| Camion 6 × 6 × 6: U camion 6 × 6 6 × 6 era una famiglia di camion tattici pesanti custruiti per l'armata di i Stati Uniti durante a seconda guerra mundiale. A versione di carica di basa hè stata cuncipita per trasportà una carica di carica di 6 tonne (5.400 kg) nantu à tutti i terreni in ogni tempu. U chassis hè statu custruitu da Brockway Motor Company, The Corbitt Company, The Four Wheel Drive Auto Company (FWD), Ward LaFrance Truck Corporation è White Motor Company. Sò stati rimpiazzati da i camion 5-ton 6x6 serie M39 in l'anni 1950. | |
| Serbatu di sei tonne: U tank di sei tonne pò riferisce à
| |
| Tuple: In matematica, una tupla hè una lista urdinata finita (sequenza) di elementi. Un n -tuple hè una sequenza di n elementi, induve n hè un numeru interu micca negativu. Ci hè solu una tupla 0, chjamata tupla viota . Un n -tuple hè definitu induttivamente aduprendu a custruzzione di una coppia urdinata. | |
| 6-ty ostatni przystanek: 6-ty ostatni przystanek hè u nome di l'album 2004 di u gruppu polaccu Ich Troje, esciutu nant'à Decca Records. L'album hè cunnisciutu cum'è 6. ostatni przystanek in u polaccu nativu. Tutte e tracce sò in lingua polacca. | ![]() |
| 6U: 6U o 6-U ponu riferisce à:
| |
| 6V: 6V o 6-V ponu riferisce à:
| |
| Modelu di tipu di ghiaccio: In meccanica statistica, i mudelli di tippu ghjacciu o mudelli à sei vertici sò una famiglia di mudelli di vertici per reticuli cristallini cù ligami d'idrogenu. U primu mudellu tale hè statu introduttu da Linus Pauling in u 1935 per spiegà l'entropia residuale di u ghjacciu d'acqua. E varianti sò state pruposte cum'è mudelli di certi cristalli ferroelettrichi è antiferroelettrici. | |
| 6W: 6W o 6-W ponu riferisce à: | |
| 6 vie: 6-way o Six Way pò riferisce à:
| |
| Tipi di match di squadra di lotta prufessiunale: Assai cum'è a partita di singuli, e partite di lotta prufessiunale in squadra ponu è anu pigliatu parechje forme. Quasi ogni singulu o tippu di partita di mischia pò esse adattatu per tag team; per esempiu, e partite di hardcore tag team sò cumune. Tag match match in scala è variazioni sò ancu spessu usati cum'è un feud di titulu match-off. Stipulazioni, cume "Lascio" o "perdente lascia a cità" ponu ancu esse applicate. | |
| 6X: 6X o 6-X ponu riferisce à:
| |
| 6Y: 6Y o 6-Y ponu riferisce à:
| |
| 6Z: 6Z o 6-Z ponu riferisce à:
| |
| Accordu di ponte: L' accordu Bridge hè un accordu bitonale chjamatu dopu à u so usu in a musica di u cumpusitore Frank Bridge (1879-1941). Si compone di un accordu minore cù l'accordu maiò un tonu sanu sopra, è ancu di un accordu maiò cù l'accordu minore un semitonu sopra, chì sparte u listessu mediante. | |
| Esacordu di Schoenberg: 6-Z44 (012569), cunnisciutu cum'è esacordu di Schoenberg , hè l'esacordu di firma di Arnold Schoenberg, postu chì una trasposizione cuntene i pitch [A], Es, C, H, B, E, G, E ♭ , B è B ♭ essendu Es, H è B in alimanu. | |
| Sei Sigma: Six Sigma ( 6σ ) hè un inseme di tecniche è strumenti per u miglioramentu di i prucessi. Hè statu introduttu da l'ingenieru americanu Bill Smith mentre travagliava in Motorola in u 1986. Jack Welch l'hà fattu centrale in a so strategia cummerciale in General Electric in u 1995. Un prucessu di sei sigma hè quellu in u quale 99.99966% di tutte l'uppurtunità di pruduce qualchì caratteristica di una parte sò statisticamente previsti liberi di difetti. | |
| 6.0: 6.0 pò riferisce à:
| |
| Struttura è Interpretazione di Programmi Informatichi: Struttura è Interpretazione di i Programmi Informatichi ( SICP ) hè un manuale di informatica da i prufessori Harold Abelson è Gerald Jay Sussman cun Julie Sussman. Hè cunnisciutu cum'è u Wizard Book in cultura hacker. Insegna i principii fundamentali di a prugrammazione di l'urdinatore, cumprese a ricorsione, l'astrazione, a modularità è a cuncezzione è l'implementazione di u linguaghju di prugrammazione. | |
| Avogadro constante: A custante di Avogadro ( N A o L ) hè u fattore di prupurziunalità chì rilazione u numeru di particelle custituenti (di solitu molecule, atomi o ioni) in un campione cù a quantità di sostanza in quellu campione. A so unità SI hè a talpa reciproca, è hè definita cum'è N A = 6,022 140 76 × 10 23 mol -1 . Hè chjamatu dopu à u scientistu talianu Amedeo Avogadro.Benchè questu sia chjamatu custante (o numeru) di Avogadro, ùn hè micca u chimicu chì ne hà determinatu u valore. Stanislao Cannizzarro hà spiegatu stu numeru quattru anni dopu a morte di Avogadro mentre era à u Cungressu di Karlsruhe in u 1860. | |
| Avogadro constante: A custante di Avogadro ( N A o L ) hè u fattore di prupurziunalità chì rilazione u numeru di particelle custituenti (di solitu molecule, atomi o ioni) in un campione cù a quantità di sostanza in quellu campione. A so unità SI hè a talpa reciproca, è hè definita cum'è N A = 6,022 140 76 × 10 23 mol -1 . Hè chjamatu dopu à u scientistu talianu Amedeo Avogadro.Benchè questu sia chjamatu custante (o numeru) di Avogadro, ùn hè micca u chimicu chì ne hà determinatu u valore. Stanislao Cannizzarro hà spiegatu stu numeru quattru anni dopu a morte di Avogadro mentre era à u Cungressu di Karlsruhe in u 1860. | |
| Avogadro constante: A custante di Avogadro ( N A o L ) hè u fattore di prupurziunalità chì rilazione u numeru di particelle custituenti (di solitu molecule, atomi o ioni) in un campione cù a quantità di sostanza in quellu campione. A so unità SI hè a talpa reciproca, è hè definita cum'è N A = 6,022 140 76 × 10 23 mol -1 . Hè chjamatu dopu à u scientistu talianu Amedeo Avogadro.Benchè questu sia chjamatu custante (o numeru) di Avogadro, ùn hè micca u chimicu chì ne hà determinatu u valore. Stanislao Cannizzarro hà spiegatu stu numeru quattru anni dopu a morte di Avogadro mentre era à u Cungressu di Karlsruhe in u 1860. | |
| Avogadro constante: A custante di Avogadro ( N A o L ) hè u fattore di prupurziunalità chì rilazione u numeru di particelle custituenti (di solitu molecule, atomi o ioni) in un campione cù a quantità di sostanza in quellu campione. A so unità SI hè a talpa reciproca, è hè definita cum'è N A = 6,022 140 76 × 10 23 mol -1 . Hè chjamatu dopu à u scientistu talianu Amedeo Avogadro.Benchè questu sia chjamatu custante (o numeru) di Avogadro, ùn hè micca u chimicu chì ne hà determinatu u valore. Stanislao Cannizzarro hà spiegatu stu numeru quattru anni dopu a morte di Avogadro mentre era à u Cungressu di Karlsruhe in u 1860. | |
| Avogadro constante: A custante di Avogadro ( N A o L ) hè u fattore di prupurziunalità chì rilazione u numeru di particelle custituenti (di solitu molecule, atomi o ioni) in un campione cù a quantità di sostanza in quellu campione. A so unità SI hè a talpa reciproca, è hè definita cum'è N A = 6,022 140 76 × 10 23 mol -1 . Hè chjamatu dopu à u scientistu talianu Amedeo Avogadro.Benchè questu sia chjamatu custante (o numeru) di Avogadro, ùn hè micca u chimicu chì ne hà determinatu u valore. Stanislao Cannizzarro hà spiegatu stu numeru quattru anni dopu a morte di Avogadro mentre era à u Cungressu di Karlsruhe in u 1860. | |
| Avogadro constante: A custante di Avogadro ( N A o L ) hè u fattore di prupurziunalità chì rilazione u numeru di particelle custituenti (di solitu molecule, atomi o ioni) in un campione cù a quantità di sostanza in quellu campione. A so unità SI hè a talpa reciproca, è hè definita cum'è N A = 6,022 140 76 × 10 23 mol -1 . Hè chjamatu dopu à u scientistu talianu Amedeo Avogadro.Benchè questu sia chjamatu custante (o numeru) di Avogadro, ùn hè micca u chimicu chì ne hà determinatu u valore. Stanislao Cannizzarro hà spiegatu stu numeru quattru anni dopu a morte di Avogadro mentre era à u Cungressu di Karlsruhe in u 1860. | |
| Avogadro constante: A custante di Avogadro ( N A o L ) hè u fattore di prupurziunalità chì rilazione u numeru di particelle custituenti (di solitu molecule, atomi o ioni) in un campione cù a quantità di sostanza in quellu campione. A so unità SI hè a talpa reciproca, è hè definita cum'è N A = 6,022 140 76 × 10 23 mol -1 . Hè chjamatu dopu à u scientistu talianu Amedeo Avogadro.Benchè questu sia chjamatu custante (o numeru) di Avogadro, ùn hè micca u chimicu chì ne hà determinatu u valore. Stanislao Cannizzarro hà spiegatu stu numeru quattru anni dopu a morte di Avogadro mentre era à u Cungressu di Karlsruhe in u 1860. | |
| 6.0 (album): 6.0 hè un album di studio di u gruppu di rock industriale Sister Machine Gun. Hè stata liberata in u 2001 nantu à Positron! Dischi. | ![]() |
| 6.0 (album): 6.0 hè un album di studio di u gruppu di rock industriale Sister Machine Gun. Hè stata liberata in u 2001 nantu à Positron! Dischi. | ![]() |
| 6.0: 6.0 pò riferisce à:
| |
| Sistema 6.0: U sistema 6.0 hè statu u sistema di ghjudiziu adupratu in u pattinaggio artisticu cumpetitivu finu à u 2004, quandu hè statu rimpiazzatu da u Sistema di Giudiziu ISU in eventi internaziunali per via di u scandalu di u pattinaghju artisticu di l'Olimpiadi Invernali di u 2002. | |
| Sistema 6.0: U sistema 6.0 hè statu u sistema di ghjudiziu adupratu in u pattinaggio artisticu cumpetitivu finu à u 2004, quandu hè statu rimpiazzatu da u Sistema di Giudiziu ISU in eventi internaziunali per via di u scandalu di u pattinaghju artisticu di l'Olimpiadi Invernali di u 2002. | |
| Sistema 6.0: U sistema 6.0 hè statu u sistema di ghjudiziu adupratu in u pattinaggio artisticu cumpetitivu finu à u 2004, quandu hè statu rimpiazzatu da u Sistema di Giudiziu ISU in eventi internaziunali per via di u scandalu di u pattinaghju artisticu di l'Olimpiadi Invernali di u 2002. | |
| Sistema 6.0: U sistema 6.0 hè statu u sistema di ghjudiziu adupratu in u pattinaggio artisticu cumpetitivu finu à u 2004, quandu hè statu rimpiazzatu da u Sistema di Giudiziu ISU in eventi internaziunali per via di u scandalu di u pattinaghju artisticu di l'Olimpiadi Invernali di u 2002. | |
| Sound circundante: U sonu surround hè una tecnica per arricchisce a fedeltà è a prufundità di a riproduzione di u sonu aduprendu più canali audio da altoparlanti chì circondanu l'ascoltatore. A so prima applicazione hè stata in cinema. Nanzu à u sonu circundante, i sistemi sonori di teatru avianu cumunemente trè "canali di schermu" di sonu chì ghjucavanu da trè altoparlanti situati davanti à l'audienza. U sonu Surround aghjusta unu o più canali da altoparlanti à u latu o daretu à l'ascoltatore chì sò capaci di creà a sensazione di u sonu chì vene da ogni direzzione orizontale intornu à l'ascoltatore. | |
| 6.12 .: 6.12. hè u 9u album di Värttinä è u primu discu in diretta, esciutu u 3 di settembre di u 2001. Hè statu arregistratu in u ghjornu di l'indipendenza di a Finlandia, u 6 di dicembre di u 2000. | ![]() |
| 6.12 .: 6.12. hè u 9u album di Värttinä è u primu discu in diretta, esciutu u 3 di settembre di u 2001. Hè statu arregistratu in u ghjornu di l'indipendenza di a Finlandia, u 6 di dicembre di u 2000. | ![]() |
| 6.1 (album): 6.1 hè u sestu album in studio di Out of the Grey, esciutu u 15 d'Agostu 2001. Hè statu u so primu in Rocketown Records, dopu avè lasciatu Sparrow. | ![]() |
| Guerra di Corea: A Guerra di Corea hè stata una guerra trà a Corea di u Nordu è a Corea di u Sud. A guerra hà iniziatu u 25 di ghjugnu 1950 quandu a Corea di u Nord hà invaditu a Corea di u Sud dopu à scontri longu à a fruntiera è insurrezioni in u sudu. A guerra finì micca ufficialmente u 27 lugliu 1953 in un armistiziu. | |
| 6.28: 6.28 pò riferisce à:
| |
| 6.3: 6.3 pò riferisce à:
| |
| 6.30 cù George Negus: 6 ore è mezu cù George Negus era un prugramma d'attualità televisiva australiana trasmessu in Network Ten. Emittutu à 6 ore è mezu di sera da u luni à u venneri è hè statu presentatu da George Negus è Hugh Riminton o Hamish Macdonald (venneri) da i studii TEN in Pyrmont, Sydney. | ![]() |
| .25 ACP: U .25 ACP ( 6,35 × 15mmSR ) hè una cartuccia à pistola à focu semi-rimmed, à pareti diritte introdotta da John Browning in u 1905 accantu à a pistola Fabrique Nationale M1905. | |
| .25 ACP: U .25 ACP ( 6,35 × 15mmSR ) hè una cartuccia à pistola à focu semi-rimmed, à pareti diritte introdotta da John Browning in u 1905 accantu à a pistola Fabrique Nationale M1905. | |
| .25 ACP: U .25 ACP ( 6,35 × 15mmSR ) hè una cartuccia à pistola à focu semi-rimmed, à pareti diritte introdotta da John Browning in u 1905 accantu à a pistola Fabrique Nationale M1905. | |
| .25 ACP: U .25 ACP ( 6,35 × 15mmSR ) hè una cartuccia à pistola à focu semi-rimmed, à pareti diritte introdotta da John Browning in u 1905 accantu à a pistola Fabrique Nationale M1905. | |
| .25 ACP: U .25 ACP ( 6,35 × 15mmSR ) hè una cartuccia à pistola à focu semi-rimmed, à pareti diritte introdotta da John Browning in u 1905 accantu à a pistola Fabrique Nationale M1905. | |
| Connettore telefunu (audio): Un connettore di telefunu , cunnisciutu ancu cum'è presa di telefunu, presa audio , presa per cuffie o presa jack , hè una famiglia di connettori elettrichi tipicamente usati per i segnali audio analogichi. U standard hè chì una spina si cunnessa cù un jack. | |
| .25 ACP: U .25 ACP ( 6,35 × 15mmSR ) hè una cartuccia à pistola à focu semi-rimmed, à pareti diritte introdotta da John Browning in u 1905 accantu à a pistola Fabrique Nationale M1905. | |
| Tradizioni è attività di studienti à u MIT: E tradizioni è l'attività di i studienti à l'Istitutu di Tecnulugia di u Massachusetts abbraccianu centinaie di attività di studienti, organizzazioni è atletica chì contribuiscenu à a cultura distinta di u MIT. | |
| Tradizioni è attività di studienti à u MIT: E tradizioni è l'attività di i studienti à l'Istitutu di Tecnulugia di u Massachusetts abbraccianu centinaie di attività di studienti, organizzazioni è atletica chì contribuiscenu à a cultura distinta di u MIT. | |
| Naps (rapper): Nabil Arlabelek più cunnisciutu da u nome artisticu Naps hè un rapper francese d'origine algeriana. Venendu da a periferia di Air Bell in Marseglia, hà cuminciatu à rapà in u 2006 à l'età di 15. Dui anni dopu hà furmatu Click 11.43 cù dui altri rapper, KOFS è Sahime. A furmazione hà avutu un seguitu considerableu in particulare cù a populazione incarcerata in Francia. Naps hà ancu publicatu u so propiu materiale solista è hà collaboratu cù assai altri rapper. In ghjennaghju 2020, Naps hà annunziatu ch'ellu hà piantatu tutte l'attività artistiche è hà distruttu u so album certificatu d'oru. | |
| 6.3: 6.3 pò riferisce à:
| |
| Naps (rapper): Nabil Arlabelek più cunnisciutu da u nome artisticu Naps hè un rapper francese d'origine algeriana. Venendu da a periferia di Air Bell in Marseglia, hà cuminciatu à rapà in u 2006 à l'età di 15. Dui anni dopu hà furmatu Click 11.43 cù dui altri rapper, KOFS è Sahime. A furmazione hà avutu un seguitu considerableu in particulare cù a populazione incarcerata in Francia. Naps hà ancu publicatu u so propiu materiale solista è hà collaboratu cù assai altri rapper. In ghjennaghju 2020, Naps hà annunziatu ch'ellu hà piantatu tutte l'attività artistiche è hà distruttu u so album certificatu d'oru. | |
| 3 di giugnu Muvimentu di resistenza: U muvimentu di resistenza di u 3 di ghjugnu , cunnisciutu ancu cum'è resistenza 6.3 o u muvimentu contr'à e trattative Corea-Giappone hè statu iniziatu in ghjugnu 1964 da i studienti è i cittadini contr'à u sforzu di l'amministrazione di Park Chung-hee per neguzià a normalizazione di e relazioni diplomatiche di a Corea di Sud è di u Giappone. . | |
| 3 di giugnu Muvimentu di resistenza: U muvimentu di resistenza di u 3 di ghjugnu , cunnisciutu ancu cum'è resistenza 6.3 o u muvimentu contr'à e trattative Corea-Giappone hè statu iniziatu in ghjugnu 1964 da i studienti è i cittadini contr'à u sforzu di l'amministrazione di Park Chung-hee per neguzià a normalizazione di e relazioni diplomatiche di a Corea di Sud è di u Giappone. . | |
| Nome di u schedariu: Un nome di fugliale o nome di fugliale hè un nome utilizatu per identificà unicu un fugliale di l'informatica almacenatu in un sistema di fugliale. Diversi sistemi di fugliali imponenu diverse restrizioni à a lunghezza di nome di fugliale è à i caratteri permessi in i nomi di fugliale. | |
| Nome di u schedariu: Un nome di fugliale o nome di fugliale hè un nome utilizatu per identificà unicu un fugliale di l'informatica almacenatu in un sistema di fugliale. Diversi sistemi di fugliali imponenu diverse restrizioni à a lunghezza di nome di fugliale è à i caratteri permessi in i nomi di fugliale. | |
| Proteste di a Piazza Tiananmen di u 1989: E pruteste di a Piazza Tiananmen , cunnisciute in Cina cum'è Incidente di u Quartu di Ghjugnu , eranu manifestazioni guidate da studienti tenute in Piazza Tiananmen, Pechino durante u 1989. In ciò chì hè cunnisciutu cum'è u Massacru di a Piazza Tiananmen , e truppe armate cù fucili d'assalti è accumpagnati da carri armati sparati à u manifestanti è quelli chì cercanu di bluccà l'avanzata di l'armata in Piazza Tiananmen. E prutestazioni anu principiatu u 15 d'aprile è sò state soppresse per forza u 4 di ghjugnu quandu u guvernu hà dichjaratu a lege marziale è hà inviatu l'Armata di Liberazione Populare à occupà parte di u centru di Pechino. Stime di u numeru di morti varienu da parechje centinaie à parechje migliaia, cù migliaia di feriti in più. | |
| 6.45 × 48mm XPL Swiss: 6.45x48mm XPL Swiss hè una cartuccia di fucile intermediu sperimentale. | |
| 6.45 × 48mm XPL Swiss: 6.45x48mm XPL Swiss hè una cartuccia di fucile intermediu sperimentale. | |
| 6.45 × 48mm XPL Swiss: 6.45x48mm XPL Swiss hè una cartuccia di fucile intermediu sperimentale. | |
| 6.5-06 A-Square: L' A-Square 6.5-06 hè una cartuccia di fucile di focu centrale chì hè nata cum'è un gattu salvaticu, basatu annantu à u popular .30-06 Springfield. A-Square hà standardizatu e dimensioni di a cartuccia è li hà sottumessu à SAAMI in u 1997. | |
| 6.5-06 A-Square: L' A-Square 6.5-06 hè una cartuccia di fucile di focu centrale chì hè nata cum'è un gattu salvaticu, basatu annantu à u popular .30-06 Springfield. A-Square hà standardizatu e dimensioni di a cartuccia è li hà sottumessu à SAAMI in u 1997. | |
| .260 Remington: A cartuccia .260 Remington hè stata introdutta da Remington in u 1997. Parechje cartucce salvatichi basate annantu à u casu .308 Winchester esistevanu dapoi anni prima chì Remington standardizessi stu giru. | |
| 6.5-284 Norma: U 6.5-284 Norma hè natu cum'è una cartuccia salvatica basata annantu à a cartuccia .284 Winchester collata finu à 6,5 mm. | |
| 6.5-284 Norma: U 6.5-284 Norma hè natu cum'è una cartuccia salvatica basata annantu à a cartuccia .284 Winchester collata finu à 6,5 mm. | |
| 6.5-300 Weatherby Magnum: U 6.5-300 Weatherby Magnum hè una cartuccia da 6,5 mm creata da Weatherby in u 2016 cum'è a so propria resa à u mercatu di i fucili à larga portata di 6,5 mm in crescita. | |
| Ram (missile): A RAM , cunnisciuta ancu cum'è u 6,5-Inch Anti-Tank Aircraft Rocket o ATAR , era un missile aria-terra adupratu da a Marina di i Stati Uniti durante a Guerra di Corea. Sviluppatu rapidamenti, u rachettu hà fattu successu ma hè statu eliminatu pocu dopu a fine di u cunflittu. | |
| 6.57 Equipaje: U Crew 6.57 hè una sucietà inglese di ghjuvanottu di football ligata à u Portsmouth FC. U nome, 6.57 Crew hè pigliatu da u mumentu chì u trenu Portsmouth à Londra Waterloo abbandunò a stazione di Portsmouth è Southsea. L'impresa era una di e imprese più attive in l'anni 1980 è hà causatu u caosu induve andavanu. | |
| 6.5 × 50mmSR Arisaka: U 6,5 × 50 Arisaka giapponese, 6,5 mm Arisaka giapponese, 6,5 Jap , o 6,5x50mmSR Arisaka hè una cartuccia di fucile semi-bordata cù una pallottola di 6,5 mm (.264) di diametru. Storicamente hè stata chjamata " 6,5 Jap ". A cunvenzione di denominazione Arisaka giappunese 6.5x50 segue cunvenzioni cumuni di denominazione europee. A prima parte di u nome di a cartuccia si riferisce à u diametru di a pallottola seguitatu da a lunghezza di u casu in millimetri. Hè statu aduttatu da l'armata imperiale giappunese in u 1897, cù u fucile d'infanteria è a carabina Type 30 Arisaka. U novu fucile è a cartuccia anu rimpiazzatu u tondu Murata 8 × 52mm adupratu in u fucile Murata Type 22. In u 1902, a Marina Imperiale Giapponese hà cambiatu u fucile Type 35 per a cartuccia dinù. In u 1905, u giru hè statu ancu prupostu in u fucile d'infanteria Type 38 Arisaka è in a carabina, chì tramindui anu resu u Tipu 30 obsolet in u serviziu di l'Armata Imperiale. E carabine di cavalleria di tippu 44, adottate per a prima volta in u 1911, eranu ancu camerate in 6,5 × 50mm. U fucile Type 38, è a mitragliatrice Type 96 usavanu a rotonda di 6,5 mm, ma sò stati largamente rimpiazzati da u fucile Arisaka Type 99 da 7,7 × 58mm è da a mitraglia leggera Type 99, postu chì i 6,5 mm eranu cunsiderati sottopotenti. | |
| 6.5mm Creedmoor: U 6,5 mm Creedmoor , designatu 6,5 Creedmoor da SAAMI, 6,5 Creedmoor da u CIP o 6,5 CM o 6,5 CRDMR per a breve, hè una cartuccia di fucile di focu centrale sviluppata per Creedmoor Sports è introdotta da Hornady in u 2007. Hè una mudificazione di u 6.5 Carcano è u .30 TC, basatu annantu à u .308 Winchester. | |
| 6.5mm Grendel: U 6,5 mm Grendel ( 6,5 × 39 mm ) hè una cartuccia intermedia cuncepita da Arne Brennan, Bill Alexander è Janne Pohjoispää cum'è una cartuccia à bassu rinculo, ad alta precisione specificamente per a piattaforma AR-15 à portata media / lunga. Hè una variazione migliurata di u PPC 6.5mm. Dapoi a so introduzione, hà dimustratu di esse un cuncepimentu versatile è si espande avà in altre armi à focu cumprese fucili à azzione à bullone è u sistema Kalashnikov. | |
| 6.5 × 50mmSR Arisaka: U 6,5 × 50 Arisaka giapponese, 6,5 mm Arisaka giapponese, 6,5 Jap , o 6,5x50mmSR Arisaka hè una cartuccia di fucile semi-bordata cù una pallottola di 6,5 mm (.264) di diametru. Storicamente hè stata chjamata " 6,5 Jap ". A cunvenzione di denominazione Arisaka giappunese 6.5x50 segue cunvenzioni cumuni di denominazione europee. A prima parte di u nome di a cartuccia si riferisce à u diametru di a pallottola seguitatu da a lunghezza di u casu in millimetri. Hè statu aduttatu da l'armata imperiale giappunese in u 1897, cù u fucile d'infanteria è a carabina Type 30 Arisaka. U novu fucile è a cartuccia anu rimpiazzatu u tondu Murata 8 × 52mm adupratu in u fucile Murata Type 22. In u 1902, a Marina Imperiale Giapponese hà cambiatu u fucile Type 35 per a cartuccia dinù. In u 1905, u giru hè statu ancu prupostu in u fucile d'infanteria Type 38 Arisaka è in a carabina, chì tramindui anu resu u Tipu 30 obsolet in u serviziu di l'Armata Imperiale. E carabine di cavalleria di tippu 44, adottate per a prima volta in u 1911, eranu ancu camerate in 6,5 × 50mm. U fucile Type 38, è a mitragliatrice Type 96 usavanu a rotonda di 6,5 mm, ma sò stati largamente rimpiazzati da u fucile Arisaka Type 99 da 7,7 × 58mm è da a mitraglia leggera Type 99, postu chì i 6,5 mm eranu cunsiderati sottopotenti. | |
| 6.5 Meter: A Classe Internaziunale Six Point Five Meter hè una classa di custruzzione , vale à dì chì e barche ùn sò micca identiche ma sò tutte cuncipite per risponde à una formula di misurazione specifica, in questu casu a regula francese chjamata Jauge chemin de fer . | |
| 6.5 Meter: A Classe Internaziunale Six Point Five Meter hè una classa di custruzzione , vale à dì chì e barche ùn sò micca identiche ma sò tutte cuncipite per risponde à una formula di misurazione specifica, in questu casu a regula francese chjamata Jauge chemin de fer . | |
| Hornady: Hornady Manufacturing Company hè un produttore americanu di cumpunenti di munizioni è di carica manuale, basatu in Grand Island, Nebraska. | |
| Special Six-Five: Six-Five Special era un prugramma televisivu britannicu lanciatu in ferraghju 1957 quandu a televisione è u rock and roll eranu in a so zitellina in Gran Bretagna. | ![]() |
| Thompson / Centre Ugalde: A Thompson / Center Ugalde , o famiglia TCU di cartucci salvatichi, hè stata sviluppata da Wes Ugalde di Fallon, in Nevada, cullendu .223 Remington ottone per accettà proiettili più grandi. E cartucce sò state sviluppate per a pistola Thompson Center Arms Contender à colpu unicu, è sò largamente aduprate in a cumpetizione di siluette metalliche in pistola è in caccia à pistola. | |
| 6.5 × 68mm: A cartuccia di u fucile di focu centrale à bottiglia da 6,5 × 68 mm è a so cartuccia surella 8 × 68 mm S sò stati sviluppati in l'anni 1930 da August Schüler da l' August Schüler Waffenfabrik, Suhl, Germania cum'è cartucce di caccia magnum chì ghjustu si adattanu è funzionanu in dimensioni standard Fusili Mauser 98 à bullone. Questu hè unu di i primi esempi induve una cartuccia di fucile completamente nova hè stata sviluppata da un fucile per adattassi à un tipu specificu di fucile pupulare è diffusu. | |
| 6.5 × 68mm: A cartuccia di u fucile di focu centrale à bottiglia da 6,5 × 68 mm è a so cartuccia surella 8 × 68 mm S sò stati sviluppati in l'anni 1930 da August Schüler da l' August Schüler Waffenfabrik, Suhl, Germania cum'è cartucce di caccia magnum chì ghjustu si adattanu è funzionanu in dimensioni standard Fusili Mauser 98 à bullone. Questu hè unu di i primi esempi induve una cartuccia di fucile completamente nova hè stata sviluppata da un fucile per adattassi à un tipu specificu di fucile pupulare è diffusu. | |
| 6.5mm Creedmoor: U 6,5 mm Creedmoor , designatu 6,5 Creedmoor da SAAMI, 6,5 Creedmoor da u CIP o 6,5 CM o 6,5 CRDMR per a breve, hè una cartuccia di fucile di focu centrale sviluppata per Creedmoor Sports è introdotta da Hornady in u 2007. Hè una mudificazione di u 6.5 Carcano è u .30 TC, basatu annantu à u .308 Winchester. | |
| 6.5 × 50mmSR Arisaka: U 6,5 × 50 Arisaka giapponese, 6,5 mm Arisaka giapponese, 6,5 Jap , o 6,5x50mmSR Arisaka hè una cartuccia di fucile semi-bordata cù una pallottola di 6,5 mm (.264) di diametru. Storicamente hè stata chjamata " 6,5 Jap ". A cunvenzione di denominazione Arisaka giappunese 6.5x50 segue cunvenzioni cumuni di denominazione europee. A prima parte di u nome di a cartuccia si riferisce à u diametru di a pallottola seguitatu da a lunghezza di u casu in millimetri. Hè statu aduttatu da l'armata imperiale giappunese in u 1897, cù u fucile d'infanteria è a carabina Type 30 Arisaka. U novu fucile è a cartuccia anu rimpiazzatu u tondu Murata 8 × 52mm adupratu in u fucile Murata Type 22. In u 1902, a Marina Imperiale Giapponese hà cambiatu u fucile Type 35 per a cartuccia dinù. In u 1905, u giru hè statu ancu prupostu in u fucile d'infanteria Type 38 Arisaka è in a carabina, chì tramindui anu resu u Tipu 30 obsolet in u serviziu di l'Armata Imperiale. E carabine di cavalleria di tippu 44, adottate per a prima volta in u 1911, eranu ancu camerate in 6,5 × 50mm. U fucile Type 38, è a mitragliatrice Type 96 usavanu a rotonda di 6,5 mm, ma sò stati largamente rimpiazzati da u fucile Arisaka Type 99 da 7,7 × 58mm è da a mitraglia leggera Type 99, postu chì i 6,5 mm eranu cunsiderati sottopotenti. | |
| 6.5mm Bergmann: U 6,5 mm Bergmann hè una cartuccia focu centrale insolita prodotta per pistole da tasca autocarganti assai prestu. | |
| 6.5mm Creedmoor: U 6,5 mm Creedmoor , designatu 6,5 Creedmoor da SAAMI, 6,5 Creedmoor da u CIP o 6,5 CM o 6,5 CRDMR per a breve, hè una cartuccia di fucile di focu centrale sviluppata per Creedmoor Sports è introdotta da Hornady in u 2007. Hè una mudificazione di u 6.5 Carcano è u .30 TC, basatu annantu à u .308 Winchester. | |
| 6.5mm Grendel: U 6,5 mm Grendel ( 6,5 × 39 mm ) hè una cartuccia intermedia cuncepita da Arne Brennan, Bill Alexander è Janne Pohjoispää cum'è una cartuccia à bassu rinculo, ad alta precisione specificamente per a piattaforma AR-15 à portata media / lunga. Hè una variazione migliurata di u PPC 6.5mm. Dapoi a so introduzione, hà dimustratu di esse un cuncepimentu versatile è si espande avà in altre armi à focu cumprese fucili à azzione à bullone è u sistema Kalashnikov. | |
| 6.5 × 52mm Carcano: U Carcano di 6,5 × 52 mm , cunnisciutu ancu cum'è Parravicini – Carcano di 6,5 × 52 mm o Mannlicher-Carcano di 6,5 × 52 mm, hè una cartuccia di fucile militare talianu da 6,5 mm senza bordu cù u collu di una buttiglia, sviluppata da u 1889 à u 1891 è aduprata in u fucile Carcano 1891 è parechji di i so successori. Un sinonimu cumunu in a litteratura americana di fucili hè "6,5 mm talianu". In parlanza americana, "Carcano" hè spessu aghjuntu per distingue megliu da a cartuccia di caccia bordata 6.5 × 52mmR. Ballisticamente, a so prestazione hè assai simile à quella di 6,5 × 54mm Mannlicher – Schönauer. | |
| 6,5 mm Remington Magnum: U 6,5 mm Remington Magnum hè una cartuccia cinturata di calibru .264 (6,7 mm) introdotta in u 1966. A cartuccia hè basata annantu à un .350 Remington Magnum cù u collu chì, à turnu, si basa nantu à un accurtatu, cù u collu, soffiatu .375 H&H Casu Magnum. A cartuccia era una di e prime cartucce magnum corte. | |
| 6.5mm Grendel: U 6,5 mm Grendel ( 6,5 × 39 mm ) hè una cartuccia intermedia cuncepita da Arne Brennan, Bill Alexander è Janne Pohjoispää cum'è una cartuccia à bassu rinculo, ad alta precisione specificamente per a piattaforma AR-15 à portata media / lunga. Hè una variazione migliurata di u PPC 6.5mm. Dapoi a so introduzione, hà dimustratu di esse un cuncepimentu versatile è si espande avà in altre armi à focu cumprese fucili à azzione à bullone è u sistema Kalashnikov. | |
| 6,5 × 54 mm Mannlicher – Schönauer: U 6.5 × 54mm Mannlicher – Schönauer cunnisciutu ancu cum'è 6.5 × 54 Mannlicher – Schönauer Grecu o simpliciamente 6.5 Grecu hè una cartuccia di fucile da 6,5 mm usata in u fucile Mannlicher – Schönauer. E pallottule da 6,5 mm sò tipicamente cunnisciute per i so alti coefficienti balistici è a densità sezionale, chì li dà una grande stabilità in u volu, resistenza à a deflessione di u ventu, è alta putenza di penetrazione. | |
| 6,5 × 54 mm Mannlicher – Schönauer: U 6.5 × 54mm Mannlicher – Schönauer cunnisciutu ancu cum'è 6.5 × 54 Mannlicher – Schönauer Grecu o simpliciamente 6.5 Grecu hè una cartuccia di fucile da 6,5 mm usata in u fucile Mannlicher – Schönauer. E pallottule da 6,5 mm sò tipicamente cunnisciute per i so alti coefficienti balistici è a densità sezionale, chì li dà una grande stabilità in u volu, resistenza à a deflessione di u ventu, è alta putenza di penetrazione. | |
| 6,5 × 54 mm Mannlicher – Schönauer: U 6.5 × 54mm Mannlicher – Schönauer cunnisciutu ancu cum'è 6.5 × 54 Mannlicher – Schönauer Grecu o simpliciamente 6.5 Grecu hè una cartuccia di fucile da 6,5 mm usata in u fucile Mannlicher – Schönauer. E pallottule da 6,5 mm sò tipicamente cunnisciute per i so alti coefficienti balistici è a densità sezionale, chì li dà una grande stabilità in u volu, resistenza à a deflessione di u ventu, è alta putenza di penetrazione. | |
| 6,5 × 54 mm Mannlicher – Schönauer: U 6.5 × 54mm Mannlicher – Schönauer cunnisciutu ancu cum'è 6.5 × 54 Mannlicher – Schönauer Grecu o simpliciamente 6.5 Grecu hè una cartuccia di fucile da 6,5 mm usata in u fucile Mannlicher – Schönauer. E pallottule da 6,5 mm sò tipicamente cunnisciute per i so alti coefficienti balistici è a densità sezionale, chì li dà una grande stabilità in u volu, resistenza à a deflessione di u ventu, è alta putenza di penetrazione. | |
| Just 6.5: Solu 6,5 cù u nome uriginale Sei è mezu per metru hè un thriller iranianu di 2019 dramma filmu scrittu è direttu da Saeed Roustayi. Hè stata ben accolta da a critica à u 76esimu Festival di Film di Venezia, è hà vintu parechji premii, cumpresu u Crystal Simorgh per a scelta di u publicu di u megliu filmu, à u Fajr International Film Festival 2019. | ![]() |
| 6,5 × 25 mm CBJ: U 6,5 × 25 mm CBJ hè una cartuccia d'arma à focu cuncipita da CBJ Tech AB, una sucietà svedese di sviluppu di l'arme basata in Kungsbacka, per a so mitragliatrice CBJ-MS / arma di difesa persunale. | |
| 6.5mm Grendel: U 6,5 mm Grendel ( 6,5 × 39 mm ) hè una cartuccia intermedia cuncepita da Arne Brennan, Bill Alexander è Janne Pohjoispää cum'è una cartuccia à bassu rinculo, ad alta precisione specificamente per a piattaforma AR-15 à portata media / lunga. Hè una variazione migliurata di u PPC 6.5mm. Dapoi a so introduzione, hà dimustratu di esse un cuncepimentu versatile è si espande avà in altre armi à focu cumprese fucili à azzione à bullone è u sistema Kalashnikov. | |
| 6.5 × 47mm Lapua: U 6,5 × 47mm Lapua hè una cartuccia di fucile senza bottulu senza polvere senza fumu sviluppata apposta per u tiru di cumpetizione 300-1.000 m (328-1.094 yd) da u fabricatore di munizioni Nammo Lapua è u fabbricante di fucili svizzeri Grünig & Elmiger AG in u 2005. Altri nomi cumuni per questa cartuccia include 6.5 × 47mm . | |
| 6.5 × 50mmSR Arisaka: U 6,5 × 50 Arisaka giapponese, 6,5 mm Arisaka giapponese, 6,5 Jap , o 6,5x50mmSR Arisaka hè una cartuccia di fucile semi-bordata cù una pallottola di 6,5 mm (.264) di diametru. Storicamente hè stata chjamata " 6,5 Jap ". A cunvenzione di denominazione Arisaka giappunese 6.5x50 segue cunvenzioni cumuni di denominazione europee. A prima parte di u nome di a cartuccia si riferisce à u diametru di a pallottola seguitatu da a lunghezza di u casu in millimetri. Hè statu aduttatu da l'armata imperiale giappunese in u 1897, cù u fucile d'infanteria è a carabina Type 30 Arisaka. U novu fucile è a cartuccia anu rimpiazzatu u tondu Murata 8 × 52mm adupratu in u fucile Murata Type 22. In u 1902, a Marina Imperiale Giapponese hà cambiatu u fucile Type 35 per a cartuccia dinù. In u 1905, u giru hè statu ancu prupostu in u fucile d'infanteria Type 38 Arisaka è in a carabina, chì tramindui anu resu u Tipu 30 obsolet in u serviziu di l'Armata Imperiale. E carabine di cavalleria di tippu 44, adottate per a prima volta in u 1911, eranu ancu camerate in 6,5 × 50mm. U fucile Type 38, è a mitragliatrice Type 96 usavanu a rotonda di 6,5 mm, ma sò stati largamente rimpiazzati da u fucile Arisaka Type 99 da 7,7 × 58mm è da a mitraglia leggera Type 99, postu chì i 6,5 mm eranu cunsiderati sottopotenti. | |
| 6.5 × 50mmSR Arisaka: U 6,5 × 50 Arisaka giapponese, 6,5 mm Arisaka giapponese, 6,5 Jap , o 6,5x50mmSR Arisaka hè una cartuccia di fucile semi-bordata cù una pallottola di 6,5 mm (.264) di diametru. Storicamente hè stata chjamata " 6,5 Jap ". A cunvenzione di denominazione Arisaka giappunese 6.5x50 segue cunvenzioni cumuni di denominazione europee. A prima parte di u nome di a cartuccia si riferisce à u diametru di a pallottola seguitatu da a lunghezza di u casu in millimetri. Hè statu aduttatu da l'armata imperiale giappunese in u 1897, cù u fucile d'infanteria è a carabina Type 30 Arisaka. U novu fucile è a cartuccia anu rimpiazzatu u tondu Murata 8 × 52mm adupratu in u fucile Murata Type 22. In u 1902, a Marina Imperiale Giapponese hà cambiatu u fucile Type 35 per a cartuccia dinù. In u 1905, u giru hè statu ancu prupostu in u fucile d'infanteria Type 38 Arisaka è in a carabina, chì tramindui anu resu u Tipu 30 obsolet in u serviziu di l'Armata Imperiale. E carabine di cavalleria di tippu 44, adottate per a prima volta in u 1911, eranu ancu camerate in 6,5 × 50mm. U fucile Type 38, è a mitragliatrice Type 96 usavanu a rotonda di 6,5 mm, ma sò stati largamente rimpiazzati da u fucile Arisaka Type 99 da 7,7 × 58mm è da a mitraglia leggera Type 99, postu chì i 6,5 mm eranu cunsiderati sottopotenti. | |
| .25-35 Winchester: U .25-35 Winchester , o WCF hè statu introduttu in u 1895 da Winchester per u fucile Winchester Model 1894 & Savage Model 99. U casu era basatu annantu à a cartuccia .30-30. | |
| 6.5 × 52mm Carcano: U Carcano di 6,5 × 52 mm , cunnisciutu ancu cum'è Parravicini – Carcano di 6,5 × 52 mm o Mannlicher-Carcano di 6,5 × 52 mm, hè una cartuccia di fucile militare talianu da 6,5 mm senza bordu cù u collu di una buttiglia, sviluppata da u 1889 à u 1891 è aduprata in u fucile Carcano 1891 è parechji di i so successori. Un sinonimu cumunu in a litteratura americana di fucili hè "6,5 mm talianu". In parlanza americana, "Carcano" hè spessu aghjuntu per distingue megliu da a cartuccia di caccia bordata 6.5 × 52mmR. Ballisticamente, a so prestazione hè assai simile à quella di 6,5 × 54mm Mannlicher – Schönauer. | |
| Calibru 6 mm: Questu articulu elenca cartucce di armi à focu chì anu un calibru di proiettile trà 6 millimetri (0.236 in) è 6.99 millimetri (0.275 in).
| |
| 6.5 × 52mm Carcano: U Carcano di 6,5 × 52 mm , cunnisciutu ancu cum'è Parravicini – Carcano di 6,5 × 52 mm o Mannlicher-Carcano di 6,5 × 52 mm, hè una cartuccia di fucile militare talianu da 6,5 mm senza bordu cù u collu di una buttiglia, sviluppata da u 1889 à u 1891 è aduprata in u fucile Carcano 1891 è parechji di i so successori. Un sinonimu cumunu in a litteratura americana di fucili hè "6,5 mm talianu". In parlanza americana, "Carcano" hè spessu aghjuntu per distingue megliu da a cartuccia di caccia bordata 6.5 × 52mmR. Ballisticamente, a so prestazione hè assai simile à quella di 6,5 × 54mm Mannlicher – Schönauer. | |
| 6,5 × 54 mm Mannlicher – Schönauer: U 6.5 × 54mm Mannlicher – Schönauer cunnisciutu ancu cum'è 6.5 × 54 Mannlicher – Schönauer Grecu o simpliciamente 6.5 Grecu hè una cartuccia di fucile da 6,5 mm usata in u fucile Mannlicher – Schönauer. E pallottule da 6,5 mm sò tipicamente cunnisciute per i so alti coefficienti balistici è a densità sezionale, chì li dà una grande stabilità in u volu, resistenza à a deflessione di u ventu, è alta putenza di penetrazione. | |
| 6,5 × 54 mm Mannlicher – Schönauer: U 6.5 × 54mm Mannlicher – Schönauer cunnisciutu ancu cum'è 6.5 × 54 Mannlicher – Schönauer Grecu o simpliciamente 6.5 Grecu hè una cartuccia di fucile da 6,5 mm usata in u fucile Mannlicher – Schönauer. E pallottule da 6,5 mm sò tipicamente cunnisciute per i so alti coefficienti balistici è a densità sezionale, chì li dà una grande stabilità in u volu, resistenza à a deflessione di u ventu, è alta putenza di penetrazione. | |
| 6,5 × 54 mm Mannlicher – Schönauer: U 6.5 × 54mm Mannlicher – Schönauer cunnisciutu ancu cum'è 6.5 × 54 Mannlicher – Schönauer Grecu o simpliciamente 6.5 Grecu hè una cartuccia di fucile da 6,5 mm usata in u fucile Mannlicher – Schönauer. E pallottule da 6,5 mm sò tipicamente cunnisciute per i so alti coefficienti balistici è a densità sezionale, chì li dà una grande stabilità in u volu, resistenza à a deflessione di u ventu, è alta putenza di penetrazione. | |
| 6,5 × 54 mm Mannlicher – Schönauer: U 6.5 × 54mm Mannlicher – Schönauer cunnisciutu ancu cum'è 6.5 × 54 Mannlicher – Schönauer Grecu o simpliciamente 6.5 Grecu hè una cartuccia di fucile da 6,5 mm usata in u fucile Mannlicher – Schönauer. E pallottule da 6,5 mm sò tipicamente cunnisciute per i so alti coefficienti balistici è a densità sezionale, chì li dà una grande stabilità in u volu, resistenza à a deflessione di u ventu, è alta putenza di penetrazione. | |
| 6,5 × 55 mm Svedese: U svedese 6,5 × 55 mm hè una cartuccia di fucile senza collu senza bottula senza polvere di prima generazione. Hè statu introduttu in u 1890, è hè sempre una di e cartucce più cumuni in i fucili moderni custruiti per u mercatu scandinavi oghje. A cartuccia hè stata sviluppata in un sforzu cumunu norvegese è svedese à partesi da u 1891 per aduprà in i novi fucili di serviziu allora sott'à cunsiderazione da i Regni Uniti di Svezia è di Norvegia. In u 1893, a cartuccia hè stata standardizata è aduttata sottu u nome 6,5 × 55 mm per facilità a cuuperazione logistica trà Norvegia è Svezia. E duie nazioni avianu eserciti indipendenti è dunque a prucedura nurmale à l'epica era per i so rispettivi guverni d'utilizà a stessa munizione è poi acquistà armi chjuche di a so scelta. A Norvegia hà aduttatu u fucile Krag – Jørgensen M / 1894, mentre chì a Svezia hà aduttatu u fucile Mauser m / 1896 chì era basatu annantu à un fucile di serviziu Mauser cuncipitu intornu à a cartuccia Mauser 7 × 57mm. | |
| 6,5 × 55 mm Svedese: U svedese 6,5 × 55 mm hè una cartuccia di fucile senza collu senza bottula senza polvere di prima generazione. Hè statu introduttu in u 1890, è hè sempre una di e cartucce più cumuni in i fucili moderni custruiti per u mercatu scandinavi oghje. A cartuccia hè stata sviluppata in un sforzu cumunu norvegese è svedese à partesi da u 1891 per aduprà in i novi fucili di serviziu allora sott'à cunsiderazione da i Regni Uniti di Svezia è di Norvegia. In u 1893, a cartuccia hè stata standardizata è aduttata sottu u nome 6,5 × 55 mm per facilità a cuuperazione logistica trà Norvegia è Svezia. E duie nazioni avianu eserciti indipendenti è dunque a prucedura nurmale à l'epica era per i so rispettivi guverni d'utilizà a stessa munizione è poi acquistà armi chjuche di a so scelta. A Norvegia hà aduttatu u fucile Krag – Jørgensen M / 1894, mentre chì a Svezia hà aduttatu u fucile Mauser m / 1896 chì era basatu annantu à un fucile di serviziu Mauser cuncipitu intornu à a cartuccia Mauser 7 × 57mm. | |
| 6,5 × 55 mm Svedese: U svedese 6,5 × 55 mm hè una cartuccia di fucile senza collu senza bottula senza polvere di prima generazione. Hè statu introduttu in u 1890, è hè sempre una di e cartucce più cumuni in i fucili moderni custruiti per u mercatu scandinavi oghje. A cartuccia hè stata sviluppata in un sforzu cumunu norvegese è svedese à partesi da u 1891 per aduprà in i novi fucili di serviziu allora sott'à cunsiderazione da i Regni Uniti di Svezia è di Norvegia. In u 1893, a cartuccia hè stata standardizata è aduttata sottu u nome 6,5 × 55 mm per facilità a cuuperazione logistica trà Norvegia è Svezia. E duie nazioni avianu eserciti indipendenti è dunque a prucedura nurmale à l'epica era per i so rispettivi guverni d'utilizà a stessa munizione è poi acquistà armi chjuche di a so scelta. A Norvegia hà aduttatu u fucile Krag – Jørgensen M / 1894, mentre chì a Svezia hà aduttatu u fucile Mauser m / 1896 chì era basatu annantu à un fucile di serviziu Mauser cuncipitu intornu à a cartuccia Mauser 7 × 57mm. | |
| 6,5 × 55 mm Svedese: U svedese 6,5 × 55 mm hè una cartuccia di fucile senza collu senza bottula senza polvere di prima generazione. Hè statu introduttu in u 1890, è hè sempre una di e cartucce più cumuni in i fucili moderni custruiti per u mercatu scandinavi oghje. A cartuccia hè stata sviluppata in un sforzu cumunu norvegese è svedese à partesi da u 1891 per aduprà in i novi fucili di serviziu allora sott'à cunsiderazione da i Regni Uniti di Svezia è di Norvegia. In u 1893, a cartuccia hè stata standardizata è aduttata sottu u nome 6,5 × 55 mm per facilità a cuuperazione logistica trà Norvegia è Svezia. E duie nazioni avianu eserciti indipendenti è dunque a prucedura nurmale à l'epica era per i so rispettivi guverni d'utilizà a stessa munizione è poi acquistà armi chjuche di a so scelta. A Norvegia hà aduttatu u fucile Krag – Jørgensen M / 1894, mentre chì a Svezia hà aduttatu u fucile Mauser m / 1896 chì era basatu annantu à un fucile di serviziu Mauser cuncipitu intornu à a cartuccia Mauser 7 × 57mm. | |
| 9,3 × 64 mm Brenneke: U 9,3 × 64mm Brenneke hè una cartuccia di fucile à focu senza collu senza bordu cuncepita in u 1927 da u pistoleru tedescu Wilhelm Brenneke. Hè adattatu per a caccia di animali di caccia di mediu à grossu in Africa, Europa è Nord America. | |
| 6.5 × 68mm: A cartuccia di u fucile di focu centrale à bottiglia da 6,5 × 68 mm è a so cartuccia surella 8 × 68 mm S sò stati sviluppati in l'anni 1930 da August Schüler da l' August Schüler Waffenfabrik, Suhl, Germania cum'è cartucce di caccia magnum chì ghjustu si adattanu è funzionanu in dimensioni standard Fusili Mauser 98 à bullone. Questu hè unu di i primi esempi induve una cartuccia di fucile completamente nova hè stata sviluppata da un fucile per adattassi à un tipu specificu di fucile pupulare è diffusu. | |
| 6.5 × 68mm: A cartuccia di u fucile di focu centrale à bottiglia da 6,5 × 68 mm è a so cartuccia surella 8 × 68 mm S sò stati sviluppati in l'anni 1930 da August Schüler da l' August Schüler Waffenfabrik, Suhl, Germania cum'è cartucce di caccia magnum chì ghjustu si adattanu è funzionanu in dimensioni standard Fusili Mauser 98 à bullone. Questu hè unu di i primi esempi induve una cartuccia di fucile completamente nova hè stata sviluppata da un fucile per adattassi à un tipu specificu di fucile pupulare è diffusu. | |
| 6.5mm: U calibru 6,5 mm o 6,5 mm pò riferisce à: | |
| 6.5 × 50mmSR Arisaka: U 6,5 × 50 Arisaka giapponese, 6,5 mm Arisaka giapponese, 6,5 Jap , o 6,5x50mmSR Arisaka hè una cartuccia di fucile semi-bordata cù una pallottola di 6,5 mm (.264) di diametru. Storicamente hè stata chjamata " 6,5 Jap ". A cunvenzione di denominazione Arisaka giappunese 6.5x50 segue cunvenzioni cumuni di denominazione europee. A prima parte di u nome di a cartuccia si riferisce à u diametru di a pallottola seguitatu da a lunghezza di u casu in millimetri. Hè statu aduttatu da l'armata imperiale giappunese in u 1897, cù u fucile d'infanteria è a carabina Type 30 Arisaka. U novu fucile è a cartuccia anu rimpiazzatu u tondu Murata 8 × 52mm adupratu in u fucile Murata Type 22. In u 1902, a Marina Imperiale Giapponese hà cambiatu u fucile Type 35 per a cartuccia dinù. In u 1905, u giru hè statu ancu prupostu in u fucile d'infanteria Type 38 Arisaka è in a carabina, chì tramindui anu resu u Tipu 30 obsolet in u serviziu di l'Armata Imperiale. E carabine di cavalleria di tippu 44, adottate per a prima volta in u 1911, eranu ancu camerate in 6,5 × 50mm. U fucile Type 38, è a mitragliatrice Type 96 usavanu a rotonda di 6,5 mm, ma sò stati largamente rimpiazzati da u fucile Arisaka Type 99 da 7,7 × 58mm è da a mitraglia leggera Type 99, postu chì i 6,5 mm eranu cunsiderati sottopotenti. | |
| 6.5mm Bergmann: U 6,5 mm Bergmann hè una cartuccia focu centrale insolita prodotta per pistole da tasca autocarganti assai prestu. | |
| 6,5 × 25 mm CBJ: U 6,5 × 25 mm CBJ hè una cartuccia d'arma à focu cuncipita da CBJ Tech AB, una sucietà svedese di sviluppu di l'arme basata in Kungsbacka, per a so mitragliatrice CBJ-MS / arma di difesa persunale. | |
| 6.5mm Creedmoor: U 6,5 mm Creedmoor , designatu 6,5 Creedmoor da SAAMI, 6,5 Creedmoor da u CIP o 6,5 CM o 6,5 CRDMR per a breve, hè una cartuccia di fucile di focu centrale sviluppata per Creedmoor Sports è introdotta da Hornady in u 2007. Hè una mudificazione di u 6.5 Carcano è u .30 TC, basatu annantu à u .308 Winchester. | |
| 6.5mm Creedmoor: U 6,5 mm Creedmoor , designatu 6,5 Creedmoor da SAAMI, 6,5 Creedmoor da u CIP o 6,5 CM o 6,5 CRDMR per a breve, hè una cartuccia di fucile di focu centrale sviluppata per Creedmoor Sports è introdotta da Hornady in u 2007. Hè una mudificazione di u 6.5 Carcano è u .30 TC, basatu annantu à u .308 Winchester. | |
| 6.5mm Grendel: U 6,5 mm Grendel ( 6,5 × 39 mm ) hè una cartuccia intermedia cuncepita da Arne Brennan, Bill Alexander è Janne Pohjoispää cum'è una cartuccia à bassu rinculo, ad alta precisione specificamente per a piattaforma AR-15 à portata media / lunga. Hè una variazione migliurata di u PPC 6.5mm. Dapoi a so introduzione, hà dimustratu di esse un cuncepimentu versatile è si espande avà in altre armi à focu cumprese fucili à azzione à bullone è u sistema Kalashnikov. | |
| 6.5 × 50mmSR Arisaka: U 6,5 × 50 Arisaka giapponese, 6,5 mm Arisaka giapponese, 6,5 Jap , o 6,5x50mmSR Arisaka hè una cartuccia di fucile semi-bordata cù una pallottola di 6,5 mm (.264) di diametru. Storicamente hè stata chjamata " 6,5 Jap ". A cunvenzione di denominazione Arisaka giappunese 6.5x50 segue cunvenzioni cumuni di denominazione europee. A prima parte di u nome di a cartuccia si riferisce à u diametru di a pallottola seguitatu da a lunghezza di u casu in millimetri. Hè statu aduttatu da l'armata imperiale giappunese in u 1897, cù u fucile d'infanteria è a carabina Type 30 Arisaka. U novu fucile è a cartuccia anu rimpiazzatu u tondu Murata 8 × 52mm adupratu in u fucile Murata Type 22. In u 1902, a Marina Imperiale Giapponese hà cambiatu u fucile Type 35 per a cartuccia dinù. In u 1905, u giru hè statu ancu prupostu in u fucile d'infanteria Type 38 Arisaka è in a carabina, chì tramindui anu resu u Tipu 30 obsolet in u serviziu di l'Armata Imperiale. E carabine di cavalleria di tippu 44, adottate per a prima volta in u 1911, eranu ancu camerate in 6,5 × 50mm. U fucile Type 38, è a mitragliatrice Type 96 usavanu a rotonda di 6,5 mm, ma sò stati largamente rimpiazzati da u fucile Arisaka Type 99 da 7,7 × 58mm è da a mitraglia leggera Type 99, postu chì i 6,5 mm eranu cunsiderati sottopotenti. |
Thursday, February 4, 2021
6-ton 6×6 truck, Six-ton tank, Tuple
Subscribe to:
Post Comments (Atom)







No comments:
Post a Comment