urganicu liquidu incolore cù a formula chimica CH 3 COOH (scrittu ancu cum'è CH 3 CO 2 H, C 2 H 4 O 2 , o HC 2 H 3 O 2 ). Quandu ùn hè micca diluitu, hè qualchì volta chjamatu acidu aceticu glaciale . L'acitu ùn hè micca menu di 4% d'acidu aceticu in volumu, fendu di l'acidu aceticu a cumpunente principale di l'acetu fora di l'acqua. L'acidu aceticu hà un gustu acidu distintivu è un odore acutu. In più di l'acitu casanu, hè principalmente pruduttu cum'è precursore di l'acetat di poliviniliu è l'acetatu di cellulosa. Hè classificatu cum'è un acidu debule postu chì si dissocia solu in parte in soluzione, ma l'acidu aceticu cuncentratu hè corrosivu è pò dannà a pelle. | |
| Acetaldeide: L'acetaldeide (nome sistematicu etanale ) hè un cumpostu chimicu organicu cù a formula CH 3 CHO, qualchì volta abbreviata da i chimici cum'è MeCHO (Me = metil). Hè unu di i aldeidi più impurtanti, chì si trovanu largamente in natura è chì sò prudutti in larga scala in l'industria. L'acetaldeide si trova naturalmente in u caffè, u pane è i frutti maturi, è hè pruduttu da e piante. Hè ancu pruduttu da l'ossidazione parziale di l'etanolu da l'enzima di u fegatu alcolu deidrogenase è hè una causa chì cuntribuisce a resaca dopu u cunsumu d'alcol. I percorsi di esposizione includenu aria, acqua, terra o acqua sotterranea, oltre à beie è fumu. U cunsumu di disulfiram inibisce l'acetaldeide deidrogenasi, l'enzima rispunsevule per u metabolismu di l'acetaldeide, causendu cusì a so accumulazione in u corpu. | |
| Anidride aceticu: L' anidride acetica , o anidridu etanicu , hè u cumpostu chimicu cù a formula (CH 3 CO) 2 O. Cumunemente abbreviata Ac 2 O, hè l'anidride isolabile più simplice di un acidu carboxilicu è hè ampiamente aduprata cum'è reagente in sintesi organica. Hè un liquidu incolore chì puzza forte di acidu aceticu, chì hè furmatu da a so reazione cù l'umidità in l'aria. | |
| Anidride aceticu: L' anidride acetica , o anidridu etanicu , hè u cumpostu chimicu cù a formula (CH 3 CO) 2 O. Cumunemente abbreviata Ac 2 O, hè l'anidride isolabile più simplice di un acidu carboxilicu è hè ampiamente aduprata cum'è reagente in sintesi organica. Hè un liquidu incolore chì puzza forte di acidu aceticu, chì hè furmatu da a so reazione cù l'umidità in l'aria. | |
| Anidride aceticu: L' anidride acetica , o anidridu etanicu , hè u cumpostu chimicu cù a formula (CH 3 CO) 2 O. Cumunemente abbreviata Ac 2 O, hè l'anidride isolabile più simplice di un acidu carboxilicu è hè ampiamente aduprata cum'è reagente in sintesi organica. Hè un liquidu incolore chì puzza forte di acidu aceticu, chì hè furmatu da a so reazione cù l'umidità in l'aria. | |
| Acetatu di etile: L'acetatu di etile hè u compostu organicu cù a formula CH | |
| Acetaldeide: L'acetaldeide (nome sistematicu etanale ) hè un cumpostu chimicu organicu cù a formula CH 3 CHO, qualchì volta abbreviata da i chimici cum'è MeCHO (Me = metil). Hè unu di i aldeidi più impurtanti, chì si trovanu largamente in natura è chì sò prudutti in larga scala in l'industria. L'acetaldeide si trova naturalmente in u caffè, u pane è i frutti maturi, è hè pruduttu da e piante. Hè ancu pruduttu da l'ossidazione parziale di l'etanolu da l'enzima di u fegatu alcolu deidrogenase è hè una causa chì cuntribuisce a resaca dopu u cunsumu d'alcol. I percorsi di esposizione includenu aria, acqua, terra o acqua sotterranea, oltre à beie è fumu. U cunsumu di disulfiram inibisce l'acetaldeide deidrogenasi, l'enzima rispunsevule per u metabolismu di l'acetaldeide, causendu cusì a so accumulazione in u corpu. | |
| Acetatu di etile: L'acetatu di etile hè u compostu organicu cù a formula CH | |
| Anidride formicu aceticu: L'anidride formica acetica hè un cumpostu organicu cù a formula chimica C | |
| Acetatu d'isobutil: U cumpostu chimicu isobutyl acetate , cunnisciutu ancu cum'è 2-methylpropyl ethanoate o β-methylpropyl acetate , hè un solvente cumunu. Hè pruduttu da l'esterificazione di l'isobutanol cù l'acidu aceticu. Hè adupratu cum'è solvente per a laca è a nitrocellulosa. Cum'è parechji esteri hà un odore fruttatu o fiurali à poche concentrazioni è si trova naturalmente in lamponi, pere è altre piante. À concentrazioni più alte l'odore pò esse spiacevule è pò causà sintomi di depressione di u sistema nervosu centrale cum'è nausea, vertigini è mal di testa. | |
| Anidride ossalicu aceticu: L'anidride ossalicu aceticu hè un cumpostu organicu cù una formula chimica di C | |
| Anidride aceticu: L' anidride acetica , o anidridu etanicu , hè u cumpostu chimicu cù a formula (CH 3 CO) 2 O. Cumunemente abbreviata Ac 2 O, hè l'anidride isolabile più simplice di un acidu carboxilicu è hè ampiamente aduprata cum'è reagente in sintesi organica. Hè un liquidu incolore chì puzza forte di acidu aceticu, chì hè furmatu da a so reazione cù l'umidità in l'aria. | |
| Àcitu peracetic: L'acidu peraceticu (cunnisciutu ancu per acidu perossiaceticu , o PAA ), hè un cumpostu organicu cù a formula CH 3 CO 3 H. Stu perossu oxidicu hè un liquidu incolore cun un odore acridu caratteristicu chì ricorda à l'acidu aceticu. Pò esse assai corrosivu. | |
| Aspirina: L'aspirina , cunnisciuta ancu cum'è acidu acetilsalicilicu ( ASA ), hè un medicamentu adupratu per riduce u dolore, a frebba o l'infiammazione. E cundizioni infiammatorie specifiche chì l'aspirina hè aduprata per trattà includenu a malattia di Kawasaki, a pericardite è a febbre reumatica. L'aspirina data pocu dopu un attaccu di core riduce u risicu di morte. L'aspirina hè ancu aduprata à longu andà per aiutà à prevene ulteriori attacchi di core, colpi ischemichi è coaguli di sangue in e persone à risicu elevatu. Pò dinò calà u risicu di certi tipi di cancheru, in particulare u cancaru culettale. Per u dolore o a frebba, l'effetti tipicamente cumincianu in 30 minuti. L'aspirina hè un medicamentu antiinfiammatoriu non steroidale (AINE) è funziona simile à l'altri AINE, ma suprime ancu u normale funziunamentu di e piastrine. | |
| Acetatu di etile: L'acetatu di etile hè u compostu organicu cù a formula CH | |
| Acidi in u vinu: L' acidi in u vinu sò una cumpunente impurtante sia in a vinificazione sia in u pruduttu finitu di u vinu. Sò prisenti in uva è in u vinu, avendu influenze dirette nantu à u culore, l'equilibriu è u gustu di u vinu è ancu a crescita è a vitalità di u levitu durante a fermentazione è prutegge u vinu da i batteri. A misura di a quantità di acidità in u vinu hè cunnisciuta cum'è "acidità titratabile" o "acidità totale", chì si riferisce à a prova chì dà u tutale di tutti l'acidi presenti, mentre a forza di acidità hè misurata secondu u pH, cù a maiò parte di i vini avè un pH trà 2,9 è 3,9. Generalmente, più u pH hè bassu, più alta hè l'acidità in u vinu. Tuttavia, ùn ci hè micca una cunnessione diretta trà l'acidità totale è u pH. In a degustazione di vini, u termine "acidità" si riferisce à l'attributi freschi, acri è acri di u vinu chì sò valutati in quantu à quantu l'acidità equilibra a dolcezza è i cumpunenti amari di u vinu cum'è i tannini. Trè acidi primari si trovanu in l'uva di vinu: acidu tartaricu, malicu è citru. Durante u corsu di a vinificazione è in i vini finiti, l'acidi acetichi, butirrici, lattichi è succinichi ponu ghjucà un rollu significativu. A maiò parte di l'acidi coinvolti cù u vinu sò acidi fissi cù l'eccezzione nutevuli di l'acidu aceticu, soprattuttu truvatu in l'acitu, chì hè volatile è pò cuntribuisce à a colpa di u vinu cunnisciuta cum'è acidità volatile. A volte, l'acidi supplementari, cum'è ascorbic, sorbic è sulphurous acidi, sò usati in vinificazione. | |
| Acetil-KoA: taksan-10beta-ol O-acetiltransferaza: Acetil-KoA: taksan-10beta-ol O-acetiltransferaza pò riferisce à:
| |
| Acetilcisteina: L'acetilcisteina , cunnisciuta ancu cum'è N- acetilcisteina ( NAC ), hè un medicamentu chì hè adupratu per trattà a sovradosa di paracetamol (acetaminofene), è per allentà u mucus densu in individui cun disordini bronchopulmonari cronici cum'è pneumonia è bronchite. Pò esse presu per via endovenosa, per bocca, o inalatu cum'è nebbia. Alcune persone l'utilizanu cum'è supplementu dieteticu. | |
| Acetildenafil: Acetildenafil ( hongdenafil ) hè una droga sintetica chì agisce cum'è inibitore di fosfodiesterasi. Hè un analogu di sildenafil (Viagra) chì hè statu rilevatu in numerose marche sfarenti di prudutti afrodisiaci suppostamente "à base di erbe" venduti per aumentà a libido è alleviare a disfunzione erettile. | |
| Acetilendiol: L'Acetylenediol , o etinediol , hè una sustanza chimica cù a formula HO-C≡C-OH (un ynol). Hè u diol di acetilene. L'acetilenediol hè instabile in a fase condensata, ancu se u so tautomer glioxal (CHO) 2 hè ben cunnisciutu. | |
| Acetatu di glicerina: L'acetatu di glicerina hè un mischju di esteri prudutti da l'esterificazione di glicerina ( 1 ) cù l'acidu aceticu. Da sta reazzione si ponu pruduce parechji prudutti; questi includenu i monoacetilglicerini, diacetilglicerini è triacetalgicerol. | |
| Acetatu di glicerina: L'acetatu di glicerina hè un mischju di esteri prudutti da l'esterificazione di glicerina ( 1 ) cù l'acidu aceticu. Da sta reazzione si ponu pruduce parechji prudutti; questi includenu i monoacetilglicerini, diacetilglicerini è triacetalgicerol. | |
| Acinetobacter: Acinetobacter hè un genere di batteri Gram-negativi chì appartenenu à a classa più larga di Gammaproteobacteria. E spezie d' Acinetobacter sò oxidase-negative, presentanu una mutilità contraria, è si trovanu in coppie sottu ingrandimentu. | |
| Acetiromate: Acetiromate hè un medicamentu antilipidemicu chì hè adupratu per trattà l'iperlipidemia. Hè cunnisciutu ancu Adecol, TBF 43, o acetiltriiodotironina àcitu formicu. | |
| Aspirina: L'aspirina , cunnisciuta ancu cum'è acidu acetilsalicilicu ( ASA ), hè un medicamentu adupratu per riduce u dolore, a frebba o l'infiammazione. E cundizioni infiammatorie specifiche chì l'aspirina hè aduprata per trattà includenu a malattia di Kawasaki, a pericardite è a febbre reumatica. L'aspirina data pocu dopu un attaccu di core riduce u risicu di morte. L'aspirina hè ancu aduprata à longu andà per aiutà à prevene ulteriori attacchi di core, colpi ischemichi è coaguli di sangue in e persone à risicu elevatu. Pò dinò calà u risicu di certi tipi di cancheru, in particulare u cancaru culettale. Per u dolore o a frebba, l'effetti tipicamente cumincianu in 30 minuti. L'aspirina hè un medicamentu antiinfiammatoriu non steroidale (AINE) è funziona simile à l'altri AINE, ma suprime ancu u normale funziunamentu di e piastrine. | |
| Acetitomaculum: Acetitomaculum hè un genaru in u filu Firmicutes (Batterie). A sola spezia hè una batteria acetogenica di u rumen bovinu. | |
| Acetitomaculum ruminis: Acetitomaculum ruminis hè una spezia di batteriu Gram-pusitiva di u genaru di l' Acetitomaculum chì hè stata isolata da u rumen d'un bovinu in i Stati Uniti. L'Acetitomaculum ruminis utilizeghja furmatu, glucosiu è Co2. | |
| Acetivibrio: Acetivibrio hè un genere di batteri Clostridia. | |
| Youngiibacter multivorani: Youngiibacter multivorans hè una batteria Gram-negativa di u genaru di Youngiibacter . | |
| Acitu: L'acitu hè una suluzione acquosa di acidu aceticu è traccia di chimichi chì ponu include aromi. L'acitu cuntene tipicamente 5-8% àcitu aceticu per vulume. Di solitu l'acidu aceticu hè pruduttu da a fermentazione di l'etanolu o di zucaroli da i batteri di l'acidu aceticu. Ci sò parechji tippi di acetu, secondu e materie urigine. L'acitu hè oghji adupratu principalmente in l'arti culinarii: cum'è ingrediente di cucina sapuritu, acidicu, o in salatura. | |
| Alfredo Aceto: Alfredo Aceto hè un artista visuale basatu trà Torino è Losanna. Aceto hè natu in Turinu, in Italia. Il a étudié les beaux-arts à ECAL. Son travail a été exposé dans de nombreuses enquêtes internationales, dont DOC!, Paris, Museo Pietro Canonica, Rome, Museo del 900, Milan, Centre d'Art Contemporain de Genève, Genève, et Kunsthaus Glarus, Glarus . A so pratica include film, installazione, spettaculu, testu è scultura, è si occupa principalmente di u corpu è di a biografia. | |
| Michéal Castaldo: Michéal Castaldo hè un tenore crossover classicu d'origine italiana, pruduttore musicale è cumpusitore. | |
| Acitu Balsamicu Tradizionale: L'acitu Balsamicu Tradiziunale hè un tipu d'acetu balsamicu pruduttu in Modena è in a regione più larga di l'Emilia Romagna in Italia. A diversità di u "Acetu Balsamicu di Modena" (BVM) di prezzu prezzu, l'Acetu Balsamicu Tradiziunale (TBV) hè pruduttu da mostu di uva cottu, invechjatu almenu 12 anni, è prutettu in u sistema di a Denominazione d'Origine Europea Prutetta (AOP), acquistendu prezzi più alti. Ancu se i nomi sò simili, TBV è l'imitazione micca costosa BVM sò assai sfarenti. | |
| Acitu balsamicu: L'acitu balsamicu hè un acetu assai scuru, cuncintratu è à gustu intensu uriginariu d'Italia, fattu in tuttu o in parte da u mostu d'uva. U mostu d'uva hè un suchju d'uva appena schiacciatu cù tutte e bucce, semi è steli. | |
| Acitu balsamicu: L'acitu balsamicu hè un acetu assai scuru, cuncintratu è à gustu intensu uriginariu d'Italia, fattu in tuttu o in parte da u mostu d'uva. U mostu d'uva hè un suchju d'uva appena schiacciatu cù tutte e bucce, semi è steli. | |
| Acitu balsamicu: L'acitu balsamicu hè un acetu assai scuru, cuncintratu è à gustu intensu uriginariu d'Italia, fattu in tuttu o in parte da u mostu d'uva. U mostu d'uva hè un suchju d'uva appena schiacciatu cù tutte e bucce, semi è steli. | |
| Acitu Balsamicu Tradizionale: L'acitu Balsamicu Tradiziunale hè un tipu d'acetu balsamicu pruduttu in Modena è in a regione più larga di l'Emilia Romagna in Italia. A diversità di u "Acetu Balsamicu di Modena" (BVM) di prezzu prezzu, l'Acetu Balsamicu Tradiziunale (TBV) hè pruduttu da mostu di uva cottu, invechjatu almenu 12 anni, è prutettu in u sistema di a Denominazione d'Origine Europea Prutetta (AOP), acquistendu prezzi più alti. Ancu se i nomi sò simili, TBV è l'imitazione micca costosa BVM sò assai sfarenti. | |
| Acetoacetanilide: L'acetoacetanilide hè un cumpostu organicu cù a formula CH 3 C (O) CH 2 C (O) NHC 6 H 5 . Hè u derivatu acetoacetamide di l'anilina. Hè un solidu biancu chì hè pocu solubile in acqua. Hè è assai cumposti cunnessi (preparati da vari derivati di anilina) sò aduprati in a produzzione di pigmenti organici chjamati gialli arilidi. | |
| Arylide giallu: Arylide yellow , cunnisciutu ancu cum'è Hansa giallu è monoazo giallu , hè una famiglia di cumposti organichi aduprati cum'è pigmenti. Sò aduprati principalmente cum'è coloranti industriali cumpresi plastichi, vernici per l'edilizia è inchiostri. Sò ancu aduprati in pitture à l'oliu artistiche, acrilici è acquarelli. Questi pigmenti sò generalmente gialli semi-trasparenti è gialli-verdi. Pigmenti organici rilativi sò i pigmenti diarilidi. In generale, questi pigmenti anu spiazzatu in parte u giallu tossicu di cadmiu in u mercatu. Pittori cum'è Alexander Calder è Jackson Pollock sò cunnisciuti per avè impiegatu arylide giallu in e so opere d'arte. | |
| Àcitu acetoacetic: L'acidu acetoacetic hè u compostu organicu cù a formula CH 3 COCH 2 COOH. Hè u beta-cetoacidu più simplice, è cum'è l'altri membri di sta classe, hè instabile. L'esteri metilici è etilici, chì sò abbastanza stabili, sò prudutti in larga scala industrialmente cum'è precursori di i tinti. L'acidu acetoacetic hè un acidu debule. | |
| Acetoacetate-CoA ligase: In enzimologia, una acetoacetate-CoA ligase hè un enzima chì catalizza a reazione chimica
| |
| Acetoacetate-CoA ligase: In enzimologia, una acetoacetate-CoA ligase hè un enzima chì catalizza a reazione chimica
| |
| Acetoacetate decarboxilasi: L'acetoacetate decarboxilasi hè un enzima implicatu sia in u percorsu di produzione di u corpu chetone in l'omu è in altri mammiferi, sia in a solvogenesi in i batteri. L'acetoacetate decarboxilasi svolge un rolu primu in a produzzione di solventi catalizendu a decarboxilazione di l'acetoacetatu, dendu acetone è diossidu di carbonu. | |
| Acetoacetate decarboxilasi: L'acetoacetate decarboxilasi hè un enzima implicatu sia in u percorsu di produzione di u corpu chetone in l'omu è in altri mammiferi, sia in a solvogenesi in i batteri. L'acetoacetate decarboxilasi svolge un rolu primu in a produzzione di solventi catalizendu a decarboxilazione di l'acetoacetatu, dendu acetone è diossidu di carbonu. | |
| Acetoacetate decarboxilasi: L'acetoacetate decarboxilasi hè un enzima implicatu sia in u percorsu di produzione di u corpu chetone in l'omu è in altri mammiferi, sia in a solvogenesi in i batteri. L'acetoacetate decarboxilasi svolge un rolu primu in a produzzione di solventi catalizendu a decarboxilazione di l'acetoacetatu, dendu acetone è diossidu di carbonu. | |
| Acetoacetatu di etile: U cumpostu organicu etilu acetoacetatu ( EAA ) hè l'ester etilicu di l'acidu acetoacetic. Hè ampiamente adupratu cum'è intermediu chimicu in a produzzione di una larga varietà di cumposti. Hè adupratu cum'è aromatizante per l'alimentu. Hè un liquidu incolore | |
| Acetoacetate-CoA ligase: In enzimologia, una acetoacetate-CoA ligase hè un enzima chì catalizza a reazione chimica
| |
| Sintesi di esteri acetoacetichi: A sintesi di esteri acetoacetichi hè una reazione chimica induve l'acetoacetatu di etile hè alchilatu à u carbonu α per i dui gruppi carbonilici è poi cunvertitu in un cetone, o più specificamente in un acetone α-sustituitu. Questu hè assai simile à a sintesi di l'ester malonicu. | |
| Àcitu acetoacetic: L'acidu acetoacetic hè u compostu organicu cù a formula CH 3 COCH 2 COOH. Hè u beta-cetoacidu più simplice, è cum'è l'altri membri di sta classe, hè instabile. L'esteri metilici è etilici, chì sò abbastanza stabili, sò prudutti in larga scala industrialmente cum'è precursori di i tinti. L'acidu acetoacetic hè un acidu debule. | |
| Acetoacetatu di etile: U cumpostu organicu etilu acetoacetatu ( EAA ) hè l'ester etilicu di l'acidu acetoacetic. Hè ampiamente adupratu cum'è intermediu chimicu in a produzzione di una larga varietà di cumposti. Hè adupratu cum'è aromatizante per l'alimentu. Hè un liquidu incolore | |
| Acetoacetatu di etile: U cumpostu organicu etilu acetoacetatu ( EAA ) hè l'ester etilicu di l'acidu acetoacetic. Hè ampiamente adupratu cum'è intermediu chimicu in a produzzione di una larga varietà di cumposti. Hè adupratu cum'è aromatizante per l'alimentu. Hè un liquidu incolore | |
| Condensazione Claisen: A cundensazione Claisen hè una reazione di furmazione di legami carbonu-carbonu chì si face trà dui esteri o un ester è un altru compostu carbonilicu in presenza di una basa forte, resultendu in un ester β-ceto o un β-diketone. Hè chjamatu dopu à Rainer Ludwig Claisen, chì hà publicatu per a prima volta u so travagliu nantu à a reazione in u 1887. | |
| Sintesi di esteri acetoacetichi: A sintesi di esteri acetoacetichi hè una reazione chimica induve l'acetoacetatu di etile hè alchilatu à u carbonu α per i dui gruppi carbonilici è poi cunvertitu in un cetone, o più specificamente in un acetone α-sustituitu. Questu hè assai simile à a sintesi di l'ester malonicu. |
Friday, February 26, 2021
Acetate disc, Acetate disc, Acetate
Subscribe to:
Post Comments (Atom)
No comments:
Post a Comment